Thomas Mann
1875- 1955
Desi temperamentul lui era incompatibil cu ipostaza de martir sau erou, a ajuns sa joace un rol aproape eroic ajutand cultura germana sa supravietuiasca dupa ce Germania a fost subjugata de fortele intunecate ale nazismului si Franta a capitulat in fata Germaniei. „ Thomas Mann este Europa ', a spus Albert Guerard A fost ultimul mare carturar european.
Ronald Hayman, Thomas Mann
in incheierea capodoperei lui Thomas Mann Muntele vrajit (1925), protagonistul, Hans Castorp, aflat la capatul celor sapte ani de izolare intr-un sanatoriu pentru tuberculosi din munti, se arunca in vartejul distrugator al Marelui Razboi. Istoria evolutiei sale emotionale si intelectuale a fost prezentata in capitolele precedente, multe dintre ele fiind dedicate luptei de idei dintre opiniile despre lume reprezentate de umanistul Settembrini si cinicul Naphta. Mann foloseste sanatoriul populat de pacienti din intreaga lume ca un microcosmos care isi etaleaza boala spirituala in fata Europei. Romanul filozofic cu bataie lunga este construit cu atata maiestrie incat personajele si ideile prind viata, fiecare detaliu amplificandu-se pana cand se ajunge la o rezonanta simbolica.
in Muntele vrajit, Mann isi dezvolta temele caracteristice si polaritatile preferate: arta si viata, ratiunea si sentimentul, eul si societatea - pe care le considera inerente conditiei umane. Delicatetea si subtilitatea diagnosticului sau ironic fac din el unul dintre titanii literaturii moderne. Al doilea scriitor german dupa GOETHE [26], Thomas Mann si-a petrecut o mare parte din lunga si distinsa sa cariera incercand sa joace un rol responsabil in calitate de critic social si aparator al valorilor umane. De-a lungul celor doua razboaie mondiale si a dezastruoasei istorii germane moderne, Mann a ramas un cronicar al timpului sau, observator si participant la criza spirituala si culturala a Europei. Spre deosebire de alti artisti moderni, pentru care arta reprezinta singura solutie, Mann a ramas in permanenta constient de potentialul dual al artistului - de a crea si descoperi modele importante de experienta pe de o parte, si de a falsifica experienta si a manifesta o preocupare decadenta numai pentru sine, pe de alta parte.
Dorinta lui de a aborda cele mai complexe si mai profunde probleme in scrierile sale si in activitatea publica i-a adus un renume international si a facut din el unul dintre cei mai respectabili ganditori ai secolului. Ironia patrunzatoare din lucrarile sale arata ca nu se simtea la largul lui in rolul pe care si-a asumase, constient fiind de faptul ca preocuparea pentru forma artistica poate avea conotatii amorale.
Thomas Mann provenea dintr-o familie burgheza pragmatica pe care a criticat-o si a laudat-o alternativ. Nascut in portul de la Marea Baltica, Liibeck, in nordul Germaniei, Mann era membrul unei cunoscute familii de negustori in declin. Tatal sau facea comert cu grane si conducea o afacere de familie; mama lui, provenind dintr-o familie germano-braziliana, i-a insuflat lui Mann pasiunea pentru muzica. Dupa moartea tatalui, cand Mann avea saisprezece ani, firma a fost desfiintata si familia s-a mutat la Miinchen. Acolo Mann a urmat cursuri universitare, dar nu si-a dat examenul de licenta. A lucrat catva timp la un birou de asigurari, in timp ce isi incerca maiestria de scriitor, intre 1896 si 1898 a locuit in Italia, impreuna cu fratele sau, Heinrich, care, de asemenea, avea vocatie de scriitor. Acolo si-a inceput prima lucrare importanta, Casa Buddenbrook (1901). Aceasta ampla cronica de familie prezinta istoria familiei Buddenbrook pe parcursul a trei generatii. Modelat dupa biografia lui Mann, romanul abordeaza, pe fundalul evenimentelor petrecute in Germania pe parcursul secolului al XlX-lea, si tema mai larga a declinului burgheziei, insotit de o crestere a sensibilitatii artistice care nu se epuizeaza niciodata. Romanul infatiseaza conflictul caracteristic pentru multe din lucrarile lui Mann, tendintele contrare care il chinuiesc pe protagonistul sfasiat intre ratiune si pasiune, angajare si detasare, simt civic si arta.
Unul dintre punctele forte ale lui Mann ca romancier si ganditor este capacitatea lui de a acorda ambelor parti angajate in aceasta lupta ceea ce li se cuvine, o echidistanta manifestata probabil cel mai convingator in nuvela Tonio Kroger (1903), care exprima nevoia artistului de a accepta cerintele egale ale imaginatiei sale si ale lumii exterioare. Consecintele unui esec in aceasta privinta formeaza tema celei mai cunoscute lucrari a lui, Moarte la Venetia (1912). Aici, foarte disciplinatul scriitor Gustav von Aschenbach sucomba in fata fortelor dionisiace indelung reprimate si se indragosteste de tanarul Tadzio. Decaderea lui personala scoate in svidenta puterea imaginatiei de a crea sau de a distruge, intr-o Venetie, candva voluptuoasa si fatala, reprezentand o emblema a Europei in declin. Firele naratiunii provocatoare a lui Mann sunt intretesute cu o indemanare desavarsita, scriitorul folosind aceeasi tehnica a laitmotivului pe care a imprumutat-o din muzica lui Wagner: modele verbale repetate generatoare ie sensuri cu dimensiuni multiple, in Moarte la Venetia, ca si in alte lucrari ale lui Mann, ideile, imaginile si sentimentele fuzioneaza intr-un [o t unitar cu multiple reverberatii.
Dupa izbucnirea primului razboi mondial, Mann a imbratisat initial cauza germana, situandu-se pe pozitiile nationalismului autoritar al tarii sale. Dupa infrangerea Germaniei si in haosul care a urmat, precum si in perioada extremismului postbelic, a devenit un exponent declarat al democratiei si, in mod inevitabil, oponent al nazismului. Muntele vrajit, care i-a adus Premiul Nobel in 1929, dezvaluie antinomiile cu care se lupta - libertate contra autoritate, viata contra moarte, iubire contra ura. in momentul in care Hitler a venit la putere, Mann a plecat in exil in Elvetia, iar mai tarziu s-a stabilit in Statele Unite. Nazistii i-au ridicat cetatenia germana, astfel ca a devenit cetatean american in 1944, refuzand invitatia de a se intoarce in Germania dupa incheierea razboiului.
in America, Mann a terminat tetralogia losif si fratii sai (1933-l945). Romanul reprezinta o reinterpretare a povestirii biblice cu conotatii contemporane; exilul lui losif reflecta experienta personala a lui Mann intr-o lume nebuna si dorinta lui de a gasi un raspuns la intrebarile care il chinuiau. Ultima mare capodopera a lui Mann este Doctor Faustus (1947), povestea compozitorului Adrian Leverkuhn, un Faust modern a carui viata seamana cu cea a lui Nietzsche in multe privinte. Romanul se constituie intr-o analiza patrunzatoare a nazismului, care este corelat cu coruperea temperamentului artistic animat de dorinta autodepasirii in planul creativitatii artistice. Leverkuhn, la fel ca si Faust, incheie un pact cu diavolul in schimbul imbogatirii experientei artistice. Conditia pusa de diavol „Tu nu vei iubi!' il arunca pe Leverkuhn in capcana izolarii de sentimentele si preocuparile omenesti, pe care Mann o considera latura tragica a temperamentului artistic, caci artistul trebuie sa se distanteze ca sa poata da nastere unei forme artistice.
in intreaga sa opera, Mann a ilustrat convulsiile culturii occidentale, in fata colapsului iminent al acestei culturi a cautat sa reafirme valorile din arta si viata care au constituit realizarea ei suprema. Maretia lui ca scriitor deriva din capacitatea de a sesiza, cu o ironie fina, fortele conflictuale din comportamentul si gandirea umana care confera sens vietii, dar constituie in acelasi timp si cel mai mare pericol al acesteia. Numai cei mai mari scriitori ca DOSTOIEVKSI [50], TOLSTOI [53] si KAFKA[78] si-au condus atat de departe cititorii incat sa-i oblige sa-si puna intrebari esentiale cu privire la natura si existenta umana. Mostenirea lui Mann consta in contopirea gandirii si sentimentului pentru a opri degringolada catre nihilism si reafirmarea rolului scriitorului ca principal interpret al lumii din secolul al XX-lea, ceea ce face din poet, asa cum spunea Shelley, „legiuitorul nerecunoscut al lumii'.
Asa cum descopera Hans Castorp, tentatia mortii si a diverselor forme de autodistrugere este prea ispititoare. Marea realizare a lui Mann rezida in capacitatea lui de a evalua consecintele si de a dramatiza alternativele.
|
