Buddhismul
Buddha-
nume care inseamna "Iluminatul", atribut pe care discipolii l-au dat fondatorului acestei religii, Siddharta Gautama,care
a trait intre cca 540-480 i.e.n sau cca
566-486 i.e.n.-a inceput sa isi expuna
doctrina in celebrul sau "discurs din
Aceasta doctrina cuprindea "cele 4 adevaruri" asupra suferintei: adevaruri privind natura ei (nasterea, boala, batranetea, supararile omului), cauzele suferintei (dorinta de a te renaste intr-o alta viata, pasiunile, dorinta de placeri si de bogatie), necesitatea de a o suprima (prin renuntare la aceste cauze, prin detasarea de ambitii desarte) si caile de urmat, 8 la numar, numite si "cele 8 cai",si anume: dreptate, credinta, hotarare, cugetare, cuvant, efortul faptei, comportarii si metitatiei.
Omului i se impunea respectarea a 5 norme morale: a nu ucide nici o vietuitoare, a nu lua ce nu ti se da, a nu minti, a nu bea bauturi fermentate si a nu contraveni regulilor castitatii. Buddhismul era, de fapt, mai mult o morala decat o religie, neavand nici cler, nici dogme, nici preocupari teologice sau metafizice.
Buddhismul nu cunostea conceptul de suflet sau de conceptul "eu". Potrivit doctrinei buddhiste fiinta omului este constituita din 5 elemente: corp, sentimente, perceptii, instincte si constiinta, independente unul de celalalt, neorganizate, necoordonate sau guvernate de un eu organic.
Pentru tendinta sa fundamentala de a face bine altora, de a se abtine de a face rau, precum si de resemnare si de acceptare a mizeriei, buddhismul a fost sprijinit si adoptat de multi suverani ca un excelent stalp moral de sustinere a statului.
Relegie a celor saraci si oropsiti carora le oferea paliativul "mantuirii" ideale, buddhismul s-a propagat printr-o infinitate de nuclee monostatice si a devenit o relegie mondiala, extinzandu-se in toata Asia Centrala si Orientala, din Tibet si Turkestan, pana in Malaezia, din Birmania si Siam pana in Japonia.
Buddhismul numara si astazi aproximativ
150.000.000 de credinciosi, in
|