LA BIOLOGIE
AJUTOR
Situatiile cele mai frecvente in care se impune acordarea primului ajutor sunt determinate in general de accidente.
Cresterea in ritm intensiv a circulatiei rutiere, utilizarea din ce in ce mai larga a energiei electrice in scopuri industriale si casnice,folosirea in agricultura pentru combaterea daunatorilor a unor substante noi cu puetre toxica deosebit de mare etc.,in conditiile unor neglijente si neatentii deseori minime,constituie tot atitea riscuri de accidente grave ce se pot solda cu pierderea de vieti omenesti.
Accidentul poate surveni la locul de munca,pe drumurile publice,la domiciliusi in numeroase alte locuri ;se intelege astfel ca mediciinu pot fi prezenti in toate cazurile de accident,de cele mai multe ori fiind solicitate sa acorde primele ingrijiri,persoane care nu au cunostiinte sau calificare medicala.Devine deci absolut necesar ca marele public sa cunoasca atit teoretic,cit si practic,principiile de baza ale primului ajutor.
O categorie de populatie expusa in mod deosebit riscurilor accidentelor o constituie copiii care,neavind experienta si fiind insuficient supravegheati,cad deseori cu usurinta victime.
Trebuie mentionat ca sunt si cazuri in care motivul solicitarii primuli ajutor nu est 848d324i e legat de producerea unui accident.Ne putem afla in fata unei persoane care prezinta in mod brusc simptome grave de imbolnavire.Si in acest caz,ca de altfel in orice situatie,se aplica principiul de baza.
In caz de accident este in primul rind necesar sa stim ce trebuie si ce nu trebuie facut.Daca persoana care acorda primul ajutor nu are aceste cunostinte se poate intimpla ca,in loc sa ajute,dimpotriva,sa accentueze suferinta,putind chiar provoca aparitia unor complicatii care sa intirzie vindecarea, prelungind durata incapacitatii de munca.Dar nu numai atit;un ajutor incorect acordat poate duce si la pierderea definitiva,partiala si chiar totala,a capacitatii de munca a acidentatului.
Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa dea dovada de calm si stapinire de sine.Este necesar sa fie indepartate persoanele care stirnesc panica si impiedica astfel acordarea masurilor adecvate de prim ajutor. Daca cel care acorda prim ajutor nu afost de fata in momentul accidentului,el trebuie sa se orienteze imediat asupra naturii acestuia,cerind informatii fie de la persoanele din jur,fie in masura in care este posibil chiar de la victima.Aceasta este deosebit de importanta,fiindca indica masurile rapide care trebuie sa se adreseze elementelor principale prezentate de accidentat.
In acordarea primului ajutor este recomandabil sa limitam pe cit posibil orice manevre care accentueaza suferinta accidentatuli sau a bolnavului,miscarile strict necesare trebuind sa fie bline,precise si simple.De exemplu,transportul unui accidentat trebuie organizat cu prudenta si indeminare,astfel incit sa nu zdruncine,sa nu agraveze suferinta.In caz de traumatism(lovitura violenta,cadere,explozie etc)este absolut contra indicat de amisca regiune traumatizata,de efectua tractiuni sau alte manevre asupra ei.Nu sunt indicate nici incercarile de a repune osul in pozitia normala in caz de fracturi sau luxatii.Acestea sunt manevre dificile care necesita o pregatire speciala.Dar asupra greselilor care trebuie evitate vom mai reveni.
In luxatii se produce deplasarea anormala a extremitatiilor osoase dintr-o articulatie.Luxatiile pot fi complete sau incomplete,dupa gradul de deplasare a capetelor osoase.Ele pot fi determinate de traumatisme sau de miscari exagerate si bruste.Luxatia primeste denumirea reginii in care s-a produs:luxatie de sold,de umar etc.Accidentatul acuza o durere violenta in regiunea respectiva,unde se constata de obicei o deformare insotita de pozitia anormala a membrului.luxatia determina impotenta finctionala a membrului respectiv.In caz de luxatie nu este bine sa readucem oasele in pozitia lor normala,deoarece nu reusim decit sa chinuim inutil bolnavul.Se face o imobilizare provizorie si se transporta accidentatul la unitate medicala apropiata.
Entorsele sau scrintiturile constau in ruperea unor ligamente intr-o articulatie,fara deplasarea extremitatilor osoase.se manifesta prin durere,umflarea regiunii respective si impotenta functionala.Intrucit entorsa se poate asocia cu o fractura,se face o imobilizare provizorie si se transporta accidentatul la unitatea sanitara apropiata.
Ranile sunt leziuni traumatice,produse prin factori mecanici,termici sau chimici.Ranile prin factori mecanici pot fi:taierea,cind agentul vulnerant este un corp ascutit ;smulgerea sau sfisierea,cum se intimpla in muscaturile de animale ;zdrobirea,cind agentul vulnerant actioneaza prin lovire.Ranile superficiale intereseaza pielea si tesuturile imediat apropiate ;ranile profunde intereseaza elemente situate mai adinc,ca:muschii,oase,articulatii,vase mari de singe,nervi si chiar organe.Ranile care intereseaza cavitatiile corpului (torace,abdomen)se pot insoti de exteririzarea continutului acestor cavitati si se numesc penetrante.
Primul ajutor ce trebuie acordat in cazuri de ranire variaza dupa regiunea atinsa.O prima problema este calmarea durerii.Combaterea durerii poate fi obtinuta pin administrarea de calmante obisnuite si tratarea cu maxima blidete a accidentatului.
Daca avem la indemina putem da 1-2 tablete de Algocalmin.In general,aplicarea unui pansament corect si imobilizarea regiunii ranite duc la diminuarea durerii,astfel incit numai in cazuri exceptionale se va recurge la alte mijloace.
Indiferent de dimensiunile si felul in care s-a produs ranirea,ea poate fi insotita de complicatii,care constituie un pericol pentru bolnav daca nu se acorda primul ajutor corect si la timp.dintre aceste complicatii mai importante sunt hemoragia si infectare ranii.
Prin hemoragie se intelege scurgerea singelui din artere ,vene si capilare.
In hemoragia arteriala,singele este de culoare deschisa si tisneste ritmic,ca impins de o pompa ;acest fel de hemoragie este in general grava prin pierderea mare de singe pe care o determina.In hemoragia venoasa,singele este de culoare rosie-inchisa si curge continuu.In hemoragia capilara,singele musteste pe toata suprafata ranii.
Oprirea hemoragiei(hemostaza) este elementul de urgenta de care depinde adesea viata ranitului.In hemoragiile arteriale se iau urmatoarele masuri:
a) Comprimarea digitala a arterei se face in regiunea de deasupra ranii.Pentru ranile fetei si capului,comprimarea se face sub rana,datorita faptului ca singele circula de jos in sus de la inima la cap.Comprimarea arterei este o manevra obositoare ;ea are un caracter provizoriu pina la pregatirea si aplicarea garoului.In cazul unei hemoragii deosebit de mari poate fi necesara chiar introducerea degetului in rana pentru a comprima direct vasul care singereaza.
b) Aplicarea garoului.Garoul este un tub subtire de cauciuc de 1-1,5 m.In momentul aplicarii,tubul se intinde si se infasoara deasupra ranii peste un strat de vata sau tifon. Se obtine astfel o comprimare a arterei de mai lunga durata.Garoul este corect aplicat numai daca sub nivelul sau nu se mai simte pulsul arterei.
In loc de garou se poate folosi o curea, o fringhie etc.Trebuie retinut ca garoul nu poate fi lasat mai mult de o ora si jumatate,deoarece prin oprirea circulatiei se produc modificari importante ale tesuturilor.Aplicarea garoului urmareste oprirea hemoragiei pe timpul transportuli accidentatului la o unitate sanitara.
c) Pansamentul compresiv constituie o alta metoda pentru oprirea hemoragiei si se realizeaza astfel: pe rana care singereaza se aplica citeva straturi de tifon,peste care se pune vata,apoi se stringe cu o fasa
Daca pansamentul se imbiba cu singe inseamna ca compresiunea este insuficienta si se aplica un alt pansament compresiv peste primul.Pe ranile in care au patruns corpuri straine nu se aplica pansamente compresive.Pentru oprirea hemoragiilor venoase este necesara aplicarea unui pansament ceva mai strins,iar pentru cele capilare este deajuns un pansament obisnuit.
Organismul omului are proprietatea de a-si mentine constanta temperatura,indiferent de variatia acesteia in mediul inconjurator.Acest lucru se realizeaza printr-o serie de procese fiziologice,care in totalitate realizeaza procesul de termoreglare.Daca temperatura mediului creste insa peste anumite limite,mecanismele de termoreglare sunt depasite si apar o serie de tulburari,cunoscute sub numele de soc termic.O forma a socului termic este insolatia.In producerea sa conteaza in primul rind expunerea prelungita si fara protectie a capului la radiatiile solare.Accidentatul acuza dureri de cap,ameteli,ochii i se impaienjenesc, fata se congestioneaza ,respiratia devine zgomotoasa ,pulsul slab si rapid ,uneori are varsaturi.Bolnavul este dus la umbra ,i se desfac hainele ,i se aplica comprese reci pe cap si piept si i se da sa bea lichide reci.Daca prezinta tulburari respiratorii I se face rapid respiratie artificiala.In cazuri grave va fi transportat la cea mai apropiata unitate medico-sanitara.
ARSURILE
Arsurile pot fi produse prin caldura,agenti chimici si curent electric.Caldura poate actiona sub forma de raze solare,flacari,lichide fierbinti,gaze si vapori supraincalziti,coruri solide fierbinti.Dintre substantele chimice pot provoca arsuri in special acizii(sulfuric,clorhidric) si soda caustica.Curentul electric provoaca arsuri prin transformarea lui in energie termica,datorita rezistentei opusa de tesaturi.Gravitatea arsurii este in functie nu atit de profunzimea ei,cit de intinderea suprafetei arse.In cazul cind cuprinde 30% din suprafata pielii corpului,gravitatea arsurii este foarte mare,iar la 50% moartea este aproape inevitabila.Exista trei grade de arsura:gradul I -pielea este rosie, umflata si dureroasa ;
Gradul al II-lea apar basici,numite flictene;gradul al III-lea se produce mortificarea sau chiar carbonizarea tesuturilor.Pe linga leziunile locale, arsurile se insotesc de fenomene generale, uneori foarte grave, culminind cu socul prin arsura.Acestea se datoresc durerii violente de la locul arsurii si distrugerii pielii.Deasemenea, din tesutrile distruse prin arsura se resorb produse toxice.Rezulta ca accidentatul este expus unui pericol mare.Ca o prima masura,accidentatul va fi culcat intr-o camera incalzita,I se va da sa bea lichide calde si dulci.Daca arsurile sunt intinse va transportat de urgenta la cea mai apropiata unitate medico-sanitara.In arsurile provocate de substante chimice,aceste substante vor fi indepartate prin spalare cu apa care va contine bicarbonat in caz de arsuri cu acizi, sau otet in caz de arsuri cu substante bazice(soda caustica).
Tratamentul local al arsurilor putin intinse se poate acorda si in familie sau la locul de munca.In arsurile de gradul I se pot aplica unguent sulfamidat jecolan sau alcool medicinal.In arsurile de gradul al II-lea nu se vor sparge flictenele(basicile).Se aplica numai un pansament steril.Daca flictenele sau spart totusi,se aplica un pansament steril cu pulbere de sulfamida sau se tamponeaza de citeva ori cu acid tanic solutie 2,5%.Se formeaza o crusta care impiedica resorbirea de toxine,pierderea de proteine plasmatice si patrunderea microbilor.In arsurile de gradul al III-lea se aplica un pansament steril si accidentatul se transporta de urgent ala unitatea medico-sanitara.Este interzis a se aplica pe suprafata arsa gheata,untdelemn sau alte substante
DEGERATURILE
Prin degeraturi se inteleg tulburarile locale si generale produse prin actiunea frigului asupra tesuturilor.Frigul actioneaza prin doua modalitati:prin modificari in protoplasma celulara si prin tulburaru in circulatia singelui(constrictii vasculare), care se reflecta asupra tesuturilor.Sub actiunea frigului se produc si tulburari ale sistemului nervos, care explica somnolenta degeratului si uneori starea de soc.Prin analogie cu arsurile,degeraturile sunt clasificate tot in trei grade:gradul I-pielea se inroseste;gradul al II-lea apar vezicule ;gradul al III-lea apar modificari pina la gangrena.Primul ajutor consta in incalzirea treptata a degeratului.Incalzirea brusca poate determina o vasodilatatie intensa, cu stare de colaps si moarte.Incalzirea treptata se face intr-o camera cu temperatura putin peste zero grade sau intr-o baie rece generala, incalzita treptat.Daca bolnavul poate sa bea I se vor da lichide reci, apoi dupa ce isi recapata temperatura normala I se pot da lichide calde
Masuri locale.In degeraturile de gradul I se pot face frictii cu zapada sau bai locale reci,incalzite treptat in degeraturile de gradul al II-lea si al III-lea se va aplica un pansament steril si accidentatul va fi transportat de urgenta la spital.
MUSCATURA DE SARPE
La noi in tara vipera este singurul sarpe veninos si se gaseste mai frecvent in regiunile Banat si Oltenia.Acesta este unsarpe lung de 40-50 cm,care are pe spate un desen in zigzag.Actiunea veninului sau se manifesta prin fenomene locale si generale.cele locale constau in durere intensa, umflarea regiunii si a ganglionilor limfatici din teritoriul respectiv.Tulburarile generale apar dupa o perioada de citeva ore si constau in dureri mari de cap, temperatura ridicata, varsaturi, diaree, tulburari la inghitit si tulburari de respiratie.Primul ajutor incepe prin indepartarea veninului si impiedicarea absorbtiei sale.Se recomanda sugerea locului muscaturii de catre o persoana care nu are rani pe buze si in gura.Nu se recomanda arderea ranii cu fierul inrosit deoarece prin coaja care se formeaza se impidica eliminarea veninului si a secretiilor ranii.Pentru impiedicarea absorbtiei veninului se va aplica deasupra ranii o legatura strinsa care se va mentine timp de 1 ora-1 ora si jumatate.Accidentul trebuie transportat de urgenta la spital unde I se face ser anti -viperin.
|
