Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Melodiile de joc din Arges

arta cultura


Melodiile de joc din Arges


Fata de observatiile facute in capitolul anterior (I.7), referitor la repertoriul de dansuri, se poate specifica faptul ca, in judetul Arges, dansurile reprezinta o forma de manifestare preponderenta, fiind expresia unei fantezii si a 242c24c unei bogatii tematice aproape unice in folclorul romanesc. Si aici, ca in celelalte capitole ale referatului, vom preciza ca dansurile argesene au doua componente fundamentale. Prima se refera la tipurile de miscari realizate de satenii care prelungesc traditia dansurilor traditionale si coregrafia moderna cu inspiratie din miscarile traditionale, dar cu o configuratie noua, de obicei schematica fata de dansul traditional. De dansat argesenii au dansat la toate marile sarbatori, la Craciun, dupa sarbatorirea Pastelui, la nunta, la aniversari, dansul facand parte din manifestarea multitudinii de sentimente pe care omul le traia alaturi de familie sau colectivitate. Nu intamplator, una din cele mai frecvente manifestari la sfarsitul saptamanii ─ hora ─ poarta denumirea unui dans (hora) sau invers, de la prinderea intr-un cerc al dansatorilor s-a nascut un gen muzical reprezentativ pentru intreaga suflare romaneasca. Multe din denumirile melodiilor de dans sunt legate de modul in care se desfasoara jocul. Sa amintim cateva: „Braul”, „Hora miresei”, „Perinita”, „Hora junilor”, „Purtata” s.a.



Dansul popular romanesc este in directa legatura cu muzica, aceste doua componente alcatuind un complex sincretic, care genereaza o simbioza intre ritm si melodie.

Pasii dansului influenteaza linia melodica, in sensul ca discursul sonor abunda in accente, formule sincopate si un numar simetric de pulsatii.















Preluate de catre ansamblurile profesioniste, melodiile de joc constituie o nestemata bogatie valoroasa a comorii argesene. Diversitatea melodica a tempourilor, a caracteristicilor ritmico-melodice si armonice, a structurilor modale si a formelor arhitectonice, recomanda aceste melodii ca modele de creatie populara, inscrisa in sensibilitatea poporului roman, dar totodata si nuantate prin trasaturi particulare inconfundabile.





Document Info


Accesari: 1641
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )