Folclorul copiilor
Dintre genurile neocazionale, categoria folclorului copiilor pare sa preocupe mai putin etnomuzicologia contemporana, cu toate ca in creatiile ludice se intalneste un univers extrem de bogat si divers. Aceasta realitate a fost subli 535f54f niata de importanta istorica, dar si de marele folclorist Constantin Brailoiu - autor al unui studiu de referinta despre ritmul copiilor - sau George Breazul, care a cules creatii ale copiilor, dar a si subliniat importanta instrumentelor jucarii.
Alte studii de referinta despre folclorul copiilor au fost sintetizate de lucrarea Emiliei Comisel ("Folclorul copiilor", publicata in 1982).
Caracterizand creatiile din folclorul copiilor drept bogate si diverse, avem in vedere manifestarea acestora, cat si spontaneitatea gesturilor si a continutului exprimat "Ca mod de manifestare, folclorul celor mici este: cantat, scandat, povestit, gesticulat sau mimat". In ceea ce priveste modul de realizare artistic distingem:
a) productii literare versificate, scandate sau cantate;
b) productii literare neversificate;
c) jocuri propriu-zise (insotite sau anticipate de versuri, scandate sau recitate, sau de dialog in proza"
Profesorul Gheorghe Oprea a realizat o clasificare exhaustiva a folclorului copiilor in tratatul de referinta despre folclorul muzical romanesc:
I.A.Cantece-formule pentru elementele naturii,animale,plante,obiecte;aici se disting:
a)Formule terapeutice(preventive si curative):sa fie sanatos,sa nu-i cada parul,sa-i treca negii,guturaiul,galcile;
b)Cantece pentru plante:papadie,sangerica,aluna
c) Cantece pentru insecte: fluture, gargarite, albina, licurici, gaza, greier, furnica,purice,carabus;
d) Pentru pasari: cocostarc, pitpalac, curcan, gaina si cocos, cioara, ciocarlie, grangur, rata;
e) Pentru animale: liliac, caine, lup, urs, guster, broasca, melc, oaie si berbec, iepure, bivol, veverita, arici;
f)Pentru lucruri neinsufletite:flori de porumb,fluier,pentru fum(sa iasa prin cos,pe usa),pentru rochie noua;
g)Pentru schimbarea vremii:invocarea ploii (sa inceapa, sa inceteze), invocarea soarelui, invocarea negurii, pentru curcubeu, vant, tunet, zapada;
h)Pentru joc:sa nu greseasca,sa se grabeasca,sa vorbeasca;
I.B.Formule independente de jocul organizat (distractive, educative, satirice:
a) versificate: porecle, pacaleli, luari in ras, ocari, framantari de limba;
b)neversificate:zicatori,cimilituri,basme.
I.C.Formule legate de miscare:
a)adresate copiilor pana la 5 ani(de catre copii mai mari)
b)numaratori:recitate sau cantate;
c)cantece de joc;
d)formule scandate sau cantate(cand construiesc jucarii);
e)jocuri prpriu-zise,de ansamblu,pe echipe(cu mingea,cu coarda,cu pietricele,cu palmele)
I.D.Jocuri legate de evenimente din viata omului:
-jocuri de priveghi(nu se deosebesc de celelalte decat prin ocazia de manifestare).
II.A.Jocuri legate de date calendaristice:perioada de primavara: cantece si jocuri de "infartetit" si "insuretit"homanul,Ali mori(la 9 martie "macinici")Catu-matu(miercuri inainte de Pasti),"toconele" (joia Pastelui") ,Lazarul,Salcia(ziua de Florii)horoman,buturele(in ziua de Pasti)
II.B.Perioada de iarna: urarile pitarailor (in ajun de Craciun), plugusoare (de Anul Nou), sorcova(de Anul Nou),chiraleisa, cantece de stea.
Elementele muzicale specifice folclorului copiilor sunt recitativul, randul melodic scurt, fantezia ritmica, structuri modale oligocordice, forma arhitectonica dependenta de miscarea constienta sau alternativa a melodiei. "Strofele melodice cu toata simplitatea elementelor, alterneaza cvasi-improvizatoric, pe masura inspiratiei "actantilor", in tipuri arhitecturale primare (AA), binare (ARf), rar ternare (ABC)"
|
