Ateneul roman - Edificiu-simbol al culturii naționale

Ateneul român

Edificiu-simbol al culturii na ionale, Ateneul Roma n, construit în inima Bucurestilor în urma cu 120 de ani (1886-1888), a devenit exponentul arhitectonic i spiritual nu doar al unui ora , al unei Capitale, ci al unei na iuni.

Aici au conferentiat marile personalita i i savan i ai Roma niei, aici au concertat to i consacra ii i tinerii arti ti profesioni ti ai arii, aici au urcat pe podium multe forma ii i soli ti de nivel mondial, aici s-au lansat - în prima audi ie - capodopere ale literaturii muzicale autohtone, aici s-au organizat primele expozi ii ample, retrospective de pictura i sculptura ale mae trilor artei plastice na ionale, aici s-au perindat regi i regine, oameni politici i oaspe i de seama de peste hotare spre a participa la evenimente de importan a na ionala i universala - într-un cuva nt, la Ateneul Roma n s-au petrecut momente de anvergura istorica ce s-au înscris în cartea de aur a poporului nostru.

Pu ini tiu astazi ca Palatul Ateneului Roma n s-a cladit cu banii dintr-o subscrip ie publica, în urma organizarii unei loterii na ionale (500.000 de bilete în valoare de un leu), apelul adresat ceta enilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societa ii Ateneul Roma n, suna nd ca o chemare populara, printr-un slogan de-a dreptul comic i banal: "Da i un leu pentru Ateneu!". Ideea apelului s-a transformat - surprinzator - într-o lec ie de unitate, de trezire a con tiin ei na ionale. Conceputa de arhitectul francez Albert Galleron, dupa cercetarile tiin ifice i indica iile lui Alexandru Odobescu, revizuite i completate de un manunchi de speciali ti roma ni (Al. Orascu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu), cladirea de forma circulara s-a datorat valorificarii funda iilor deja existente din Gradina Episcopiei ce urmau sa serveasca ridicarii unui. circ. Inspirat din vechile temple grece ti, edificiul surprinde la prima vedere printr-o colonada istorica ce sus ine un fronton triunghiular. La parter, impresionantul hol din marmura înglobeaza cele 12 coloane dorice de sus inere a salii de concerte. Patru scari monumentale în spirala de tip baroc din marmura de Carrara, desfa urate cu balcoane la etajul intermediar, fac legatura cu sala i anexele (birouri, sali de repeti ii, cabine pentru soli ti i dirijor etc.). Dispuse sub forma vechilor amfiteatre greco-romane, cele aproape 1.000 de locuri (trei zone de parter și doua ra nduri circulare cu 52 de loji, la mijloc cu o loja centrala) ofera o vizibilitate perfecta din orice col i o audi ie impecabila. Perfec iunea sunetului se datoreaza imensei cupole (bogat decorata) care "absoarbe" fondul instrumental i vocal de pe podium, spre a-l distribui prin reverbera ie catre auditori, cu întreaga gama de armonice pa na la cele mai fine culori timbrale i nuan e. Se pare ca acustica excep ionala a cavita ii sonore, proprii Ateneului Roma n, aplasat sala printre cele mai reu ite construc ii de acest gen nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Fresca, evoca nd istoria poporului român în 25 de episoade, realizata timp de cinci ani de catre pictorul Costin Petrescu, orga instalata în 1939 în urma ajutorului material al lui George Enescu, numeroasele îmbunata iri tehnice produse dupa cutremurele de pama nt i bombardamentul din 1944, de la sfâr itul celui de al doilea razboi mondial, dar mai ales modificarile din 1966-1967 (introducerea aerului condi ionat, refacerea tavanului, schimbarea fotoliilor, redistribuirea lojilor, largirea avanscenelor etc.) au transformat Ateneul Roma n într-un complex arhitectural singular în centrul Capitalei. De peste o jumatate de veac, a devenit sediul Filarmonicii "George Enescu", iar din 1958 "Cartierul general" al Festivalurilor Interna ionale "George Enescu".

Leagan de lansare a muzicienilor roma ni, de la Enescu i Lipatti, Clara Haskil, Cella Delavrancea la Ion Voicu, Lola Bobescu, Radu Aldulescu, George Georgescu, Dimitrie Dinicu, Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi, Ionel Perlea, D.G. Kiriac, Constantin Silvestri, Elena Teodorini, D. Popovici-Bayreuth, Zina de Nori, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Iosif Conta, Cristian Mandeal, Erich Bergel, Horia Andreescu, Valentin Gheorghiu, Antonin Ciolan, Ion Nonna Otescu, Mircea Basarab, Mihai Brediceanu, Egizio Massini etc. Ateneul Român a oferit melomanilor bucure teni înta lnirile de neuitat cu Pietro Mascagni, Vincent d'Indy, Richard Strauss, Béla Bartók, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Maurice Ravel, Felix Weingartner, Hermann Scherchen, Erich Kleiber, Pierre Monteux, Clemens Krauss, Hermann Abendroth, Vaclav Talich, Herbert von Karajan, Carl Böhm, Wilhelm Bakhaus, Claudio Arrau, Marguerite Long, Wilhelm Kempff, Henryk Szeryng, Alfred Cortot, Arthur Rubinstein, Pierre Fournier, Zino Francescatti, Jacques Thibaud, Pablo Casals, Walter Gieking, David Oistrah, Yehudi Menuhin, Monique de la Bruchollerie, Mstislav Rostropovici, Leonid Kogan, Ruggiero Ricci, Daniil Shafran, Dmitri Bashkirov, Christian Ferras, Nikita Magaloff, Sviatoslav Richter etc.

Templu al artei i culturii roma ne ti, Ateneul Român rama ne, la cei 120 de ani, nu doar o cladire de patrimoniu universal, reprezentativa ca arhitectura pentru Roma nia i Balcani (cu trimitere la antichitatea greceasca), ci i un simbol de tradi ie spirituala a unui popor. Iar daca funda ia circulara ini iala, nicica nd nu a fost visata de fondatori, arhitec i i constructori ca forma ideala pentru un monument arhitectonic (au existat glasuri în epoca ce au criticat solu ia tehnica insolita), iata ca timpul a harazit urma ilor culturii vechii Dacii sa devina o scena turnanta nu doar a istoriei, ci i a artei în contextul Europei. "Calare" pe trei secole (funda ia ecvestra s-a dovedit bazaltica), Ateneul Roma n i-a deschis larg por ile unor spirite universale luminate, ce i-au dat înta lnire la Bucure ti, spre a se înfra i cu autohtonii meleagurilor de la gurile Dunarii. De i ctitorii au visat ca toate artele surori sa- i afle locul sub cupola acestui for cultural, totu i se pare ca pu ini i-au dat seama ca acustica naturala excep ionala a salii ofera doar muzicii un climat de afirmare plenara, singulara, devenind casa parinteasca pentru marile personalita i i talente ale lumii. A concerta pe podiumul Ateneului Roma n din Bucure ti echivaleaza astazi în arta lirica cu apari ia pe scena Teatrului Scala din Milano. Templul din inima Capitalei, zidit în urma cu 120 de ani, s-a transformat în "cartea de vizita" nepieritoare a Roma niei contemporane.

Gal Silviu Adrian

XII-C