Repertoriul de dansuri

Repertoriul de dansuri

Repertoriul de dansuri populare - tratate ca structura melodica a dansurilor populare de catre Emilia Comisel sau muzica dansurilor populare de catre Gh. Oprea - reprezinta un segment extrem de dinamic in manifestarile traditionale. Bogatia dansurilor populare romanesti a fost si este apreciata de catre specialistii si publicul altor po 252b15c poare, astfel ca, prin repertoriul de dansuri, folclorul romanesc isi intregeste paleta de manifestari originale, incarcate cu semnificatii diverse.

Cea mai importanta caracteristica a dansurilor populare este adanca filiatie a coregrafiei actuale cu manifestarile magice populare din trecut, simplificarea unor miscari si preferinte coregrafilor pentru dansurile mixte, in pereche, reprezinta o schematizare a coregrafiei traditionale in care erau exercitate functii precum cele legate de fertilitate, de socializare, de afirmare a virtuozitatii coregrafice etc.

In marea lor majoritate, dansurile sunt insotite de strigaturi - adevarate manifestari ale componentei poetice a folclorului autohton.

Promovate si conservate in cadrul horei satului, dansurile populare indeplinesc un important rol social de apropiere intre oameni si de exprimare a unei stari emotionale pozitive. In afara dansurilor desprinse din diferite ritualuri, dansurile populare sunt expresia (uneori explozia) sentimentului de bucurie pe care oamenii il impartasesc in momentele inceputurilor din viata familiala sau particulara. La nunta, botez sau aniversare, dansul este prezent ca un element de implinire sufleteasca si de comunicare interumana.

"Pentru dansul propriu-zis,pe baza aspectelor morfologice,specialistii coreologi (5) au identificatnin spatiul etnic romanesc sase clase:

I. Hore mari -a) Hore simple(Hora dreapta,Hora in doua parti,Purtata de fete.Hora macedoromana);

b) Hore dunarene (Hora batuta,Carlig,Geampara, Hodoroaga).

II.Brauri:-a) Brauri dunarene(Brau banatean,Rustem,Braulet oltenesc);

b) Brauri carpatine(Brau mocanesc,Brau padurenesc,Roata barbateasca);

c) Sarbe(sarba comuna,sarba distractiva).

III. Hore mici:-a) CiuleandraTarancuta,Jieneasca.

IV. Doiuri-a) Doiuri simple(doi plimbat,Doi schimbat)

b) Invartita pe trei pasi(polca dreapta,Hora polca,Polca Schioapa,Sarba de doi,Doi Banatean);

c) Invartite ardelenesti(Invartita nord ardeleneasca,Invartita dreapta,Doi bihorean);

d) Purtate(Purtata,De-a lungul);

e)Breaza

V. Cete-a) Cete ardelenesti(Fecioresc,Barbunc,Calusar,Soroc);

b) Calus;

c) Cete carpatine(Ceata moldoveneasca, Ceata ciobaneasca,Ceata banateana);

d)Cete speciale(Calus ritual,Dragaica,Ceata distractiva,Ceata macedo-romana).

VI. Solo-a) Solo de virtuozitate(Batuta solistica,Geampara solistica);

b) Solo special(Solo ritual,Solo grotesc,Solo simplu)"

Elementul coordonator al dansului este ritmul, in primul rand ritmul muzical, asociat cu ritmul pasilor si ritmul altor miscari corporale, care se asociaza miscarilor dansatorului. In fiecare zona folclorica exista repertorii diferite de melodii de dans, desfasurate intr-o bogata gama de tempouri. Asadar, repertoriul de dansuri are ca trasaturi principale o melodica pregnanta de tip instrumental, o ritmica diversa, cu dese combinatii intre binar si ternar si nenumarate formule apartinand ritmului aksak si o mare diversitate de tempouri. Hora, sarba, invartita, braul, geamparalele, purtata, ardeleana, de-a lungul, schioapa, rustemul, carligul, dragaica, reprezinta tipuri inconfundabile ale repertoriului de dansuri pe care populatia l-a amplificat mereu, oferind ansamblurilor profesioniste un bogat tezaur.