ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA DUODENULUI
1. ANATOMIA DUODENULUI
Intestinul subțire este porțiunea canalului alimentar cuprinsa intre stomac și intestinul gros. El este imparțit in duoden și jejunileon.Intestinul subțire are un important rol funcțional. Aici se face digestia intestinala, in decursul careia conținutul intestinal sufera acțiunea sucului intestinal și al celui pancreatic, precum și al bilei. Tot la acest nivel se efectueaza și fenomene de absorbție. Aceste funcțiuni ii imprima anumite caractere morfologice: lungimea lui considerabila și adaptarea muco 636e45g asei la realizarea absorbției(plicaturarea mucoasei și prezența vilozitaților).
DUODENUL
Duodenul este prima porțiune a intestinului subțire și se deosebește de jejunileon prin faptul ca este fixat de peretele abdominal posterior. Este situat profund și are importante relații cu ductul coledoc si cu ductul pancreatic.
Forma duodenului se aseamana cu cea a unui segment de cerc sau cu o potcoava, cu concavitatea orientata in sus și spre stanga. În concavitatea potcoavei duodenala patrunde capul pancreasului.
Limite. Separația dintre duoden și stomac este data de șanțul duodeno-piloric (la nivelul caruia urca vena prepilorica), limita dintre duoden și jejun este marcata de flexura duodeno-jejunala.
Direcție și diviziune. În drumul sau, duodenul descrie trei flexuri, unghiuru sau genunchi. Plecat de la pilor, de la nivelul primei vertebre lombare, el se indreapta in sus, spre dpreapta și inapoi, pana la colul vezicii biliare. Aici cotește brusc formand, flexura duodenala superioara (flexura duodeni superior). Descinde apoi de-a lungul capului pancreasului, culcat pe corpul vertebrelor lombare doi și trei, pana la extremitatea inferioara a rinichiului drept, unde se recurbeaza din nou formand flexura duodenala inferioara (flexura duodeni inferior). De aici, duodenul se indreapta transversal peste coloana vertebrala (vertebra lombara a 4-a), dupa care cotește din nou urcand pe flancul stang al vertebrei a 2-a lombare, bub mezocolonul transvers, unde formeaza un ultim unghi ascuțit – este flexura duodenojejunala(flexura duodenojejunalis). Prin schimbarile de direcție, duodenul este imparțit in patru porțiuni
Prima porțiune sau porțiunea superioara ține de la șanțul duodenopiloric pana la colul vezicii biliare, ea este mai larga decat restul duodenului și din cauza aspectului sau radiologic este frecvent numita bulbul duodenal.
Porțiunea a doua sau porțiunea descendenta ajunge pana la extremitatea inferioara a rinichiului drept
Porțiunea a treia, portiunea orizontala sau inferioara se intinde pana pe flancul stang al coloanei vertebrale
Porțiunea a patra, porțiunea ascendenta, urca pe flancul stang al vertebrei a 2-a lombare.
In felul acesta, duodenul deseneaza segmentul de cerc caracteristic, tinzand sa se inapoieze la locul de plecare. Raportul la coloana vertebrala, se poate spune ca atat extremitatea inițiala cat și cea terminala se gasesc in vecinatatea vertebrelor 1-a și 2-a lombare.
Fața de aspectul mai comun, forma asemanatoare literei U majuscul, duodenul poate avea diferite alte forme. Amintim pe cea in V majuscul, sau cea inelara.
Dimensiuni.Lungimea duodenului se considera ca este de 12 lațimi de degete, adica aproximativ 25cm. Din aceștia 5cm revin pt porțiunea superioara, 8 cm pentru porțiunea descendenta si cate 6cm pentru porțiunea orizontala și ascendenta. Diametrul este de 3,4-4cm și este mai mare decat cel al jejunileonului. În linie generala calibrul diferitelor portiuni ale duodenului nu este egal, mai larg in porțiunea inițiala, el se ingusteaza progresiv spre trecerea la jejun.
Situție. Duodenul este situat profund, fiind aplicat pe coloana vertebrala. El se gasește in parte deasupra mezocolonului transvers, in parte dedesubtul lui. Datorita acestui fapt el se afla situat atat in etajul superior cat și in cel inferior al abdomenului. Raportat la zonele de topografie clinica, doedenul se proiecteaza in epigastru și in zona ombilicala.
Raporturile duodenului. Înainte de a analiza raporturile fiecarei porțiuni in parte, aratam cateva din raporturile generale, esențiale, ale duodenuluiȘ
-duodenul inconjoara capul pancreasului
-duodenul, pancreasul și ductul coledoc, formeaza un complex de organe cu stranse relații anatomioce și funcționale
-toate aceste trei organe vin in raport posterior cu fascia de coalescența retroduodenopancreatica Treitz
-mezocolonul transvers intretaie porțiunea descendenta a duodenului, astfel ca o porțiune a organului este supramezocolica iar alta submezocolica
-cu excepția primei porțiuni, duodenul este retroperitoneal, fiind acoperit pe fața anterioara de peritoneul parietal.
Conformție interioara. În duoden intalnim plice circulare Kerkring și vilozitați intestinale, ambele caracteristice pentru intreg intestinul subțire. Menționam ca plicile circulare lipsesc in partea superioara a duodenului, ele apar in porțiunea descendenta, dar sunt bine vizibile decat incepand de la stramtoarea supravateriana in jos. În partea mediala a peretelui posterior a porțiunii descendente se gasesște o cuta longitudinala a mucoasei, dispusa perpendicular pe plicile circulare, ce se numește plica longitudinala a duodenului și e determinata de trecerea prin peretele duodenal a ductului coledoc și a ductului pancreatic. La extremitatea inferioara a plicei se afla o proeminența – papila duodenala mare - pe care se deschid impreuna ductul coledoc și ductul pancreatic. Aproximativ cu 3cm mai sus pe plica longitudinala, se gasesște aproape constant, papila duodenala mica. Pe ea se deschide ductul pancreatic accesor.
Structura. În structura duodenului intra cele patru tunici caracteristice ale organelor tubului digesstiv abdominalȘ tunica seroasa, tunica musculara, stratul submucos și tunica mucoasa.
Tunica seroasa este formata din peritoneul visceral. Peritoneul se aplica pe tunica musculara prin intermediul unei lame de țesut conjunctivȘ patura subseroasa.
Tunica musculara reprezinta aparatul motor al intestinului subțire. Prin mișcarile pe care le efectueaza pereții sai se asigura contactul intim și amestecarea conținutului sau intestinal(chimul) cu sucurile intestinale și progresiuneanacestei mase pe lungul traiect al canalului digestiv.
Tunica submucoasa este constituita din țesut conjunctivo-elastic lax, care permite alunecarea mucoasei pe musculara. În grosimea submucoasei se gasesc vase sanguine, limfatice, nervi, plexul Meissner și foliculi limfoizi.
Tunica mucoasa constituie doua treimi din grosimea peretelui intestinal. Ea are o culoare cenușie-roșiatca in perioada de repaus, devenind apoi roșie in perioada de digestie.
Vase și nervi. Duodenul și capul pancreasului au raporturi foarte intime, astfel vascularizația acestora are relații stranse.
Arterele duodenului provin din artera gastroduodenala și din artera mezenterica superioara. Din gastroduodenala pleaca doua artere pancreaticoduodenale superioare, iar din mezenterica superioara doua pancreaticoduodenale inferioare. Aceste patru vase formeaza doua arcade in jurul capului pancreasului din care se desprind o serie de ramuri pentru duoden și pancreas.Drenajul venos al duodenului urmeaza in general dispozitivul arterial.Limfaticele se indreapta spre nodurile hepatice și celiace
Nervii portiunii superioare provin din nervii destinați ficatului. Celelalte porțiuni primes filete nervoase care provin din plexul celiac. Filetele nervoase patrund in peretele duodenului și formeaza cele doua plexuri – mienteric și submucos.
|
