C U L T U R A

C U L T U R A

1. Conceptul de culturã

Definitia culturii

Existã multe definitii ale culturii, începând de la lapidarul - "un mod distinct de viatã al oamenilor, un model de a trãi" (Kluckhohn, 1949) - si mergând pânã la cel enumerativ - "acel întreg complex care include cunostintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul si alte deprinderi dobândite de om ca membru al unei societãti" (Tylor, 1871). Totusi, toate definitiile au unele elemente comune.

Cultura este o caracteristicã a unei societãti, nu a unui individ. Cultura este tot ceea ce este învãtat în cursul vietii sociale si transmis din generatie în generatie. În cuvintele lui Ralph Linton, ea este "ereditatea socialã a membrilor unei societãti".

Goodman si Marx (1982:85) au vãzut cultura ca fiind "mostenirea învãtatã si socialmente transmisã, a obiectelor fãcute de om, a cunostintelor, a pãrerilor, a valorilor si a perspectivelor, care asigurã membrilor unei societãti unelte pentru a face fatã problemelor curente". Cultura defineste si p 11111l1120l une la dispozitia membrilor unei societãti hranã pentru a o mânca, haine pentru a le purta, limbã pentru a o folosi, valori pentru a face aprecieri, idei pentru a le ghida comportamentul si practici pentru a le urma. Pe scurt, cultura dã formã vietii sociale si o organizeazã.

Cultura - o inventie umanã

Cultura pare a fi o caracteristicã eminamente umanã. Alte specii nu par sã posede culturã. O mare parte din comportamentul animalic este o functie a instinctului sau derivã din învãtarea specificã a unui animal în timpul vietii sale.

De ce au culturã fiintele omenesti? În cursul evolutiei, multe dintre instinctele pe care specia umanã le-a împãrtãsit cu strãmosii sãi mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toate acestea, fiintele omenesti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiintele omenesti s-au transformat într-o specie complexã si numeroasã, într-un sens specia dominantã pe Pãmânt. De ce?

Rãspunsul scurt este "cultura". Cultura dã fiintelor omenesti o mai bunã si mai rapidã metodã de adaptare la schimbarea fizicã, topologicã si climatologicã decât ar fi fost posibil doar prin evolutia biologicã. Combinatia între evolutia anatomicã (dezvoltarea creierului, degetul mare opozabil, mersul biped) si dezvoltarea culturalã a condus specia umanã la starea sa actualã deosebit de dezvoltatã.

Relatia între culturã si fiintele omenesti este reciprocã. Desi noi creãm culturã (i.e., "inventând" limbaj si valori), noi, la rândul nostru, suntem umanizati de ea. Mult din ceea ce trece drept "naturã umanã" este, de fapt, produsul unei anumite culturi. Americanii, de pildã, deseori vãd rãzboiul, agresivitatea si competitia ca fiind umane prin nastere. Totusi, existã societãti (e.g., arapesii din Noua Guinee) în care rãzboiul este necunoscut, iar comportamentul agresiv si competitiv, virtual inexistent.

Cultura limiteazã libertatea umanã

Cultura extinde libertatea umanã

a)  Cunostintele si opiniile.

b)  Valorile

c)  Normele

d)  Semnele si simbolurile

Cultura "idealã" si cultura "realã"

Diversitatea între societãti

Diversitatea în cadrul unei societãti

a)  Subculturile

b)  Contraculturile

Relativismul cultural

Etnocentrismul

practici culturale.

dezvoltarea creativitãtii tinerilor;

dezvoltarea industriilor culturale;

reechilibrarea centrelor de actiune culturalã pe ansamblul teritoriului;

consolidarea culturii stiintifice si tehnice;

politica audiovizualului;

dezvoltarea învãtãmântului artistic;

propagarea internationalã.

Se subliniazã însã faptul cã politicile culturale nu reusesc sã depãseascã total handicapurile geografice, sã învingã rezistentele sociale. Existã însã mari deosebiri, în fiecare tarã, între regiuni, între rural si urban, între diferite grupuri sociale etc.