Virginia Woolf
1882-1941
Geniul ei era foarte feminin si personal - aproape particular. Cand citeai o carte a ei (daca iti placea) ramaneai cu impresia ca ai primit o scrisoare de la ea, care iti era adresata tie in mod special.
Christopher Isherwood, Exhumations
Considerata drept unul dintre cei mai importanti scriitori moderni ai secolului al XX-lea, Virginia Woolf a contribuit la redefinirea artei romanului,, conducandu-l de la realismul de suprafata cu accent pe detaliul extern lai strafundurile constiintei si ale vietii interioare. Prin nuvelele si eseurile sale, Virginia Woolf a exercitat o puternica influenta asupra reconsiderarii posibilitatilor romanului si a rolului femeii-scriitor in viata artistica, in centrul | revolutiei literare la care a contribuit si Virginia Woolf se afla observatia ei potrivit careia „in decembrie 1910, in jurul acestei date, caracterul omenesc s-a schimbat'. Poate ca se referea la moartea lui Edward al VH-lea si la incheierea perioadei victoriene, precum si la vernisajul primei expozitii postimpresioniste de la Londra unde au fost prezentate unui public britanic reticent lucrarile lui Matisse, Manet, Picasso, Van Gogh, Gauguin si Cezanne care prefigurau o viziune cu totul schimbata asupra realitatii. Romanele si eseurile Virginiei Woolf marcheaza explorarile ei in aceasta realitate noua si cautarea celei mai potrivite forme de exprimare.
Virginia Woolf s-a nascut la Londra, intr-o familie cu doi baieti si doua fete. Era fiica unui cunoscut critic victorian, biograful si carturarul Sir Leslie Stephen, autorul Istoriei gandirii engleze din secolul al XVIII-lea si redactor al Dictionarului de biografie nationala. Mama sa, Julia, era o frumusete vestita si gazda a unui distins cerc literar care se intrunea in casa familiei Stephen. Cei patru copii, Virginia, Vanessa, Thoby si Adrian, au fost incurajati de ambii parinti in eforturile lor intelectuale, in timpul lectiilor zilnice pe care le facea cu tatal sau, Virginia a invatat sa citeasca printre randuri si sa aprecieze scrierile de calitate. Asa cum isi amintea mai tarziu Virginia Woolf despre tatal ei, „Aud in ele nu numai vocea lui, dar intr-un fel si invataturile si credintele lui'.
Julia Stephen a murit cand Virginia avea treisprezece ani. Disparitia mamei si tristetea profunda a tatalui ei au provocat prima din nenumaratele caderi nervoase care se vor succeda in viata Virginiei Woolf. In 1904 a murit si tatal ei, ceea ce a avut drept rezultat o a doua criza, urmata de o tentativa de sinucidere. Cand si-a revenit, Virginia s-a mutat cu fratii si surorile sale intr-o casa proprie din cartierul boem Bloomsbury. Acolo s-au aflat in centrul unui cerc de artisti, critici, scriitori excentrici si talentati, printre care Lytton Strachey, Vita Sackville-West, E. M. Forster si John Maynard Keynes; toti acestia aveau sa devina cunoscuti ulterior sub numele de Grupul Bloomsbury.
in 1912 Virgina s-a casatorit cu Leonard Woolf, critic si scriitor politic, in anul urmator si-a terminat primul roman, Calatoria in afara, la care lucrase sase ani. Al doilea roman, Noapte si zi, a aparut in 1919. Ambele sunt traditionale ca forma si continut; cu toate acestea, in culegerea de nuvele reunite in volumul Luni sau marti, Virginia Woolf a inceput sa experimenteze o forma mai putin conventionala, folosind un stil mai poetic, mai subiectiv pentru a reda framantarile de constiinta ale personajelor si lumea interioara a gandurilor si sentimentelor lor. Urmatoarele ei romane, Camera lui Jacob (1922), Doamna Dalloway (1925) si capodopera ei Spre far (1927) sunt scrise in stilul experimental al Virginiei Woolf in care accentul se deplaseaza dinspre intriga conventionala catre starile interne, psihologice ale personajelor ei, iar timpul si spatiul reflecta o viziune profund subiectiva, in Doamna Dalloway trauma experientei postbelice de dupa primul razboi mondial este examinata intr-o singura zi, pe parcursul careia personajul principal se pregateste pentru o serata in timp ce un veteran zdruncinat sufleteste se hotaraste sa se sinucida. Trecutul ia cu asalt prezentul, si relatiile zecilor de personaje se intrepatrund intr-o tesatura continua de metafore si imagini. Rezultatul este o re-creare impresionanta a realitatii care isi dezvaluie noi sensuri si rezonante emotionale.
in Spre far, Virgina Woolf incearca sa realizeze o orchestrare si mai ampla a efectelor experimentale intr-o structura in trei parti: prezentarea unei singure zile din viata familiei Ramsey si a oaspetilor acesteia; o reflectare poetica a trecerii ultimilor zece ani; si descrierea finala a incercarii artistei Lily Briscoe de a-si termina tabloul si de a rezolva enigma reprezentata de doamna Ramsey. Efectul se materializeaza intr-un model complicat de sensuri si relatii pe care mintea reuseste sa le descopere. Virginia Woolf inlocuieste ceea ce considera drept materialismul altor romancieri, datele plate si anoste ale experientei cu o explorare interioara, mai poetica, cu experienta constiintei de sine.
Scrierile mai tarzii ale Virginiei Woolf cuprind lucrari precum Or-lando (1928) , o pretinsa biografie a unui personaj care supravietuieste din timpurile elizabetane pana in contemporaneitate si isi schimba sexul pentru a se adapta la fiecare perioada; Flush (1933), o fantezie biografica a familiei Browning vazuta din perspectiva cainelui lui Elizabeth Barrett Browning; o biografie a criticului de arta Richard Fry (1940) si romanele Valurile (1931), Anii (1937) si intre acte (1941). in anii '20 si '30 Virginia Woolf a scris si mai multe volume de critica, inclusiv O camera pentru o persoana (1929) si Trei guinee (1938), in care isi expune propria filozofie asupra artei si initiaza o campanie sustinuta in numele femeilor-scriitor. indelung oprimata si ignorata, perspectiva feminina din vestita formula a Virginiei Woolf avea nevoie de „cinci sute de pfunzi pe an si o camera personala' pentru a se dezvolta. Pledoaria ei in favoarea independentei femeilor si contributia ei unica in acest domeniu au impus-o drept campioana a feminismului si una dintre cele mai importante luptatoare pentru drepturile femeilor.
in 1941, deprimata din cauza izbucnirii razboiului si simtind ca e in pragul unei alte caderi psihice, Virgina Woolf s-a sinucis, inecindu-se in mare. in distinsa ei cariera de scriitoare, Virginia Woolf a raspuns indemnului adresate de tatal ei de a-si folosi in cel mai inalt grad intelectul si sentimentele si a reusit sa transforme o viziune profund subiectiva intr-o arta durabila. Putini alti scriitori s-au dovedit la fel de capabili sa surprinda natura alunecoasa a vietii interioare si sa sustina cu atata fervoare importanta perspectivei feminine si a cultivarii acesteia.
|
