William Shakespeare
1564-1616
Uimitoare prin disponibilitatea de a transcende timpul si spatiul gandirii universale, depozitara a unor trasaturi mentale si sentimentale, constiinta literara a lui Shakespeare este paradigma firescului. Shakespeare era precum orice alt om, era la fel ca toti ceilalti oameni. Era cel mai putin dominat de egotism dintre contemporanii si mostenitorii sai. Nu era nimic in sine, dar era tot ceea ce erau ceilalti sau ce ar fi putut deveni.
William Hazlitt, On Shakespeare and Milton
Nu este deloc surprinzator locul de frunte pe care William Shakespeare . ocupa in randul celor mai influenti oameni de litere din toate timpurile, ituata la nivelul esentelor limbajului, formei si viziunii, forta de expresie textului lui Shakespeare este inegalabila. Raportindu-se la conventia onform careia importanta unui scriitor este masurabila dupa credibilitatea si dimensiunile universului imaginar populat de personaje si dupa apacitatea de a reflecta cele mai complexe experiente umane, cu siguranta hakespeare-este unic in magnitudinea realizarii lui. Recunoscut drept cel lai mare scriitor englez, fara rival in ordinea recunoasterii de public si de ritica, Shakespeare este si maestrul a carui universalitate comunica dincolo e diferentele culturale. La putin timp dupa moartea lui Shakespeare, Ben Dnson ii elogia maretia:
O statua tu esti, fara mormint; De-a pururi viu cat cartea-ti va trai, si noi, citind, vom sti a o slavi. Britania mea, tu ai - deci, te faleste Pe-acel ce Europa-l proslaveste. El nu-i al unui veac, ci al veciei!
Din Ben Jonson - W. Shakespeare („intru memoria preadragului meu
Mr. WILLIAM SHAKESPEARE si a tot ce ne-a lasat el noua')
Antologie de poezie engleza de la inceputuri pana azi', editie intocmita
de Leon Levitchi si Tudor Dorin, Editura Minerva (Biblioteca pentru toti), 1981, volumul I, Bucuresti.
Versuri publicate ca introducere la prima editie shakesperiana in folio, 1623.
Sentimentele lui Jonson au marcat un moment de echilibru, caci fiecare generatie de dupa scrierea si punerea in scena a lucrarilor lui Shakespeare si-a gasit propria receptare si emotie in piesele si poeziile lui. Nici un alt scriitor nu a definit .atat de exact limitele literaturii si excelenta in creatia unor personaje complexe care sunt tipuri particulare si universale in acelasi timp, marturie a geniului textelor sale dramatice si a maiestriei supreme a limbajului ca mijloc de creatie .expresiv si poetic.
Putinele cunostinte pe care le avem despre viata si evolutia artistica a lui Shakespeare au contribuit atat la crearea mitului dramaturgului ca artist inzestrat de natura si mai putin ca artizan sirguincios, cat si la cautarea unor paternitati alternative pentru creatia lui la alti autori, cum ar fi, de pilda, Francis Bacon si Edward de Vere. Esenta omului care a produs un evantai atat de sclipitor de capodopere i-a derutat pe critici. „Shakespeare este intr-o situatie singulara si fericita', a remarcat candva W. K. Auden, „aceea de a fi in toate privintele si pentru toate scopurile un anonim'. Ralph Waldo Emerson a sustinut pe drept cuvant ca „Shakespeare este singurul biograf al lui Shakespeare'. Ceea ce continua sa ne uimeasca si astazi este sfidarea limitelor artistice obisnuite, obiectivitatea lui fara egal, eliberarea de tentele personale care ii ingradesc pe cei mai multi artisti. Arta lui Shakespeare este intrinsec remarcabila, sesizind intreaga gama a experientelor umane; cele mai multe surse de inspiratie si personalitatea creatorului au fost pe deplin absorbite in operele sale.
Ceea ce stim cu siguranta despre viata lui Shakespeare provine din inregistrarile sumare referitoare la nasterea lui, casatoria si botezul celor trei copii si la succesele sale scenice de mai tarziu, ca actor si dramaturg. Shakespeare s-a nascut in Straford-upon-Avon, in centrul geografic al Angliei, o comunitate rurala cu ceva mai putin de doua mii de locuitori. Tatal lui era un negustor prosper, arendas si consilier municipal, insa a suferit un declin de avere si prestigiu. Se pare ca Shakespeare a invatat la scoala elementara din localitate, unde a citit din clasicii latini, fiind fascinat de OVIDIU [8]. La varsta de optsprezece ani s-a casatorit cu fiica unui fermier, Anne Hathaway, care i-a daruit trei copii: Susanna, in 1583 si gemenii Hamnet si Judith, in 1585. Ce a facut si prin ce experiente a trecut Shakespeare in urmatorii sapte ani, inainte ca inregistrarile vremii sa il localizeze la Londra ca dramaturg de succes si actor ramane un mister. In 1594 documentele atesta ca era actionar la cea mai cunoscuta companie de teatru din Londra, sub patronajul Lordului Chamberlain. Gratie comediilor sale timpurii - Comedia erorilor (1592), Cei doi tineri din Verona (1594), Zadarnicele chinuri ale dragostei (1594) si Visul unei
nopti de vara (1595), cronicilor istorice: Henric VI (1590), Richard III (1593) si Richard II (1595), si primelor tragedii Titus Andronicus (1593) si Romeo si Julieta (1594) precum si poemelor Venus si Adonis (1593) si Violarea Lucretiei (1594), Shakespeare a dobindit un renume literar printre contemporani. Ciclul de admirabile sonete, care au circulat printre prieteni si au fost publicate in 1609, ele singure i-ar fi asigurat lui Shakespeare un loc de frunte in istoria literaturii engleze.
La sfarsitul anilor 1590, succesul dobindit i-a permis lui Shakespeare sa-si cumpere o casa mare in, New Place Stratford, si sa obtina rangul de gentleman cu recunoasterea blazonului familiei in 1596. A participat la cheltuielile legate de constructia teatrului Globe, in 1598, o sala mare de teatru la sud de Tamisa, unde au fost jucate capodoperele lui. Printre acestea se numara marile comedii - Cum va place (1599), A douasprezecea noapte (1599), ciclul istoric - Henric IV (1597) si Henric F(1598), marile tragedii - Hamlet (1600), Othello (1604), Regele Lear (1605) si Macbeth (1605), si piesele romane - lulius Cezar (1599) si Antonius si Cleopatra (1606). Prin 1610 Shakespeare s-a retras la Stratford, unde a continuat sa scrie o serie de povestiri de dragoste si tragicomedii, printre care Cymbeline (1609), Poveste de iarna (1610) si Furtuna (1611), inainte sa moara in 1616, la varsta de cincizeci si doi de ani.
Este imposibil sa scrii pe scurt despre opera lui Shakespeare care include peste treizeci de piese de teatru, majoritatea fiind cruciale pentru intelegerea istoriei si a traditiei literare si sa prezinti numai categoriile conventionale de comedii, tragedii si piese istorice. Nu putem decat sa indicam aici cateva dintre calitatile definitorii geniului lui Shakespeare. Un punct de pornire este traditia dramatica pe care a mostenit-o si a revolutionat-o. Ca si in cazul tuturor marilor impliniri literare, operele lui Shakespeare deriva dintr-un amestec complex de timp, loc si geniu aparte.
Shakespeare este in esenta un excelent asimilator al traditiei dramatice populare, combinata cu energiile umaniste eliberate de Renastere si de libertatea de expresie si forma pe care o permitea teatrul elisabetan. inainte de dramaturgii elisabetani, teatrul englez oferea in special teme religioase si alegorice. Shakespeare a indreptat drama catre explorarea experientei laice omenesti si spre reflectia la viata reala engleza si la istoria lumii, modelata printr-o remarcabila putere de a sesiza elementele fundamentale si subtilitatea de comportament. A stabilit legatura cu ESCHIL [2], SOFOCLE [3] si EURIPIDE [4], reinviind drama, cea mai profunda explorare a existentei umane. Extinzind regulile dramei clasice, a creat o forma dramatica expresiva, care va servi ca model de alternativa romantica la norma clasica a ordinii si echilibrului, si a ajutat la stabilirea tensiunii intre clasicism si romantism care defineste modernismul.
Shakespeare si-a impartit in mod egal eforturile intre cele patru categorii dramatice consacrate - tragedii, comedii, drame istorice si povesti de
dragoste - si a extins limitele teatrului elisabetan, cu scena lui goala, deschisa, intr-o maniera unica, deoarece limbajul sau expresiv compensa efectele scenice limitate. De la rege la clovn, Shakespeare este capabil sa sesizeze in mod credibil marele eroism intr-un personaj precum Hotspur din Henric IV si opusul lui in Falstaff, melancolia chinuita a tanarului in Hamlet si suferinta batrinetii in Regele Lear, delicioasele nebunii ale amorului in comediile lui precum si alterarea dragostei in Othello si Macbeth. intr-un limbaj de o remarcabila expresivitate, „tesut din fulgere si raze de soare', dupa cum a observat Thomas Carlyle, Shakespeare a exploatat un vocabular mult mai amplu decat orice alt scriitor englez si a faurit un model neintrecut de imagistica uluitoare si functionala. Dar maretia lui Shakespeare consta in esenta nu in amploarea si virtuozitatea sa, ci in puterea de comunicare, in capacitatea de a ne dezvalui pe noi insine in oglinda artei sale.
|