Note privind unele incorectitudini de traducere
Si informatia vizuala, ca si orice alt text, trebuie sa constituie un model de corectitudine lingvistica, mai cu seama ca de aceasta informatie beneficiaza oricine.
O problema aparte, la care vrem sa ne oprim indeosebi, este si traducerea actelor de identitate si de stare civila (certificate de nastere, casatorie, deces, buletine de identitate, pasapoarte etc.). Cea mai grava greseala comisa la traducerea acestor acte este asa-numitul semnul moale rusesc din numele de persoana sau chiar din denumiri de localitati. Conform normelor ortografice, " " din limba rusa, aflat intre consoane, in limba romana se omite. In limba romana nu este un echivalent pentru acest semn, decat un i soptit la sfarsitul cuvintelor, care de fapt este o semivocala, un indiciu al pluralului: bucatar - bucatari, plugar - plugari etc. Daca acest " " din corpul (interiorul) numelor proprii se va scrie ca "i", precum o fac multi traducatori, acesta se va citi "i". Cateva exemple: Calnicenco si Calinicenco (rus. ), Mihalcenco si Mihalicenco (rus. ), Melnic si Melinic (rus. ). Un exemplu, in acest sens, este si prenumele subsesemnatei scris in actul de privatizare a locuintei Alibina (rus.
Acest " ", aflat la sfarsitul numelui de familie, creeaza variante de nume chiar pentru membrii aceleiasi familii. Unor persoane li se scriu numele cu "i" final, altora fara, iar alteori li se adauga un "u". Astfel, avem exemple: Morar, Morari si Moraru, Gontar si Gontari, Gradinar, Gradinari si Gradinaru s.a.
Sau alt caz. In Legea cu privire la revenirea la grafia latina, la articolul 2, sunt expuse urmatoarele prevederi: Literele K, Q, W, Y se folosesc in numele proprii si in neologisme cu caracter international. Sunt prevazute pentru scrierea cuvintelor de tipul fairplay, goal-keeper, Kant, Puskin, karate, WEB, whisky, kilogram etc. Aceasta prevedere nu se refera la numele de persoana ale cetatenilor Republicii Moldova. Daca ar fi fost respectata de catre functionarii starii civile si de traducatorii liber profesionisti", nu am fi avut cateva variante ale unuia si aceluiasi nume de familie chiar in aceeasi casa: Talmatchi (in certificatul de nastere) - Talmatki (in pasaport), Olihovski (sotul) - Olhovscaia (sotia) - Olhovschi (fiul); sau sotul, nascut in Soroca, este Prisacari, iar sotia, nascuta in Rusia, e Prissakari (pentru ca e rusoaica si nimanui nu-i pasa ca e sotia lui Prisacaru sau Prisacari); sau: tatal e Voinarovschi, sotia e Voinarovskaia, un fecior e Voinarovski, iar al doilea - Voinarovschi s.a.
Pentru a efectua o traducere de calitate, traducatorului ii sunt necesare unele instrumente indispensabile in activitatea sa de traducator, cum sunt dictionarele bilingve si cele explicative, dictionarele terminologice specializate. Uneori traducatorul este nevoit sa-si intocmeasca chiar si o lista de termeni pe care nu i-a gasit in niciun dictionar explicativ sau enciclopedic. In asemenea cazuri se recurge la studierea literaturii de specialitate, la consultarea specialistilor din domeniu, la analiza actelor normative, a standardelor de terminologie etc. Este necesara consultanta lingvistica si terminologica cu specialistii domeniului de aplicatie a textului si cu filologi pe care ii preocupa studierea terminologiei si a neologiei. Ar fi bine ca acesti specialisti, pe care i-am mentionat anterior, sa lucreze in echipa. Aceste doleante ar contribui la omiterea din uz a multor cuvinte parazitare care au intrat in sange si de care nu ne putem debarasa, de exemplu: volanta in loc de sedinta operativa, sedinta-fulger, sedinta de productie, concediale in loc de indemnizatie de concediu, a fi pe foaie de boala, a fi pe buletin in loc de a fi in concediu medical, decret in loc de indemnizatie de nastere, a brona in loc de a rezerva, a retine (un bilet, o camera in hotel) si multe altele.
Nu putem trage decat o concluzie optimista: traducerile de calitate trebuie sa constituie o buna parte din munca care trebuie depusa pentru implementarea limbii romane corecte in viata sociala si culturala a republicii.
Mesajul nostru speram sa provoace un interes cat mai larg in randurile tineretului studios, ale profesorilor de orice nivel, ale specialistilor din diverse domenii si, nu in ultimul rand, ale tuturor celor interesati de problemele culivarii limbii romane.
Bibliografie
Avram, Mioara, Anglicismele in limba romana actuala, Bucuresti, 1997.
Avram, Mioara, Cuvintele limbii romane intre corect si incorect, Chisinau, 2001.
Mihailovici, Aurelia Balan, Despre viata cuvintelor si problemele terminologiei actuale, Bucuresti, 2003.
Dumitrescu, Florica, Dinamica lexicului
romanesc - ieri si azi,
Cluj-Bucuresti, 1995.
|
