APELE INTERIOARE SI ZONELE UMEDE

APELE INTERIOARE sI ZONELE UMEDE

Acest mediu cuprinde totalitatea apelor interioare dulci sau sarate, stagnante sau curgatoare, albiile majore si zonele pe care apa le poate acoperi permanent sau temporar (Pl. 12).

În categoria apelor stagnante intra lacurile, baltile si mlastinile.

Lacurile sînt bazine cu apa stagnanta, adînci, cu caracter permanent. Se disting lacuri alpine (de origine glaciara, situate în muntii înalti: Rodnei, Fagaras, Parîng, Retezat), lacuri de acumulare (formate prin îndiguirea apelor curgatoare în mod natural - lacul Rosu - sau de catre om - lacuri ce se construiesc în prezent pe mai toate cursurile de apa din regiunile montane, submontane si colinare, ca si pe unele rîuri mari si Dunare), lacuri litorale (formate de mare prin bararea unor foste golfuri si ale caror ape au un grad variat de salinitate - de 0,5-250 g/1), crovuri (produse prin acumularea apelor în depresiuni naturale din zona de cîmpie), lacuri sarate (care contin anumite saruri minerale, adesea în cantitati ridicate si namol sapropelic). Baltile sînt bazine cu un nivel redus de apa (adîncime sub 5 m), partial ocupate de plantele acvatice submerse care cresc pe toata suprafata fundului. Baltile sînt numeroase în albiile majore ale apelor curgatoare, îndeosebi în zona inundabila a Dunarii si În Delta. Mlastinile sînt zone în care un strat mic de apa stationeaza în tot cursul anului, sau în cea mai mare parte a sa si în care se dezvolta muschi sau plante amfibii. Se disting mlastini oligotrofe si eutrofe. Mlastinile oligotrofe, numite si bahne sau tinoave, au un relief convex si sînt acoperite de muschi. Ele apar pe soluri silicioase, sînt drenate de ape oligominerale, au un caracter acid, poseda o turba formata din muschi. Ele se afla în zonele muntoase sau deluroase reci. Mlastinile eutrofe sau smîrcurile se formeaza în depresiuni în care apa stagneaza. Colmatarea lor se face de la margini spre centru. Mlastinile acestea sînt plane sau curbate în jos turba are o reactie alcalina si se formeaza din fanerogame acvatice si palustre. Se întîlnesc pe tot teritoriul tarii.

Apele curgatoare sînt reprezentate de izvoare, pîraie, rîuri si fluviul Dunarea. Factorul predominant îl constituie curentul apei, care determina principalele caracteristici fizico-chimice si adaptarile organismelor care traiesc în ele.

În ape se constituie 2 tipuri de asociatii de organisme (biocenoze: pelagice - organismele care îsi desfasoara toata viata sau o parte a sa în masa apei - si cele bentonice - organisme care traiesc în/pe substrat sau pe vegetatia care creste pe fundul cuvetei (Pl. 12). Plantele pot trai plutind pe suprafata apei, în masa acesteia, fixate pe fund sau pe alte plante (epifite), ori pe solul umed. Animalele traiesc întreaga viata sau o parte din ea (insecte, amfibii s.a.) în apa, sînt dependente de mediul acvatic pentru reproducere, adapost ori hrana si poseda o serie de adaptari morfologice (palmatura pentru înot, adaptari respiratorii, la actiunea curentului, pentru capturarea hranei etc.), ecologice si etologice proprii acestui mediu.

Zonele umede sînt teritorii în care apa joaca un rol determinant în instalarea unei flore si faune specifice, capabile sa traiasca amfibiu, dar care pot supravietui si în caz de nivele mari de apa, precum si în caz de seceta în medii cu sol umed, în balti, baltoace, pe namol si muschi umed.

ALGE VERZI (FILUM CHLOROPHYTA)

31 - Matasea broastei - Spirogyra elongata Link - Tal filamentos neramificat, liber, lunecos la pipait, format din celule cilindrice puse cap la cap, cu un cromatofor spiralat. Toamna, prin alaturarea a 2 filamente are loc conjugarea, din care rezulta zigotul de rezistenta. El cade la fundul apei si germineaza în primavara urmatoare. În apa dulce, curata si putin adînca a mlastinilor, baltilor, lacurilor, pîraielor si izvoarelor. În toata tara. Cosmopolita.

32 - Lîna broastei - Cladophora glomerata L. (Pl. 13) - Tal filamentos, ramificat, aspru la pipait, fixat de pietre sau de mîl cu ajutorul rizoizilor. Pe substrat formeaza o patura pîsloasa de culoare verde închis, urît mirositoare. În toate apele stagnante si curgatoare. Frecventa. Cosmopolita.

CHARACEE (FILUM CHAROPHYTA)

33 - Chara tomentosa L. (Pl. 13) - Corp diferentiat într-un tal propriu-zis (care este ca o tulpina ramificata si frunze dispuse de la noduri în verticil) si rizoizi de fixare în namol. Pe rizoizi sînt tuberculi care servesc la înmultirea vegetativa. Pentru înmultirea sexuata are organe pe frunzulite, care dupa fecundare dau zigotul (din el în anul urmator poate iesi o noua planta). Ramurile si frunzele contin mult calciu, se rup usor. Uscata, poate servi ca îngrasamînt agricol. În lacuri si balti, unde poate tapeta fundul cu un strat de peste 1,5 m grosime. În toata tara. Cosmopolita.

MUsCHI (FILUM BRYOPHYTA)

34 - Riccia fluitans A. Br. (Pl. 13) - L = l mm. Tal primitiv organizat, din segmente subtiri, ramificate dichotomic, dispuse în rozete. Pe pamînt în locuri umede, în paduri, în apa baltilor, iazurilor, lacurilor. Formeaza de multe ori o patura deasa care, la suprafata apei împiedica patrunderea luminii. Contribuie, ca si Chara la colmatarea bazinelor acvatice.

35 - Ricciocarpus natans Corda (Pl. 13) - D = 2 cm. Tal cu aspect de frunza. Pluteste pe ape. Talul poarta pe partea inferioara niste prelungiri înguste si zimtate ca niste carene care împiedica rasturnarea plantei la miscari ale apei. În apa linistita a mlastinilor si baltilor.

36 - Muschi de mlastina, fierea pamîntului - Marchantia polymorpha L. (Pl. 13) - L = 8 cm. Tal dioic, ca o frunza, ramificat dichotomic. Sta fixat de substrat prin rizoizi. Organe sexuale pe discuri stelate aflate la capatul unor fire subtiri; cele femele sînt regulat lobate, cele mascule neregulat lobate, înmultirea asexuata se face prin corpus-cule speciale asezate în organe cu aspect de pahar. În locuri umede, semiîntunecate, mai ales în regiuni muntoase.

37 - Muschi de turba - Sphagnum magellanicum Brid. (Pl. 13) - H = 10-40 cm. Tulpina erecta, cu ramuri scurte pe care sînt asezate des numeroase frunzulite, ca niste solzi la vîrf. Spre partea terminala a tulpinii, la ramificarea ramurilor se formeaza capsule sporifere oviforme situate pe niste sete scurte. Tulpina are cresterea continua; pe masura ce plantele cresc, partea lor inferioara moare si se turbifica. În zonele de dealuri, montane si alpine, formînd în mlastinile oligotrofe covoare moi.

38 - Jabghie, bungeac - Polytrichum alpestre Hoppe (Pl. 13) - H = peste 6 cm. Frunze lungi, dintate, ascutite la vîrf, care la seceta se strîng si acopera tulpina, iar la umiditate se desfac. Seta de 10 mm, terminata cu o capsula prevazuta cu o scufie. În mlastinile de turba, în pajisti mlastinoase, în locuri umede din paduri, pe sol umed în zona montana.

39 - Muschiul apei - Mnium punctatum Hedw. (Pl. 13) - L = 5 cm. Tufe întunecate, pîsloase. Frunze relativ mari, dintate (cele de la partea terminala a tulpinii sînt asezate în rozeta). Seta (H = 2-4 cm) cu o capsula În pozitie orizontala sau aplecata. Capacul lung si ascutit. Scufie bruna. În locuri umede, prin paduri, turbarii, pe aluviunile umede ale apelor, uneori chiar în pîraie, pe pamînt sau lemn umed. În zona de deal, pe sol.

FERIGI (FILUM PTERIDOPHYTA)

40 - Bradisor - Lepidotis inundata (L.) C. Borner (Pl. 14) - H= 5-15 cm. Perena. Tulpina tîrîtoare cu frunze foarte dese, liniar lanceolate, spicul sporifer pe vîrful ramurilor. Formeaza sporangi în VII-IX. În zonele montana si subalpina, prin locuri mlastinoase, în paduri umede de rasinoase. În centrul si nordul Europei, America de Nord.

41 - Coada calului - Equisetum arvense L. (Pl. 14) - H = 20- 50 cm. Perena cu 2 feluri de tul 333d37d pini: una bruna, ramificata, fertila (producatoare de spori), ce apare în IV-V si alta sterila, ramificata, asimilatoare, verde. Frecventa în fînete umede, apatoase, pe marginea apelor. Utilizata ca ceai în anemii, reumatism, guta, ulcer gastric si bronsite. Cu actiune diuretica, dezinfectant urinar, antimicrobiana, ex-pectoranta, hipoacidifianta remineralizanta. În Europa, Asia, America de Nord.

42 - Coada mînzului - Equisetum sylvaticum L. (Pl. 14) - H = ₌ 15-40 cm. Perena, cu 2 feluri de tulpini - fertila si sterila - care apar aproximativ în acelas timp. Sporogeneza în IV-V. Vegeteaza de la cîmpie, pîna în zona montana pe prundisurile ude ale pîraielor, în fînete umede, pe marginea baltilor, lacurilor si a mlastinilor. Europa, Asia, Japonia, America de Nord.

43 - Barba ursului de bahna - Equisetum palustre L. (Pl. 14) - H = 60 cm. Perena, cu tulpinile fertila si sterila de culoare verde, cu 6-8 santuri longitudinale adînci si o lacuna centrala mica. Tulpina fertila, terminata cu un spic, se formeaza în V-VIII. De la cîmpie pîna în zona montana, pe prundisuri umede, fînete, la marginea baltilor si mlastinilor. Europa, Asia, Japonia, America de Nord.

44 - Feriga de mlastina - Dryopteris cristata (L.) A. Gray (Pl. 14) - H = 30-40 cm. Perena, frunze penat sectate, dispuse în tufe desfacute. Pe fata inferioara se formeaza sori mari, dispusi în siruri de cîte 2-5, în VI-IX. În mlastinile de turba din regiunea montana (800-1 000 m). Europa.

45 - Feriga de balta - Thelypteris pdlustris Schott (Pl. 14) - H = 100 cm. Perena. Cu rizomi tîrîtori. Frunze lung petiolate, penat sectate. În VI-IX pe fata inferioara a frunzelor se formeaza sori rotunzi (sporogoni). În mlastini, pe marginea baltilor si a lacurilor, formînd uneori mici insule plutitoare. Europa, Asia, Africa de Nord, America de Nord.

46 - Pestisoara - Marsilia quadrifolia L. (Pl. 14) - H = 8-20 cm. Perena, cu rizom ramificat si frunze lung petiolate. Sporocarpii se formeaza în IX-X pe pediceli secundari la baza petiolului frunzei. Vegeteaza în apa mlastinilor, la marginea baltilor si a lacurilor din sudul si vestul tarii. Europa, Asia, America de Nord.

47 - Pestisoara - Salvinia natans (L.) Ali (Pl. 14) - H = 2 cm. Anuala, pluteste liber pe suprafata apei. Frunze verticilate, cîte 3 la fiecare nod: 2 plutesc, sînt verzi si acoperite de peri, cea de a 3-a este submersa si modificata sub forma a 4 filamente cu peri, ea îndeplinind rolul unei radacini. Reproducerea prin sporocarpi care se formeaza la baza fascicolelor filiforme în VIII-X. Comuna în ape stagnante si lin curgatoare. În centrul si sudul Europei, Asia, America si Africa de Nord.

PLANTE CU FLORI (FILUM ANGIOSPERMAE)

48 - Mesteacan pufos - Betula pubescens Ehrh. (Pl. 15) - Arbore de talie mijlocie, pîna la arbustiva, cu scoarta alba. Cei de vîrsta mijlocie au ritidom la baza tulpinii; la cei batrîni acesta ajunge la nivelul coroanei. Frunze romboid-ovate, cu margine serata, vîrf lung si ascutit, pe fata inferioara cu peri în lungul nervurilor. Flori monoice, dispuse în amenti cilindrici, cu peduncul pubescent. Lemnul este folosit la obtinerea gudronului de mesteacan, pentru cuie de cismarie. Ramurelele folosesc la confectionarea maturilor. Europa.

49 - Anin negru - Alnus glutinosa Gaertner (Pl. 15) - H = pîna la 28 m. Arbore cu scoarta neteda, la batrînete se îngroasa devenind ritidom cu placi netede, late, delimitate de crapaturi. Culoarea scoartei la tinerete este cenusie, apoi devine bruna-negricioasa. Frunze ovate, cu marginea întreaga în partea inferioara a limbului si usor dintata în rest. Amentii masculi lungi, cilindrici, cei femeii scurti, ovoi-dali. înflorire IV-V. Scoarta este folosita la vopsitul lînii, la atenuarea starilor febrile si ca tonic. Frunzele stimuleaza secretia glandelor mamare. Lemnul se foloseste ca furnir si la constructii sub apa. În mlastini de turba, pajisti înmlastinate, lunci, pe lînga ape curgatoare. Europa, Asia, Africa de Nord.

50 - Zalog - Salix cinerea L. (Pl. 15) - Arbust cu lujeri anuali cenusii. Frunze ovat lanceolate, pe partea inferioara pubescente si cu nervuri evidente (cele secundare arcuite). Amenti suri-parosi (cei masculi de 2-3 cm, cei femeii de 6 cm), înflorire III-IV. Prin mlastini, la marginea baltilor, lacurilor, de-a lungul apelor curgatoare, în zavoaie si lunci, de la cîmpie pîna în etajul montan. Europa, Asia, Africa de Nord.

51 - Rachita rosie - Salix purpurea L. (Pl. 15) - H = pîna la 4 m. Arbore pitic sau tufa, cu ramuri subtiri, flexibile, rosii-purpurii sau galbene. Frunze lanceolate, cu marginea superioara marunt sectata. Amenti mici, aurii, încovoiati, înflorire III-IV. Planta medicinala folosita intern la tratarea reumatismului, nevralgiilor, racelii, insomniilor si gutei, extern e cicatrizant si hemostatic, se aplica în ulceratiile pielii, în hemoragii hemoroidale. Nuielele se folosesc la împletirea cosurilor. Pe prundisuri de-a lungul apelor curgatoare si în locuri pietroase, umede, de la cîmpie pîna pe munti. Centrul si sudul Europei, Asia temperata.

Salcie - Salix triandra L. (Pl. 15) - H = pîna la 5 m. Arbore sau arbust cu frunze ovot lanceolate, lungi. Amenti galbeni, încovoiati, cei masculi mai lungi, înfloreste în IV-V. În locuri mlastinoase, pe malul apelor, în lunci, zavoaie, în regiunile de cîmpie si colinare. Europa si Asia.

53 - Salcie, rachita alba - Salix alba L. (Pl. 15) - Trunchiul tulpinii are un ritidom dezvoltat, brazdat în lung. Frunze lanceolate, cu marginea marunt serata, pe fata inferioara alburii-paroase. Amenti cilindrici cu flori galbene, înflorire III-IV. Importanta medicinala ca Salix purpurea. Lemn usor, moale, folosit pentru chibrituri si împletituri. Foarte comun la cîmpie si pe dealuri, pe malul apelor, în lunci si zavoaie. Europa, zona temperata a Asiei, Africa de Nord.

54 - Salcie frageda - Salix fragilis L. (Pl. 15) - Arbore înalt de 20 m. Ramurile se rup usor la insertie. Frunze lanceolate, serate. Amenti galbeni. Florile mascule cu 2 stamine, paroase la baza. înflorire III-IV. Cu aceleasi utilizari medicinale ca si Salix purpurea. Pe malul apelor, în lunci si zavoaie. Europa, Asia temperata.

55 - Troscot de balta - Polygonum amphibium L. (Pl. 16) - H - 30-100 cm. Perena, tulpina rosiatica, umflata la noduri, fixata pe fundul apelor. Frunze petiolate, cu limb lanceolat si cu o pata în "V" pe fata superioara. Flori grupate în spice false, înflorire VI-VIII. Folosita ca antiscorbutic, diuretic, hemostatic, în afectiunile hemoroidale, intestinale, uterine si ale vezicii urinare. Extern se utilizeaza la spalarea plagilor ulcerate. Frecventa în ape statatoare sau lin curgatoare, de la cîmpie pîna pe munti. Europa, Asia, America de Nord, sudul Africii.

56 - Calcea calului - Caltha laetha S. Nyat Ky (Pl. 16) - H = 150 cm. Perena, viguroasa, cu radacini bine dezvoltate. Frunze reni-forme; cele inferioare petiolate, crenate pe margini. Flori mari cu numeroase stamine. înflorire IV-VI. Partea aeriana se foloseste ca diuretic, laxativ si sedativ. Pe marginea baltilor si pîraielor, în mlastini, de la cîmpie pîna în zona subalpina. Europa centrala si în Balcani.

57 - Piciorul cocosului de apa - Ranunculus aquatilis L. (Pl. 16) - H = peste l m. Perena, ramificata. Frunze plutitoare, rotunde sau reniforme, cu 3-5 lobi, paroase pe fata inferioara. Frunzele submerse au limb sectat, filiform. înflorire VI-VIII. La cîmpie, prin balti, mlastini, malul lacurilor. Pe toate continentele, exceptie Australia.

58 - Nufar galben - Nuphar lutea (L.) Siblth. et Sm. (Pl. 16) - Perena, rizom tîrîtor gros. Frunze cu petiol foarte lung si limb natant, întreg, ovat, adînc cordat. Flori mari, mirositoare, solitare, cu 5 (4-7) sepale galbene verzui si 10-20 petale galbene, înfloreste în VI-VII. Rizomii sînt folositi la tratarea diareii si în bolile de piele sub forma de cataplasme. În Moldova se fac din flori dulceata si serbet. Ape stagnante sau lin curgatoare. Europa si Asia temperata.

59 - Nufar alb - Nymphaea alba (L.) (Pl. 16) - Perena. Din rizomul gros, fixat cu radacini adventive pe fundul apei, pornesc frunze foarte lung petiolate, cu limbul plutitor, ovat si adînc cordat. Flori formate din 14-40 petale ce trec treptat în stamine. înfloreste în VI-IX. Cu proprietati sedative, se foloseste în combaterea insomniilor, starilor de agitatie, hiperexcitabilitatii sexuale. Rizomii si frunzele contin tanin, fiind folosite în industria pielariei. În apele stagnante si lin curgatoare. Europa, Asia, Africa de Nord.

60 - Roua cerului - Drosera rotundifolia L. (Pl. 16) - Perena carnivora. Frunzele dispuse în rozeta la baza tulpinii, cu limbul rotunjit rosietic si cu peri glandulari pe fata superioara. Poate prinde insecte al caror continut îl digera prin frunze, înfloreste în VI-VIII. Contine principii active antispasmice, antitusive si antibiotice. Folosita în tusea convulsiva. În sfagnete. Europa, Asia, America de Nord.

61 - Cosor - Ceratophyllum submersum L. (Pl. 16) - H = 30- 60 (100) cm. Perena, cu tulpina submersa ramificata. Frunze lungi (L = 2-4 cm), asezate în verticil, moi, de doua ori bifurcate în 4-8 lacinii filiforme. Flori unisexuate. înfloreste în VI-VIII. În balti, lacuri, iazuri, canale. Europa, Africa de Nord. A nu se confunda cu specia Ceratophyllum demersum, care are frunze verticilate, rigide si bifurcate în 2-4 lacinii dintate si care este raspîndita pe tot globul.

62 - Catina alba, catina de rîu - Hippophae rhamnoides L. (Pl. 16) - H = pîna la 6 m. Arbust cu ramuri spinoase acoperite cu solzi cenusii-argintii. Frunze linear lanceolate , cenusii-argintii. Flori galbui, mici. Fruct drupa falsa, portocalie, înflorire III-IV. Fructele sînt folosite În avitaminoze, diaree, reumatism, urticarie. Pe prundisuri de-a lungul rîurilor, pe nisipuri, pietrisuri litorale. De la Marea Neagra pîna în etajul montan. Europa, estul si vestul Asiei.

63 - sapte degete - Comarum palustre (L.) (Pl. 16) - H - 20 -100 cm. Perena, cu rizom lung (pîna la 80 cm). Frunze imparipenat compuse, din 5-7 foliole, paroase pe fata inferioara. Inflorescenta este un racem lax, compus din putine flori, care apar în VI-VII. În etajele montan si subalpin, în mlastinile de turba. Europa, Asia, America de Nord.

64 - Cretusca - Filipendula ulmaria (L.) Maxim (Pl. 16) - H = 100-120 cm. Perena. Rizom orizontal, lignificat, cu radacini adventive. Frunze penate, din 3-5 perechi de foliole serate pe margine, albe paroase pe fata inferioara. Flori albe-galbui dispuse într-o inflorescenta laxa. înflorire VI-VIII. Folosita ca astringent, tonic, diuretic si antihidropic. Florile servesc ca adjuvant în tratamentul reumatismului articular acut. Comuna în mlastini si zone umede, pe substrat calcaros. Europa si Asia.

65 - Rachitan - Lythrum salicaria L. (Pl. 17) - H = 30-280 cm. Perena, cu rizom lemnos. Tulpina erecta, în 4 muchii, simpla sau ramificata. Frunze opuse, lanceolate, la baza rotunjite sau cordate. Flori rosii-violete sau roz înflorire VI-IX. Cu importanta medicinala caci împiedica fermentatiile intestinale, are actiune antiseptica, hemostatica, antibiotica e folosita în dezinterie, hemoragii gastrointestinale, ulcer varicos. Vegeteaza prin mlastini eutrofe, la marginea baltilor, a lacurilor, rîurilor, prin locuri mocirloase, de la cîmpie pîna pe munte. În toata emisfera nordica si Australia.

66 - Pufulita - Epilobium hirsutum L. (Pl. 17) - H = 50-150 cm. Perena, cu rizom scurt si stoloni tîrîtori. Tulpina usor muchiata la baza, apoi cilindrica, paroasa. Frunze paroase, ovat sau lat lanceolate, care contin vitamina C. Flori cu un inel de peri la baza corolei. Fruct capsula, înflorire în VII-VIII. Folosita în ceaiuri. În zone umede, pe substrat calcaros, în toata tara. Europa, Asia.

67 - Cornaci - Trapa natans L. (Pl. 17) - Anuala, tulpina, submersa, cu frunzele submerse fata în fata, pectinat sectate, cele emerse, de la vîrful tulpinii plutitoare dispuse în rozeta si cu petiolul umflat. Flori cu petiol umflat, contin o camera cu aer. înflorire VII-VIII. Fructe tari, cu 2-4 coarne, sînt folosite contra diareii, turbarii si în muscaturile animalelor veninoase. Semintele se consuma crude, fierte sau pregatite sub forma de pîine. Datorita continutului bogat al semintelor în amidon (52%), proteine (15%), grasimi (7,5%) si zahar (3%), în unele tari se cultiva. În ape stagnante, însorite, sarace în carbonat de calciu, cu namol bogat în humus. Europa, vestul Asiei, Africa, America, Australia.

68 - Penita, bradis - Myriophyllum verticillatum L. (Pl. 17) - H = 15-30 cm. Perena. Rizom repent, cu radacini mici, subtiri, tulpina friabila, putin ramificata. Frunze pectinat sectate, filiforme, asezate cîte 5 în verticil. Flori albe sau usor verzui, grupate într-un spic. înfloreste în VI-VIII. În mlastini, balti, lacuri, ape lin curgatoare cu fundul nisipos. Poate forma pajisti pîna la adîncimea de 2 m. Puietul de peste gaseste aci adapost si hrana. Planta realizeaza decalcifierea biogena a apei, precipi-tînd calciul pe frunze. Europa, Asia, America. A nu se confunda cu Myriophyllum spicatum care are tulpina ramificata, cu l-4 frunze dispuse la noduri si flori mici.

69 - Galbajoara, drete - Lysimachia nummularis L. (Pl. 17) - H = 60 cm. Perena, repenta, cu 4 muchii. Frunze aproape rotunde sau eliptice, asezate opus. Flori solitare, cu înflorire în V-VII. Fruct-capsula. Folosita pentru cresterea parului, în durerile de dinti sau în "brînca". Prin zavoaie, locuri mlastinoase, la marginea baltilor, lacurilor, prin gropile cu apa, în paduri umede, Ia cîmpie si deal. Europa, Asia, America de Nord.

70 - Galbinele - Lysimachia vulgaris L. (Pl. 17) - H = 150 cm. Perena, tulpina erecta, ramificata. Frunze lanceolate, scurt petiolate, opuse, stau cîte 3-4 în verticil. Flori cu 5 petale unite dispuse paniculi-form în raceme. înflorire VI-VII. Fruct-capsula. Folosita ca antidiareic, hemostatic, antidiuretic si febrifug, în tratarea febrei tifoide si a "frigurilor". În locuri baltoase, lacuri, pe marginea apelor curgatoare, în depresiuni, aninisuri si stufarisuri umede. Europa, Asia.

71 - Nu-ma-uita - Myosotis scorpioides (L.) Hill (Pl. 17) - H = 20-30 (60) cm. Perena, rizom stolonifer lung, subtire. Tulpina muchiata, paroasa. Frunze paroase, opuse. Fruct capsula, înfloreste V-VII. Folosita la infuzie pentru spalaturi ale urechii în caz de inflamatie si ca lotiune pentru ochi. De la cîmpie pîna în zona subalpina, prin mlastini, lînga pîraie. Europa si Asia Mica.

72 - Lasnicior - Solanum dulcamara L. (Pl. 17) - H = 30-150 (200-300) cm. Semiarbust cu rizom lemnos. Tulpina agatatoare, ades culcata pe sol. Frunze petiolate, ovat lanceolate. Flori grupate cîte 25-30 în inflorescente cimoase. înfloreste în VI-VIII. Fructe bace rosii. Folosita ca adjuvant în tratamentul scrofulozei, gutei, reumatismului, epilepsiei, herniei si în cicatrizarea ranilor. Dozele mari pot duce la intoxicarea organismului. De la cîmpie pîna în zona subalpina, pe marginea baltilor, lacurilor, apelor curgatoare, prin zavoaie, tufarisuri si mlastini. În emisfera nordica.

73 - Iarba neagra - Scrophularia alata Dumont (Pl. 17) - H = 40-120 cm. Perena, rizom repent ramificat. Tulpina în 4 muchii. Frunze alungit-ovate cu marginea serata si petiol aripat. Flori brune purpurii la exterior si galbene-verzui la interior, adunate într-o inflorescenta pani-culat ramificata, înflorire VII-IX. Fruct capsula. În mlastini, pe marginea baltilor, rîurilor, pe terenuri inundabile, preferînd soluri argiloase sau bogate în humus. De la cîmpie pîna în zona montana. Europa, Asia.

74 - sopîrlita - Veronica longifolia L. (Pl. 18) - H = 40 - 120 cm. Perena. Rizom noduros. Frunze alungit-lanceolate, dublu dintate pe margine, cîte 3-4 în verticil. Inflorescenta racemoasa. înflorire VI-VIII. Fruct capsula. În mlastini, pe terenuri inundabile, santuri, lînga pîraie. Europa, vestul Asiei.

75 - Bobornic - Veronica beccabunga L. (Pl. 18) - H == 10 - 60 cm. Perena, rizom lung, tîrîtor, cu tulpini fistuloase glabre, ramificate. Frunze petiolate, opuse, ovate. Flori azurii, în raceme laxe. Fruct capsula glabra. înflorire V-VI. Antiscorbutica si diuretica, folosita în dezinterie, scrpfuloza si dureri toraciee. Sucul obtinut din planta e folosit ca depu-rativ. Extern, pentru comprese si cataplasme, combate hemoroizii, pecinginea, ulceratiile scorbutice si pistruii. De-a lungul apelor curgatoare, pe marginea lacurilor, baltilor si izvoarelor, pe terenuri umede, de la cîmpie pîna în regiunea subalpina. Europa, Asia.

76 - Otratel - Utricularia vulgaris L. (Pl. 18) - H = 60 cm. Perena, carnivora, submersa, plutitoare, nefixata. Frunze multisectate, cu segmente lineare prevazute cu vezicule (utricule, urne) în care se prind animale mici de apa. Florile grupate în racem lax, formeaza o inflorescenta deasupra apei. înflorire VI-VIII. În mlastini, balti si lacuri, de la ses pîna în zona montana. Europa, Africa de Nord.

77 - Balbisa, jales de mlastina - Stachys palustris L. (Pl. 18) - H = 30-120 cm. Perena, rizom îngrosat spre vîrf, tulpina erecta, paroasa, în 4 muchii. Frunze paroase, opuse, lanceolate, sesile. Corola purpuriu-violacee, paroasa la exterior, înflorire VII-X. Fruct nucula bruna. În jurul baltilor, lacurilor, pe malul apelor curgatoare, în fînete umede. În toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

78 - Piciorul lupului - Lycopus europaeus L. (Pl. 18) - H = 120 cm. Perena, rizom scurt cu stoloni lungi, repenti. Tulpina muchiata, ramificata. Frunze scurt petiolate, lanceolate. Flori albe cu labiu inferior trilobat, cu puncte rosii dispuse în semiluna, înfloreste în VII-VIII. Folosita în hipertiroidie, ca tonic, calmant al tusei si excitant al secretiilor gastrice. Frecventa în mlastini, pe locuri umede lînga ape curgatoare, balti, lacuri, în zavoaie, de la cîmpie pîna în zona montana. Holarctica.

79 - Izma broastei, izma de balta - Mentha aquatica L. (Pl. 18) - H = 120 cm. Perena, tulpina simpla sau ramificata, în 4 muchii. Frunze petiolate, alungit-eliptice. înfloreste în VII-X. Fruct nucula. Folosita în tratarea colicilor abdominali, la eliminarea gazelor, ca aromatic si în tahicardie. Raspîndita în lacuri, balti, ape lin curgatoare si mlastini. Europa, nordul si sudul Asiei, sudul Africii, America.

80 - Trifoiste de balta - Menyanthes trifoliata L. (Pl. 18) - H= 15-30 cm. Perena, palustra, cu rizom gros, Krng, ramificat. Frunze trifoliate, obovate, cu petiol lung. Flori cu corola paroasa la interior, înfloreste în IV-VI. Fruct-capsula. Planta medicinala, stimuleaza functiile hepatice, echilibreaza procesele digestive. Sporadica în mlastini cu rogozuri, în regiunea montana inferioara. Europa, Asia, America de Nord.

81 - Plutnita - Nymphoides peltata S.F. (Gmelin) O. Kuntze (Pl. 18) - Perena, rizom stolonifer multiramificat. Frunze plutitoare, rotund cordate, lung petiolate, cu limb pielos. Flori mari, cu petale ciliate pe margine, înfloreste în VI-IX. Folosita ca nutret pentru bovine. În balti, lacuri si ape lin curgatoare, la cîmpie. În sudul si centrul Europei, Asia.

82 - Brusture, captalan - Petasites hybridus (L.) P. Gaertner (Pl. 18) - H = 15-40 cm. Perena, rizom gros, noduros, stolonifer. Tulpina florifera. Flori tubuloase, grupate în calatidii. înflorire III-IV. Fruct achena cu papus alb murdar. Frunzele se formeaza dupa înflorire si sînt reniform-rotunde, late. Folosita ca expectorant în bronsite; antiastmatic, hipotensiv si antispasmatic. Vegeteaza în jurul izvoarelor, în vîlcele umede si umbroase, pe malul pîraielor sau rîurilor, pe aluviuni, de la cîmpie pîna la munte.

83 - Podbal - Tussilago farfara L. (Pl. 18) - H = 5-15 cm. Perena, rizom lung (l m), puternic. Frunzele pornesc din rizom si apar dupa înflorire; sînt petiolate, cu limb aproape rotund si adînc cordat, cu peri fini si desi pe partea inferioara, dintati pe margine. Flori galbene, grupate în calatidii. înflorire în III-V. Fruct achena cu papus. Folosita ca emolient si expectorant, antiseptic, antispasmic, în tratarea bronsitei cronice, a astmului bronsic, laringitei si emfizemului pulmonar. Pe malul rîurilor, pe surpaturi de maluri si santuri umede, de la cîmpie la munte. Europa, Asia.

84 - Denlita - Bidens tripartita L. (Pl. 19) - H = 15-150 cm. Anuala, cu radacini ramuroase si tulpina ramificata. Frunze opuse, din 3 foliole. Inflorescenta calatidiu. înfloreste în VI-IX. Fructe achene. Folosita pentru tratarea ranilor, urticariilor, scrofulozei. Intern, cu actiune diuretica, sudorifica, usor laxativa, sedativâ, stimuleaza circulatia arteriala, mareste amplitudinea contractiilor inimii. Pe marginea umeda a baltilor, jacurilor, pe prundisul rîurilor, prin santuri. Europa, vestul si nordul Asiei.

85 - Sîrmulita apei - Vallisneria spiralis L. (Pl. 19) - H = 80 cm. Planta dioica, submersa, înfloreste În VII-X. Florile ambelor sexe mici, albe-verzui. La maturitate cele mascule se desprind si plutesc la suprafata apei. Cele femele ies la suprafata unui pedicel care, dupa fecundare se spiraleaza si trage floarea sub apa (unde se va matura fructul). Se creste în acvarii. Foarte comuna în ape stagnante si lin curgatoare, pîna la adîncimi de 2 m. Cu o mare capacitate de raspîndire. Pe tot globul.

86 - Limba broastei, limbarita - Alisma plantago aquatica L. (Pl. 19) - H = 70 cm. Perena, rizom scurt si gros, tulpina dreapta, ramificata superior. Frunze lung petiolate, ovate. Florile, dispuse verticilat, stau într-o inflorescenta pamculata. înfloreste în V-IX. Pe funduri miloase; comuna în mlastinile eutrofe, balti, pe malul rîurilor. Folosita în tratarea nefritelor, hidropiziei si hipersecretiei lactare. Radacinile utilizate în homeopatie si contra turbarii. În zona temperata nordica.

87 - Sageata apei - Sagittaria sagittifolia L. (Pl. 19) - H = 100 cm. Perena, monoica, cu rizom scurt, gros, frunzele din apa lineare, cele plutitoare întregi, ovate, cele aeriene sagitate. Flori unisexuate, grupate în inflorescente; cele mascule asezate la partea superioara a axei. înfloreste în VI-VIII. Tuberculii sînt folositi în alimentatie, avînd un continut bogat în amidon si proteine. În ape stagnante, în baltile din Delta Dunarii.

88 - Foarfeca baltii - Stratiotes aloides L. (Pl. 19) - H = 15-40 cm. Perena, dioica, semisubmersa, cu frunze în 3 muchii, spinos dintate pe margine, dispuse în rozete. Florile mascule mari, dispuse în umbela, cele femele singure, înfloreste în V-VIII. Spre sfîrsitul perioadei de vegetatie formeaza muguri de toamna pentru înmultirea vegetativa. Evitata de pesti din cauza spinilor de pe marginea frunzelor. Utilizata ca îngrasamînt agricol. În ape stagnante, sarace în calcar, bogate în fosfati. Frecventa în Delta Dunarii. Europa si vestul Siberiei.

89 - Iarba broastelor - Hydrocharis mor sus ranae L. (Pl. 19) - Perena, acvatica, plutitoare, cu stoloni lungi si subtiri. Frunze lung petiolate, cordiforme, reniform ovate, natante. Flori dispuse umbeliform. Înfloreste în VI-VIII. înmultire mai ales vegetativa prin muguri de iarna (turioni) care cad toamna la fundul apei, iar primavara ies la suprafata si dau noi plante. În mlastini, balti, lînga lacuri, ape lin curgatoare, sarace în calcar, bogate în fosfati. Utilizata în acvarii, medical ca emolient. Europa, Siberia.

90 - Pasa -Potamogeton crispus L. (Pl. 19) - Perena, submersa, rizom ramificat, fixat de substrat. Tulpina cu 4 muchii, ramificata. Frunze sesile, liniare, lanceolate sau liniar-lanceolate, ondulate pe margini. Flori verzi grupate în spic. Fructe nucule, înfloreste în VI-IX. În mlastini, balti, lacuri, iazuri, elesteie si ape lin curgatoare. Cosmopolita.

91 - Broscarita -Potamogeton natans L. (Pl. 19) - H = 30-120 cm. Perena, rizom repent, fixat pe fundul apei. Tulpina simpla sau putin ramificata; frunze mari, eliptice, pieloase, plutitoare. Flori verzi, grupate în spice groase (L = 4-8 cm) ce ies din apa. înfloreste în VII-VIII. Relativ comuna în ape statatoare sau lin curgatoare. Cosmopolita.

92 - Broasca apei - Potamogeton lucens L. (Pl. 19) - H = 5 m. Perena, rizom gros, frunze ovale sau lanceolate, cu petiol scurt. Spic L = 5-6 cm. Fructe comprimate cu un rostru central ascutit, înfloreste în VII-VIII. În balti si lacuri limpezi. În toata emisfera nordica.

93 - Mot - Potamogeton perfoliatus L. (Pl. 19) - Perena, rizom tîrîtor, tulpina submersa, mult ramificata (L = 2-6 m), cu frunze submerse, ovate, sesile, marunt dintate pe margine, spic L = 3 cm. Fruct obovat. înfloreste în VI-VIII. Frecventa în ape stagnante si lin curgatoare, foarte comuna în Delta Dunarii. Pe tot globul.

94 - Papura îngusta - Typha angustifolia L. (Pl. 20) - H = l- 4 m. Perena, cu frunze lineare, înguste. Spicul mascul distantat de cel femei, înflorire în VII-VIII. Rizomii fierti sînt folositi în combaterea scorbutului. În toata tara, pe marginea baltilor, lacurilor, prin mlastini. Se asociaza cu Typha latifolia. Europa, Asia, America de Nord, Australia, Polinezia.

95 - Papura lata -Typha latifolia L. (Pl. 20) - H = 4 m. Perena, rizom tîrîtor. Frunze lineare si late. Spicul femei si cel mascul sînt de aceeasi lungime si se succed fara un spatiu liber între ele. înfloreste în "VII_VIII. Frunzele folosite la împletirea rogojinilor, cosurilor si presurilor, în dogarit si la fabricarea hîrtiei. Perisorii de pe spice, în amestec cu lîna servesc la fabricarea fetrului pentru palarii. În mlastini eutrofe, balti, lînga lacuri si ape lin curgatoare, de la cîmpie la munte. Tot globul.

96 - Speteaza -Typha shuttleworthii Koch (Pl. 20) - H = pîna la 2 m. Perena, frunze lineare late. Spicele se ating pe ax, cel mascul fiind jumatate cît cel femei, înflorire în VI-VIII. În mlastini eutrofe si oligotrofe, balti, terenuri aluvionare de lînga ape curgatoare. România. Ungaria, Germania.

97 - Capul ariciului - Sparganium ramosum Huds. (Pl. 20) - H = 25-150 cm. Perena, erecta, cu frunze drepte, liniare, cu o muche ascutita pe partea inferioara. Ax floral ramificat, cu inflorescente globuloasa, din care 2-3 sînt femele si cu 17 capitule mascule. înflorire în VI-VIII. Fruct nucula. Folosita contra muscaturilor de sarpe. Pe marginea baltilor, lacurilor si rîurilor, comuna de la cîmpie la munte. Europa, Asia. Africa de Nord.

98 - Stînjenel galben - Iris pseudaconis L. (Pl. 20) - H = 50-150 cm. Peren, cu rizom; tulpina creste din apa, este multiflora. Frunze lanceolate (L - 1,5-2,5 cm). Flori mari, putin mirositoare, înflorire în V-VI. Fruct capsula tunchiata. Rizomul se foloseste la tratarea "galbinarei" avînd proprietati emetocatalitice. În mlastini, lînga balti si lacuri. Europa, Asia de sud-vest, Africa de Sud.

99 - Rugina - Juncus inflexus L. (Pl. 20) - H = 40-80 cm. Perena, rizom cu internodii scurte. Tulpina cilindrica, striata, cu maduva întrerupta (ceea ce o deosebeste de Juncus effusus). Frunzele de la baza tulpinii reduse la teci. Inflorescente cimoase. înflorire VI-VIII. Rizomul este folosit în tratrarea bolilor de rinichi, tulpinile la împletituri. În mlastini, santuri si gropi cu apa. Centrul si sudul Europei, Asia temperata, Africa de Nord.

100 - Pir rosu - Carex hirta L. (Pl. 20) - H = 60-100 cm. Cu stoloni subterarni, frunze plane, paroase. Inflorescenta din 2-3 spi-culete mascule si 2-3 femele, înflorire în IV-VI. Lînga balti, mlastini, fînete umede. În zona temperata a Europei, Asiei si Africa de Nord.

101 - Rogoz de balta - Carex pseudocyperus L. (Pl. 20) - H = 30- 100 cm. Perena, tulpina cu 3 muchii, frunze plane, mai lungi decît tulpina. Inflorescenta formata dintr-un singur spiculet mascul, cilindric, situat deasupra celor 3-6 spiculete femele, înflorire în V-VI. În mlastini, balti si lacuri. Europa, Australia, America de Nord.

102 - Pipirigut - Eleocharis palustris (L.) Raemer et Schultes (Pl. 20) - H = 10-60 cm. Perena, rizom lung, repent, tulpina cilindrica, neteda, plina de maduva, la baza cu frunze reduse la teci. Inflorerscenta - un spic ovoidal, compact, lung de 5-20 mm. înflorire în VI-VIII. La cîmpie si deal, prin smîrcuri, gropi cu apa, mlastini, pe marginea baltilor, lacurilor si rîurilor. Cosmopolita.

103 - Bumbacarita -Eriophorum vagmatum L. (Pl. 20) - H - 30-70 cm. Perena, tulpina cilindrica în partea inferioara si trunchiata în partea superioara, cu un singur spic alb-lînos. înflorire În V-VII. În mlastinile de turba (tinoave, bahne) din zona montana si subalpina. În zona temperata nordica.

104 - Stuf - Phragmites australis (Cv.) Trin. ex Stendel (Pl. 20) - H = pîna la 4 (6-7) m. Perena, robusta, rizom lung, ramificat, din care pornesc numeroase tulpini fistuloase. Frunze liniar lanceolate, rigide (L = 40-50 cm). Inflorescenta panicul lax, piramidal, înflorire VII-IX. Folosita în constructii, garduri, ca materie prima în industria celulozei si hîrtiei. În Delta Dunarii contribuie cu peste 80% la formarea plaurului. În toata tara, prin mlastini, balti, lînga lacuri si ape lin curgatoare. Cosmopolita.

105 - Lintita - Lemna minor L. (Pl. 20) - D = 5-10 mm. Perena, tulpina mica, natanta de forma unei frunzisoare (D = 2-4 mm), cu radacina filiforma. înfloreste în V-VI. Formeaza colonii întinse pe apa baltilor sau în zona de mal a apelor linistite, printre plantele palustre. De la cîmpie, pîna pe munti. Pe tot globul.

106 - Lintita - Lemna trisulca L. (Pl. 20) - Perena, tulpini ovate sau lanceolate, pedicelate, dispuse în cruce, natante sau usor submerse, cu o singura radacina filiforma. înfloreste în IV-V. În balti sau lacuri bogate în substante organice. De la cîmpie, la dealuri. Cosmopolita.

107 - Lintita - Spirodela polyrrhiza (L.) Schleichen (Pl. 20) - D = 3-8 mm. Perena, frunze natante, cu un fascicul de 5-15 radacini filiforme, înfloreste în V-VI. În ape stagnante sau lin curgatoare, la cîmpie si În zona de dealuri. Abunda în iazurile de lînga sate, unde sînt deversate dejectii de grajduri. "Podul vegetal" pe care îl formeaza inhiba cresterea altor plante. Cosmopolita.

ÎNCRENGĂTURA SPONGIERI (PORIFERA)

75 - Burete de apa dulce - Spongilla lacustris L. (Pl. 21) - L = 100-l 000 mm. De marimi variate, ca o pîsla consistenta pe tulpinile plantelor sau pe lemne, de culoare verzuie, galbuie, gri sau bruna. În ape curgatoare corp neted, în cele stagnante cu diferite proeminente. La exterior se observa numeroase orificii (osculi) si pori foarte fini; în corp cu spicule microscopice silicioase (sclere). Corpii reproducatori (gemulele) sînt eliminati toamna, la moartea buretelui. Cu miros de formol. În toata tara, în ape statatoare si lin curgatoare, la adîncimi de l-4 m. Cosmopolit.

ÎNCRENGĂTURA CELENTERATE (CNIDARIA)

76 - Hidra verde - Chlorohydra viridissima (Pali) (Pl. 21) - L = 10 mm. Sta fixata pe substrat si îsi întinde tentaculele lungi prevazute cu celule care contin un lichid urticant, cu care îsi paralizeaza prada (constituita din diversi crustacei marunti si viermi), pe care îi introduce în orificiul bucoanal dintre tentacule. Indivizii noi se formeaza pe corp, prin înmugurire. Se înmulteste si prin oua. Culoarea corpului se datoreste unor alge verzi care traiesc simbiont în hidra. În lacuri si balti, pe plante. Tot globul.

ÎNCRENGĂTURA VIERMILOR PLAŢI (PLATHELMINTHES)

77 - Planarie - Polycelis felina (Dalyell) (Pl. 21) - L = 2-6 mm. Pe marginea anterioara a corpului cu o pereche de cornite si cu mai multi ochi. Carnivor, acopera prada cu corpul, o ucide cu secretiile sale tegumentare, apoi scoate afara trompa (situata pe fata inferioara) si suge prada. În ape relativ reci: izvoare, pîraie, pesteri. În zona de munte. Europa.

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA

78 - Tubifex - Tubifex tubifex (Muller) (Pl. 21) - L = 25-85 mm. Culoarea rosie datorita hemoglobinei dizolvate în plasma. Capul nediferentiat de corp. La fiecare segment cu l-4 cheti fini, scurti. Aparatul reproducator în segmentele 10-12. Construieste tuburi în namol din care scoate partea posterioara, pe care o agita ca sa aduca lînga corp apa proaspata, oxigenata. Ca îngramadiri, formeaza pete rosietice pe fundul apelor, acolo unde lipsesc lipitorile. În nisipul si namolul apelor stagnante sau lin curgatoare, impurificate, în canale si ape reziduale. Comun, cosmopolit.

CLASA LIPITORI (HIRUDINEA

79 - Lipitoarea - Hirudo medicinalis L. (Pl. 21) - L =85-110 mm. Coloratia si modelele de pe corp variabile. Se deplaseaza pe sub-strate tari, în mod caracteristic, înoata serpuit. Depune un cocon membra-nos pe marginea apelor în pamînt sau printre plante, din care puii ies dupa 30 zile. Ei sug sîngele broastelor; adultii pe cel al mamiferelor. În mlastini, balti, canale. În toata tara. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord.

80 - Lipitoarea pestilor - Piscicola geometra L. (Pl. 21) - L = 20- 50 mm. Corp cilindric, eu ventuze distincte, cea posterioara mai mare. Fiecare ou este protejat de un învelis tare. Suge sîngele pestilor (îndeosebi al ciprinidelor). Sta fixata cu ventuza posterioara pe plante, pietre sau pe pesti (preferential pe opercule). Moldova si Dobrogea, Muntenia. Europa, Asia temperata, America de Nord.

ÎNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA SCOICI (LAMELLIBRANCHIA

81 - Scoica de iaz - Anodonta cygnea L. (Pl. 24) - L -= 120- '200 mm. Valvele în interior sidefii. Sta înfipta în mîl, din care scoate afara treimea superioara; cu cilii de pe lamele determina formarea unui curent de apa din care îsi ia hrana formata din detritus si alge. Se misca cu ajutorul piciorului cu care "ara" mîlul. Depune anual 400 000 oua din care ies larve mici - glochidii - care se prind un timp de branhiile pestilor (se asigura în acest fel raspîndirea scoicii). Ulterior larvele cad pe fund si se transforma în scoicute. Comestibila. În ape stagnante. În toata tara. Pe tot globul.

82 - Scoica de rîu - Unio pictorum L. (Pl. 24) - L = 70-90 (110) mm. Cu o mare varietate de forme si dimensiuni. Depune anual pîna la 200 000 oua care ramîn o luna între branhiile mamei. Glochidiile se prind de branhiile pestilor cîteva saptamîni. Se hraneste cu detritus organic si microorganisme. În nisipul sau mîlul apelor lin curgatoare, mai rar în balti. Europa, Siberia.

83 - Dreissena polymorpha Pallas (Pl. 24) - L = 24-40 mm. Valve triunghiulare. Sta fixata pe scoici, pietre, tije de stuf si papura, prin niste fire de byssus secretate de scoica. Formeaza îngramadiri (ades stau chiar unele peste altele). Filtreaza apa. În ape stagnante si curgatoare, canale, balti inundate periodic, uneori patrunde în conductele de apa, pe care le.poate obstrua. În sudul tarii, mai ales în Dunare si Delta. De origine pon-tocaspica; în prezent în toata Europa.

84 - Sphaerium corneum L. (Pl. 24) - L = 8-14 mm. Formeaza colonii mari în mîlul iazurilor, baltilor si mlastinilor, dar este prezenta si în ape lin curgatoare. În toata tara. Europa, Siberia.

85 - Pisidium casertarum Poli. (Pl. 24) - L = 3,5-6 mm. Valvele ele marimi si culori variate, sînt prevazute cu striuri dese, fine, regulate. În toate apele stagnante si lin curgatoare, în lacurile alpine, pîna la adîncimi de 35 m. Din delta pîna în lacurile glaciare alpine. Europa, Asia temperata.

CLASA MELCI (GASTROPODA)

86 - Theodoxus danubiaLis Pfeiffer (Pl. 21) - L = 9-12 mm. Cochilie rezistenta, opercul cu coaste tipice. În rîuri (Dunare, Bega, Nera) si lacurile litorale, fixata pe pietre si busteni. Numai în Dunare, Nistru, Bug si Nipru.

87 - Viviparus viviparus L. (Pl. 21) - L = 30-40 mm. Casuta se închide cu un opercul tare. Respira prin branhii. Cu sexe separate. Din oua ies embrioni care stau un timp în camera paleala a mamei. Ierbivor, poate consuma si resturi organice. În iazuri bogate în plante, în lacuri, mocirle. În sudul Transilvaniei si sudul tarii. Europa.

88 - Melanopsis pareysii Muhlenfeld (Pl. 21) - H = 18 mm, l = - 8,5 mm. Variabilitate mare de forma si dimensiuni. Cochilia cu 7 spire. În apele calde ale lacului Petea, pe plante si fund mîlos, la temperaturi de pîna la 42°C. Este un relict viu, prezent numai în România.

89 - Physa fontinalis L. (Pl. 21) - H = 9,5-10,5 mm. Cochilie fragila, foarte subtire, sticlos-transparenta, cu 4 spire, cel din vîrf turtit. În ape limpezi, curate, stagnante sau lin curgatoare, pe plante, la cîmpie. Europa.

90 - Limnaea stagnalis L. (Pl. 21) - H = 45-60 mm. Cu 7- 7,5 spire, ultima foarte mare. Cochilia este cel mai ades acoperita de alge, detritus sau briozoare. Depune oua într-o capsula gelatinoasa pe care o lipeste de plante. Traieste 3 ani. Respira aer atmosferic. Se hraneste cu alge si parti moi de plante. În ape stagnante (balti, mlastini, lacuri, gropi), sau lin curgatoare, pe plante, sediment sau pe fata inferioara a apei. Din delta pîna la l 700 m altitudine, în toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

91 - Radix ovata Drap. (Pl. 21) - H = 20-25 mm. Cu 4-4,5 spire, ultima foarte mare, cu apertura mai mare decît întreaga cochilie (care este acoperita cu detritus negru). În gropi bogate în plante acvatice, mocirle, mai rar în ape curgatoare. În Transilvania si sudul tarii. Europa, Asia temperata.

92 - Planorbis corneus L. (Pl. 21) - H = 10-12 mm, l = 25- 35 mm. Cochilie cu 5 spire rasucite spre stînga. Cu sînge rosu. Traieste 2-3 iini. Vine la suprafata apei pentru respiratie. Se hraneste cu alge. În ape stagnante si lin curgatoare pline cu plante. În toata tara. Europa, Asia de vest.

93 - Ancylus jluviatilis Muller (Pl. 21) - H = 2-3 mm, l = 4- 8 mm. Cochilie ascutita ca o scufie, suprafata cu striuri radiare. În ape curgatoare, lacuri limpezi, pe pietre sau plante, pîna la altitudinea de l 000 m. În Banat, Moldova si Transilvania. În centrul si sudul Europei si nordul Africii.

ÎNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA

94 - Apus cancriformis - Schaffer (Pl. 22) - L = 50-100 mm. înoata cu ajutorul picioarelor toracice. Deosebit de lacom, apuca si devoreaza chiar si semenii sai mai marunti. În ape periodice, primavara si toamna. Cînd apele seaca, mor. Cînd apa se aduna din nou, din oua ies si se dezvolta rapid indivizi noi. În toata tara. Europa, Africa de Nord.

95 - Artemia salina (L.) (Pl. 22) - L = 8-16 mm. Corp moale, de culoare variabila, înoata pe spate, filtrînd neîncetat detritus, alge si animale marunte. Cu sac oviger piriform, plin de oua. În masa apei lacurilor sarate, ades în numar foarte mare. Ouale nu eclozeaza deodata, ci în perioade diferite (necesita un stadiu de frig si uscaciune), separate uneori prin mai multi ani. În toata tara, pe toate continentele.

96 - Purice de balta - Daphnia galeata Sars (Pl. 22) - L = pîna la 4-5 mm. Se înmulteste partenogenetic (prin oua nefecundate), pe care le poarta sub cele doua valve ale carapacei, dorsal. Are mai multe generatii pe an. În ape stagnante bogate în substante organice, cu alge multe ce-i servesc ca hrana. Uneori foarte numeros. Comun, cosmopolit.

97 - Paduchele crapului - Argulus joliaceus (L.) (Pl. 22) - L = 4-5 mm. Branhiur cu corpul modificat de parazitism. Turtit dorsoven-tral, sta cel mai ades pe corpul ciprinidelor, fixat cu 2 ventuze si se hraneste cu sîngele gazdei. Cu 4 perechi de picioare si 2 ochi mari. În perioada de reproducere se desprinde si înoata în apa. În toata tara, în ape dulci mici, stagnante sau lin curgatoare, în crescatorii de peste. Cosmopolit.

98 - Purice de apa - Cyclops rubens (Jurine) (Pl. 22) - L =1,4- 2,2 mm. Antene lungi care îi servesc la înotat. Cu 2 saci cu oua, din care vor iesi larve caracteristice (nauplii) ce trec ulterior prin 4-5 stadii de copepodit pîna ajung adulti. Larvele consuma alge, adultii sînt carnivori. În ape reci mari si mici, în plancton sau în vegetatie. În toata tara. Holarctic.

99 - Asellus aquaticus L. (Pl. 22) - L = 8-12 mm. De culoare mai închisa, în ape de suprafata, pîna la alba în apele subterane. Cu 2 generatii pe an. Generatiile nascute toamna se reproduc în primavara, nasc pui si mor; generatiile nascute primavara dau 2 serii de pui (una toamna, alta în primavara anului urmator). Consuma detritus vegetal. Comuna în ape dulci, salmastre, uneori si în cele subterane. Europa, vestul Asiei.

100 - Lataus - Rivulogammarus balcanicus Schaferna (Pl. (22) - L = 8-16 mm. Trup turtit lateral, acoperit cu placi mai tari, separate, pentru fiecare articol. Picioarele din fata au la baza branhii. Se misca vioi; înoata pe o parte sau pe spate; scos din apa se zbate puternic. Consuma plante, animale mici, detritus, cadavre. Este consumat de pesti. În toata tara, în izvoare, pîraie, rîuri, de la munte la ses. Sud-estul Europei.

101 - Rac de rîu - Astacus astacus L. (Pl. 22) - L = pîna la 150 mm, G = sub 150 g. Pe fundul apei merge înainte, dar înoata înapoi, prin batai bruste ale cozii. Femela poarta 60-l 500 oua lipite de picioarele abdominale din X-XI pîna în V-VI, cînd ies puii. Ei seamana cu adultii si ramîn lînga mama 2 saptamîni. Napîrlesc vara. În malul lutos sapa gauri adînci în care se retrag ziua; noaptea ies pentru hranire. Consuma insecte, melci, pestisori, plante, cadavre. Este pescuit pentru mîncare, este vînat de pesti si mamifere acvatice, ucis de ciuma racilor. În ape curgatoare, iazuri, balti. În toata tara. Datorita poluarii apelor este în regres, Europa.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA

102 - Paianjenul de apa - Argyroneta aquatica (Clarck) (Pl. 22) - L = 8-15 mm. Masculul ceva mai mare decît femela. Este singurul paianjen care traieste permanent în ape; este activ tot anul. Traieste 2 ani. înoata avînd în jurul abdomenului o bula de aer din care îsi ia oxigenul necesar respiratiei; iese din cînd în cînd la suprafata pentru preschimbarea aerului. Construieste pe plante un cuib din pînza în forma de clopot, deschis la fata inferioara, pe care îl umple cu aer. În mlastini, balti, lacuri invadate cu plante, ape lin curgatoare. În toata tara. Europa centrala si de nord.

103 - Dolomedes fimbriatus (Clarck) (Pl. 22) - L = 9-20 mm. Desi este un paianjen de uscat, vîneaza pe apa, fabricîndu-si pentru aceasta o pluta din frunze uscate. Prada o manînca pe pluta sau pe uscat. Cînd este în pericol se afunda în apa. Poate ataca puiet de peste. În toata tara, comun pe malul apelor. Europa, Turchestan.

104 - Arrenurus cuspidator (Muller) (Pl. 22) - L = 0,7-l mm. Corp puternic chitinizat. Dimorfism sexual accentuat. Frecvent si numeros în ape stagnante mai mici, invadate de plante. În toata tara. Cosmopolit.

CLASA INSECTE (INSECTA

105 - Rusalie - Palingenia longicauda (Olivier) (Pl. 22) - L = 25- 38 mm. Efemer care depun ouale la suprafata apei si care apoi cad pe fund ca o ploaie fina. Larvele (105 b) traiesc 2-3 ani pe namolul de pe fundul apelor mari, sapîndu-si în aceasta galerii în forma de U. Se hraneste cu detritus. Napîrlirea, iesirea din nimfa a subimago-urilor si apoi a adultilor se face concomitent la sfîrsitul lui V (astfel încît în amurgul zilei respective adultii formeaza adevarati nori de insecte care traiesc numai cîteva ore, timp în care nu se hranesc). Adultii sînt intens vînati de pasari, lilieci si pesti. În Dunare. Europa.

106 - Perla - Perla burmeisteriana Classen (Pl. 22) - L, adult = = 16-26 mm, L, larva = pîna la 35 mm. Adultii acestui plecopter zboara în V-VII. Larvele (106 b) traiesc 3 ani în ape repezi de munte, pe funduri bolovanoase, unde se hranesc cu larvele altor insecte do apa, cu crustacei, viermi, dar si cu alge si resturi de plante. Adultii nu se hranesc. În toata tara. Sudul Europei, Africa.

107 - Rhyacophyla nubila Zott. (Pl. 22) - A = 15-35 mm. Tri-ehopter comun în ape de munte reci, bogate în oxigen. Larvele (107 b), cu smocuri de branhii pe abdomen, nu-si fac un tub, ei se misca liber pe fundul apei. Pupele sînt mobile si ies la marginea apei pentru a se transforma În adulti. Larvele si pupele sînt mult cautate de pesti. Europa.

108 - Calul dracului - Libellula quadrimaculata L. (Pl. 23) - L, adult = 44-46 mm, L, larva = 24-28 mm. Femela acestui odonat depune ouale în apa, din zbor. Larvele (108 b) traiesc 2 ani pe fundul apelor stagnante bogate în vegetatie. Larvele rapitoare ataca toate nevertebratele acvatice, inclusiv larvele altor libelule si puiet de peste (prinde prada cu cele 2 cangi situate la capatul unei "masti"). Adultul zboara iute, lînga suprafata apei, vînînd insecte pe care le manînca din zbor. În toata tara, pe lînga ape, la marginea padurilor, în V-VIII. Comuna. Europa.

109 - Paunita, calus - Calopteryx splendens (Haris) (Pl. 23) - L, adult = 33-40 mm, L, larva = 35 mm. Femela acestui odonat depune ouale în plante acvatice, sub nivelul apei. Larva (109 b) carnivora, traieste 2 ani înainte de a se transforma în adult. Ataca orice animal care îi vine în apropiere si pe care îl poate apuca si ucide. Pentru eclozarea adultului subimago-ul iese pe frunze deasupra apei. Adultii sînt rapitori; ei consuma insecte pe care le prind si manînca din zbor. Deasupra apelor stagnante si curgatoare, a zonelor umede din toata tara, în V-VIII. În toata Europa.

110 - Parapoynx stratiotata L. (Pl. 23) - A - 20-24 mm. Fluturele adult traieste în VI-VIII, larva, acvatica, (110 b) sta în V-VIII într-un învelis tubular format din resturi de plante (mai ales de rizac). Omida hiberneaza. Respira oxigenul dizolvat cu ajutorul unui smoc de prelungiri digitiforme. Se hraneste cu frunze de plante acvatice. În si pe malul baltilor si lacurilor. Adultii zboara pe înserate si vin noaptea la lumina. Comuna. Europa.

111 - Scorpionul de apa - Nepa tinerea L. (Pl. 23) - L = 20- 25 mm. Picioarele anterioare ale acestui heteropter sînt transformate în clesti pentru apucat prada (insecte, pestisori), pe care apoi îi înteapa si suge. Corpul este rosu sub aripi. Respira aer atmosferic prin tubul anal, lung. Se misca, încet, înoata greoi. Pe fundul apelor stagnante mici, bogate în vegetatie. În toata tara, cosmopolit.

112 - Notonecta glauca L. (Pl. 23) - L = 14-20 mm. Corpul hete-ropterului este fusiform, înoata iute cu picioarele, care sînt prevazute cu peri pe care îi misca ca niste vîsle. Pentru respirat iese la suprafata apei cu partea posterioara a abdomenului, înoata cu abdomenul în sus. Rapitor. În noptile de vara zboara (este atras de lumina). În toata tara, în ape statatoare sau lin curgatoare, cu vegetatie. Europa.

113 - Bou de balta - Dytiscus marginalis L. (Pl. 23) - L = 30- 35 mm. Masculul acestui coleopter are la prima pereche de picioare cîteva articole tarsiene latite, cu rol de ventuze, cu care prinde femela în momentul acuplarii. Ea depune ouale în frunze si tulpini de plante. Adultul si larva sînt carnivori (pot ataca si puiet de peste). Larva se înpupeaza în namol la mal. Adultii zboara seara si noaptea (vin la lumina). În mlastini si balti, printre plante acvatice. În toata tara. Europa.

114 - Gonita - Gyrinus natator L. (Pl. 23) - L = 5-7 mm. Coleopter acvatic care vine la suprafata apei înotînd rapid în cercuri. Pe uscat nu merge, ci sare. În caz de pericol coboara spre fundul apei. Adultul are ochii astfel construiti, încît atunci cînd înoata la suprafata apei, vede concomitent si în aer si în apa. Rapitor, ataca insecte mici. Larva, rapitoare, polifaga, foarte vorace, sta în mîl sau pe plante. Se împupeaza pe mal, în sol umed, într-un cocon din frunze sau pietre. În ape stagnante. Comun.

115 - Ţîntar - Culex pipiens L. (Pl. 23) - L = 3-6 mm. Palpii femelei mai scurti decît trompa. Adultul sta pe suport cu corpul paralel cu acesta. Femela depune ouale în grupe ce plutesc pe apa. Femela suge sînge de mamifere, dar nu transmite malarie. Masculul suge sucul plantelor. Comun.

116 - Ţîntar - Anopheles maculipennis Mg. (Pl. 23) - L = 6- 7 mm. Palpii lungi cît trompa, aripi cu pete. Cînd se asaza pe un suport, corpul face un unghi cu suprafata suportului. Femela depune ouale pe suprafata apei izolat. Larva (116 b), fara tub respirator vizibil, se hraneste cu namol sau animale mici. Femela suge sîngele mamiferelor si omului (caruia îi transmite malaria). Masculul consuma tot sucuri vegetale. Comun, cosmopolit.

117 - Erystalis tenor L. (Pl. 23) - L = 6-12 mm. Dipter cu corp gros. Adultul traieste pe flori, dejectii, în pasuni, fînete, paduri. Larva, prevazuta cu un tub respirator, este amfibie, saprofaga sau coprofaga. Frecventa în ape cu substante organice în descompunere. Comuna. Cosmopolita.

118 - Musca columbaca - Simulium columbaczensis Schon. (Pl. 23) - L = 2-5 mm. Dipter cu corp scurt, gros, paros. Ochii se ating. Larva acvatica, traieste în rîurile rapide, fixata cu niste cîrlige de la partea posterioara a corpului. Anterior cu 2 pedunculi cu peri prehensili, cu care capteaza hrana (detritus organic sariat). Pupa sta într-o pîlnie, la cap cu 2 tufe de trahee. Adultii apar în masa si sug sîngele vitelor. Poate fi vector de boli. În sud-vestul tarii.

119 - Chaoborus flavicans Meig. (Pl. 23) - L, adult = 14 mm, L, larva == 10-12 mm. Adultul dipterului, ca un tîntar, traieste deasupra apelor sau pe maluri. Larvele, transparente, înoata în apropierea fundului sau în plancton; ele poseda antene terminate cu niste spini lungi, cu ajutorul carora prinde crustacee ce-i servesc drept hrana.

ÎNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA CICLOSTOMI (CYCLOSTOMATA)

120 - Chiscar - Eudontomyzon danfordi Regan (Pl. 24) - L = 20 (30) cm. G = 10-25 g. Gura rotunda, prevazuta cu formatiuni cornoase ca niste dinti, ce sînt dispusi în serii radiale. Cu 2 ochi, 7 perechi de orificii branhiale si o nara nepereche. Dupa a doua reproducere, în VIII, masculii mor. Larvele, ca niste rîme, stau în namol si consuma detritus. Traieste 3-4 ani. Se hraneste cu pesti (mai ales salmonide), dar si cu alte animale acvatice. În Crisuri, Mures, Somes si afluenti. În bazinul Tisei.

CLASA PEsTI OSOsI (OSTEICHTHYES

121 - Cega - Acipenser ruthenus L. (Pl. 24) - L = 50-60 (100) cm, G = 2-4 (16) kg. Bot lung, subtire, cu 4 mustati fin franjurata. Pe corp cu 5 siruri de scuturi osoase. Reproducere în IV-VI. Se hraneste cu larve de chironomide, efemere si corofiide. Depune cca 10 000 oua cenusii deschis. Are o carne foarte gustoasa. Pe fundul Dunarii. Fiind un endemism sarmatic, populeaza fluviile care se varsa în marile Neagra, Azov si Caspica.

122 - Lostrita - Hucho hucho (L.) Pl. 24) - L = peste l m. G = = 10-12 kg. Atinge maturitatea sexuala la 4-5 ani. Se reproduce în IV. Femela sapa pe fundul apei, cu coada, o groapa în care îsi depune icrele si pe care apoi le pazeste pîna ies puii. Rapitor feroce: insecte, pesti, broaste, soareci etc. Traieste în rîuri mai adînci. Cel mai apreciat peste de la noi. MONUMENT AL NATURII. În rîurile Tisa, Viseu, Bistrita moldoveneasca. Endemica pentru bazinul Tisei.

123 - Pastrav de munte - Salmo trutta fario (L.) (Pl. 24) - L = 20-40 cm, G = 0,2-4 kg. Dorsal cu o înotatoare adipoasa. Se reproduce la 3 ani. Iarna, în X-XII, femela depune l 000-2 000 icre mari, alb-galbui, se hraneste cu insecte, viermi, amfipode, orice peste marunt care îi iese în cale. Este cu o carne foarte gustoasa. În prezent se dezvolta cu mult succes salmonicultura (reproducerea si cresterea sa în bazine special amenajate), ca si repopularea apelor repezi de munte cu puiet. În apele reci, repezi, curate, de munte. În toate rîurile Europei.

124 - Lipan - Thymallus thymallus (L.) (Pl. 24) - L = 30- 32 cm, G = 300-350 g. Se reproduce în III-IV. Mai putin exigent la oxigen decît pastravul. Cînd este tînar, sta în cîrduri; ca adult este singuratic. Se hraneste cu viermi, moluste, crustacei si insecte. Este foarte gustos. Se pescuieste la undita. În toate rîurile mari, mai domoale, de munte, de la noi, în asa-numita zona a lipanului. În toata Europa, afara de partea ei sud-estica.

125 - stiuca - Esox ludus L. (Pl. 25) - L = peste l m, G = 2-3 (16) kg. înotatoarea dorsala este mult spre spate, deasupra celei anale. Trup lung, gura mare cu dinti puternici, încovoiati spre interior. Se reproduce în II-IV. Poate trai peste 200 ani. Cel mai vorace peste de la noi: înghite orice, inclusiv pasari si sobolani de apa. Pîndeste prada si ataca brusc. Carne slaba, gustoasa. Icre foarte cautate. În toate apele statatoare si lin curgatoare. În toata zona temperata nordica. În ultimii ani s-a împutinat.

126 - Platica - Abramis brama (L.) (Pl. 25) - L = 25-50 cm, G = 0,3-4 kg. Corp puternic, turtit lateral, cap mic, culoare variabila. Se reproduce în IV-V, cînd masculii au pe corp numerosi butoni aspri. Depune pîna la 340 000 icre. Se hraneste îndeosebi pe fund cu vegetatie acvatica, insecte, crustacee si icre. În ape stagnante sau lin curgatoare mari; frecvent În Delta Dunarii si în lacurile litorale. În centrul si estul Europei.

127 - Clean - Leuciscus cephalus L. (Pl. 25) - L = 25-30 cm, G = 200 g. Se reproduce în IV-VI, cînd femela depune pe pietre cîte 100 000 icre. Omnivor, foarte lacom, poate ataca si pesti mici. Se pescuieste cu undita în toate rîurile colinare si de ses de la noi; în Dunare pîna la Calarasi. Europa si Asia Mica.

128 - Murgoi baltat, murgoi chinezesc - Pseudorasbora parva (Schlegel) (Pl. 25) - L = 8-14 cm. Cu variabilitatea pronuntata. Se reproduce primavara. Puietul este planctonofag (consuma rotifere, cla-docere), adultii sînt bentofagi (larve de chironomide, viermi). A fost introdus în tara noastra în 1960, accidental, adus ca puiet din R.P. Chineza; s-a aclimatizat rapid si acum populeaza toate apele stagnante si lin curgatoare din sudul tarii, fiind unul din pestii cei mai comuni. Estul Asiei (Japonia, U.R.S.S., R.P. Chineza), România.

129 - Porcusor - Gobio gobio L. (Pl. 25) - L = 8-10 cm. Gura inferioara ca o potcoava. Pe bot cu 2 mustati. Are 10-12 pete negre de-a lungul liniei laterale. Reproducerea În V-VI. Depune icrele pe plante acvatice sau pietris. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, viermi, moluste, bioderma algala, chiar pesti mici. Sta în cîrduri. Fara importanta economica. Comun în partea superioara a cursului mijlociu al rîurilor încete, limpezi, în balti si iazuri legate de ape curgatoare. Europa si Asia temperata.

130 - Crap - Cyprinus carpio L. (Pl. 25) - L - cca 50 cm, G = sub 2 kg (rareori 5-10 kg). Gura cu 2 perechi de mustati. Culoare variabila în functie de mediu. Ajunge matur la 2-4 ani; se reproduce la temperaturi de 18-20°C, pe întinsuri cu vegetatie, în apa curata, în IV-IX. Poate trai pîna la 150 ani. Depune l 000 000 icre. Omnivor. Are o mare plasticitate si variabilitate; se preteaza usor la cresterea artificiala - se cunosc 5 rase principale de crap de cultura: Eischgrud, Gali-tian, Turigian, Lausitz si Boemia. Se creste în elesteie sau iazuri, în regim de furajare artificiala. Cu un ritm de crestere foarte rapid. Cel salbatic traieste În rîuri line de ses (în zona crapului) si în balti, lacuri, în toata tara. Europa, estul Asiei dar a fost introdus si în America de Nord si Australia.

131 - Boistean - Phoxinus phoxinus L. (Pl. 25) - L = 9 cm, G = 8-12 cm. Solzi marunti. Corp gros, aproape cilindric. Reproducere în IV-VI, cînd dimorfismul sexual este accentuat. Femela depune l 000 icre mici pe fund nisipos. Traieste 5 ani. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermisori, mai rar cu vegetatie si detritus. Sociabil, formeaza cîrduri mari în ape repezi de munte si deal. În toata tara. Europa si Asia temperata.

132 - Boarta, blehnita - Rhodeus sericeus amarus (Bloch) (Pl. 25) - L = 3-6 cm. Cel mai mic ciprinid de la noi. În perioada de reproducere (IV-VIII) cu un dimorfism sexual accentuat. Icrele sînt depuse în portii de 8-11 bucati, pe care, cu ajutorul unei papile genitale (ce se lungeste mult în aceasta perioada) le introduce între valvele scoicilor vii; masculii îsi lasa sperma deasupra scoicii, ea fiind aspirata de scoica cînd respira, realizîndu-se în acest fel fecundatia chiar în scoica. Larvele ramîn aici 30-40 zile. Se hraneste cu alge, resturi de plante si detritus, mai rar cu crustacei si viermi marunti. Fara importanta economica. Este consumat de pestii rapitori. În toate apele statatoare si lin curgatoare. Europa, de la nord de Alpi si pîna la Ural si Caucaz.

133 - Scobar, podut - Chondrostoma nasus L. (Pl. 25) - L = sub 50 cm, G = sub l kg. Botul depaseste gura, care este verticala, cu buze groase, taioase. Se reproduce în IV-V, cînd urca pe rîuri în cîrduri. Femela lipeste pe pietre cca 100 000 icre. Se hraneste cu bioderma vegetala, detritus, mai rar cu animale. Nu consuma icrele altor pesti. Poate trai si în ape poluate. Se pescuieste cel mai intens primavara. În aval de zona pastravului, în toate rîurile mai mari. În fluviile ce se varsa în marile Nordului, Baltica, Neagra si Caspica.

134 - Sabita - Pelecus cultratus L. (Pl. 25) - L = 25-35 cm, G = 250-400 g. Spinare dreapta, linie laterala ondulata, situata spre partea ventrala a corpului. Reproducerea în IV-VI; depune cca 100 000 icre semipelagice. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, pesti mici. Puietul este planctonofag. Are o carne gustoasa. Se pescuieste mai ales toamna, cu navodul. În Dunare, rîuri de ses si lacuri mari (este frecvent si în lacurile litorale). În bazinul marilor Neagra, Caspica, Ural si în estul Marii Baltice.

135 - Mreana vînata - Barbus meridiondlis petenyi (Heckel) (Pl. 26) - L = 20-28 cm, G = 150 g. Corp cilindric, solzi mici, acoperiti cu mucus abundent. Dorsala fara radii osificate. Se reproduce primavara. Consuma larve de insecte, crustacei, viermi, mai rar plante. Se pescuieste cu undita. În majoritatea apelor curgatoare din regiunea muntoasa si în partea superioara a celei colinare, în curent puternic, pe fund pietros. În bazinul Dunarii, Nistrului, Oderului, Vistulei si Vardarului.

136 - Ţipar, chiscar - Misgurnus fosilis L. (Pl. 26) - L = 25 cm, G = 50 g. Corp rotund, cu mustati lînga gura. Solzi marunti acoperiti cu mucus. Ochii galbui-aurii. Reproducerea în III-VI. Depune pe vegetatie peste 100 000 icre. Puietul cu branhii externe. Adultul respira prin branhii, piele si intestin (în caz de deficit de oxigen înghite aer, intestinul posterior putînd functiona ca un plamîn). Se hraneste cu detritus, vegetatie acvatica, viermi, crustacei, moluste, larve de insecte. Se foloseste ca nada vie pentru somn. Peste de fund, traieste în balti, mocirle, ape curgatoare; poate fi întîlnit si în namolul umed al baltilor secate. Sensibil la schimbari de presiune atmosferica (înaintea furtunilor iese la suprafata apelor). Cînd este scos din apa scoate un zgomot. Europa centrala si de est.

137 - Molan, grindel - Noemacheilus barbatulus L. (Pl. 26) - L = 8-15 cm. Corp cilindric, solzi rari, mucus abundent. Cu 6 musrqti la gura. Se reproduce în IV-VI. Depune 20 000 icre. Traieste 4-5 ani. Se hraneste cu animale marunte, alge, detritus organic. Bentonic, cauta hrana îndeosebi noaptea, folosind pentru aceasta mustatile. Cu o carne gustoasa. Fara valoare economica. În toate apele curgatoare din zonele de deal si munte (rareori apare la ses). Suporta apele poluate. Europa, Asia temperata.

138 - Somn - Silurus glanis L. (Pl. 26) - L = pîna la 5 m, G = 300-400 kg. Este cel mai mare peste de apa dulce de la noi. Cap mare, gura cu falci puternice, cu dinti puternici, curbati spre interior. Cu 3 perechi inegale de mustati. Corp alungit, gros anterior, comprimat lateral posterior, fara solzi. Dorsala scurta, anala trece în caudala. Se reproduce în IV-V. Depune 100 000 icre pe plante, în ape putin adînci, în curent slab. Puietul consuma larve de insecte si crustacei, adultii - pesti, amfibii, raci, pasari si mamifere de apa (se cunosc cazuri cînd a atacat omul). Sta pe fund în Dunare si baltile mari ale deltei, În zona de cîmpie a tuturor rîurilor mari, în lacurile litorale. În bazinul rîurilor ce se varsa În marile Baltica, Neagra, Caspica si Aral.

139 - salau - Stizostedion lucioperca L. (Pl. 26) - L = 40- 70 cm, G = l-2 kg. Cap alungit, gura larga cu dinti inegali, înotatoarea dorsala mare. Se reproduce în III-V, la vîrsta de 2-3 ani. Depune 50 000-300 000 icre pe fund tare, pe vegetatie, icre care sînt pazite de mascul. Rapitor de fund, consuma îndeosebi peste marunt. Puietul consuma plancton, crustacee, plante, devine treptat ihtiofag. Are o carne slaba, alba, foarte gustoasa. Se poate reproduce artificial. Este utilizat ca peste politist în balti, iazuri si elesteie. Cu un ritm de crestere rapid. În ape dulci statatoare sau lin curgatoare si în ape salmastre. De ape curate, bine oxigenate, pe fund tare. În rîurile mari, lacurile litorale si în partile îndulcite ale marii, pîna la Constanta. În rîurile marilor Nordului, Baltica, Neagra, Caspica si Aral.

140 - Biban - Ferea fluviatila L. (Pl. 26) - L = 20-30 cm, G = 200-500 g. Pe opercul cu un tep ascutit. Solzi cu marginea zimtata. Corp comprimat lateral. Se reproduce în III-IV, de la vîrsta de 3 ani. Depune cele 300 000 icre pe plante, pietre si crengi sub forma unor panglici sau retele. Pîna la 2 ani puii sînt pasnici, stau în cîrduri si consuma plancton, viermi, crustacee, mai rar pestisori; ulterior ei devin rapitori si consuma pesti, moluste. Peste lacom, mult cautat de pescari, are o carne gustoasa. Cînd se înmulteste prea mult, devine daunator. În toate apele stagnante si lin curgatoare, pe tot senalul Dunarii, în Delta si lacurile litorale. Europa, Asia Centrala si Siberia, estul Americii de Nord.

141 - Fusar, prundar - Aspro streber Siebold (Pl. 26) - L- 12- 18 cm. Forma de fus cu peduncul caudal subtire. Se reproduce În III- IV; depune icrele pe pietre sau crengi. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermi, ocazional cu icre sau puiet de peste. Fara valoare economica. În Dunare si rîurile mari de deal si ses, pe fund pietros, nisipos sau argilos, stînd cu capul contra curentului. În bazinul Dunarii si al Vardarului.

142 - Crap chinezesc, amur alb - Ctenopharyngodon idella (Cuv. et Val.) (Pl. 26) - L = peste l m, G = peste 36 kg (obisnuit L = 60 cm, G = 7 kg). Gura terminala cu dinti faringieni tari, zimtati. Solzii mari, ca la crap; linie laterala dreapta. Cu un ritm de crestere deosebit de ridicat: la 2 ani are peste 2 kg, la 4 ani 5 kg. Se hraneste cu plante acvatice, iarba cosita, larve de insecte, rîme. Puii sînt planctonofagi. Are o carne gustoasa. A fost adus în 1960 din R.P. Chineza ca puiet; este crescut în iazuri si elesteie, dar În Delta a scapat si traieste liber în balti. În România se pare ca nu se reproduce liber. U.R.S.S. si R.P. Chineza.

143 - Sînger - Hypophthalmichthys molitrix (Cuv. et Val.) (Pl. 26) -L = cca 50 cm, G = 7 kg. Cu un ritm de crestere foarte ridicat: la l an are 700 g, la 2 ani - 2 kg, la 3 ani - 4 kg. Cap fara solzi, ochii sub nivelul gurii (care este mica, cu buze subtiri). Corp acoperit cu solzi mici. Linia laterala curbata în jos. Se reproduce în IV-V. Fitoplanctono-fag. Are o carne gustoasa, bogata în grasimi. A fost adus în 1960 din, R.P. Chineza. Este crescut în lacuri, iazuri si elesteie. Estul Asiei., România.

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA

144 - Triton, salamizdra de apa - Triturus cristatus (Laur) (Pl. 27) - L♂ - 10-14 cm, L♀ - 11-18 cm. Corp zvelt, coada de lungimea corpului. În perioada reproducerii masculii au o creasta dorsala înalta, adînc crestata, ce se termina în dreptul picioarelor posterioare. La noi cu 2 rase geografice care difera prin aspect, dimensium, desen si colorit. Se reproduce în III-IV în balti si baltoace; dupa împerechere iese din apa si ramîne pe sol, sub pietre, busteni, sau în mîl. În captivitate a trait 30 ani. Consuma rîme, limacsi, artropode. Are numerosi dusmani: pesti, testoase, pasari. Este prezent peste tot, pîna la altitudini de l 000 m, în zone de balti si paduri. Europa, Asia Mica, Caucaz. Asemanator, oarecum în aceleasi zone, dar cu o forma diferita si cu o creasta înalta ce se continua si pe coada este tritonul de apa mica - Triturus vulgaris L.

145 - Buhai de balta cu burta rosie - Bombina bombina L. (Pl. 27) - L = 5 cm. Pe spate are negi ru vîrf cornos. Masculul cu 2 saci vocali interni pe laturile capului. Se reproduce în V, uneori si toamna. Ouale stau ca gramezi pe fund sau pe plante. Metamorfoza dureaza pîna în IX. Consuma animale acvatice si insecte de uscat. Traieste tot timpul în apa, ierneaza pe uscat. Animal diurn sau crepuscular. Strigatul masculului este ,,unk-unk" sau "un-un". Datorita glandelor veninoase din piele, are putini dusmani. Prezent pretutindeni, de la cîmpie, pîna la peste 400 m altitudine (lipseste din podisul Transilvaniei). În sud-estul Europei. Asemanator, dar cu burta colorata în galben este buhaiul de balta cu burta galbena - Bombina variegata L., care este mai frecvent în muntii Apuseni si în podisul Transilvaniei si este raspîndit în apusul Europei.

146 - Broasca mare de lac - Rana ridibunda Pali. (Pl. 27) - L = pîna la 17 cm. Masculul cu 2 saci vocali cenusiu-închisi. Se reproduce în IV-V. Ouale sînt depuse în gramezi, cad pe fundul apei. Metamorfoza dureaza 3-4 luni (rareori ramîn larve neotenice lungi de 20 cm). Consuma insecte zburatoare, puiet de peste. Acvatic, diurn, prezent în toate baltile, lacurile si apele lin curgatoare. Sta obisnuit în soare pe mal sau pe plante. Hiberneaza pe fundul apei, în mîl. Striga "norr-norr" oracaind asurzitor. Peste tot, la ses. În Europa centrala, pîna în Asia (Iran, Pakistan). Asemanatoare sînt broasca mica de lac - Rana esculenta L. care predomina în vestul tarii si al Europei si broasca de mlastina - Rana arvalis Nilss care traieste în zone mai reci, în mlastini.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

147 - Broasca testoasa de apa - Emys orbicularis L. (Pl. 27) - L carapace = 26-36 cm. Carapace turtita, sub care îsi poate trage total capul si picioarele, între degete cu membrana înotatoare. Coada lunga, ascutita. Se reproduce în IV, depune cele 3-16 oua în V în gropi pe care le astupa batatorindu-le cu plastronul. Puii ies toamna sau primavara urmatoare. Traieste 120 ani. Se hraneste cu pesti, mormoloci, rîme, melci, insecte acvatice. Nu are dusmani. Hiberneaza în mîl, sub apa. În toate lacurile, baltile, rîuri lin curgatoare, brate împotmolite. Europa, Africa de Nord si sud-vestul Asiei.

148 - sarpe de apa - Natrix tesselata (Laur) (Pl. 27) - L = peste l m. Corp zvelt, solzi dorsali puternic carenati. Are ades pe cap o pata închisa în forma de V. Corp cenusiu, cu pete ca o tabla de sah. Se reproduce în IV. Depune cele 5-25 oua albe, lungi, lipite unele de altele în VI-VII si le îngroapa în sol afinat sau detritus. Se hraneste în apa cu broaste, mormoloci, tritoni si pesti. Din delta pîna la altitudini de l 000 m, în toata tara (lipseste în Moldova). Europa de sud, Asia Mica, Asia Centrala. Asemanator este sarpele de casa - Natrix natrix L., care traieste si pe uscat, chiar pe lînga case, în pivnite, gradini, dar si în paduri si pe cîmp.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

149 - Corcodel mare - Podiceps cristatus L. (Pl. 28) - L = 50-61 cm. Cel mai mare corcodel de la noi. Guler mare. Cuib plutitor, din plante verzi, cu care îsi acopera ouale. Cloceste 3-4 oua, din care dupa 25-30 zile ies puii galbui, cu dungi întunecate pe cap si gît si cu o pata rosie pe crestet. Bun scufundator. Consuma pesti marunti, insecte, fire de iarba, seminte. Activ ziua si noaptea, doarme pe apa. În toata tara, mai frecvent în delta. Oaspete de vara (IV-X), dar poate ramîne iarna pe litoral. Cuibareste în toata Europa si Asia, pîna în vestul Siberiei. Ierneaza în Africa de Sud si Australia.

150 - Cormoran mare - Phalacrocorax carbo L. (Pl. 28) - L = = 80-91 cm. Formeaza colonii de cuibarit fie singur în salcii, fie împreuna eu pelicanii, pe plauri sau salcii mici în Delta Dunarii. Depune 3-4 oua ce sînt clocite 28-30 zile în cuiburi formate din bucati de lemn si stuf. Puii ramîn în cuib 7 saptamîni. Traieste 8 ani. Se hraneste cu pesti pe care îi prinde sub apa, mai rar cu sobolani. În ape adînci si întinse, în Dunare si Delta, lagune si pe mare. În iernile calde ramîn la noi, în cele reci coboara spre marile Marmara sau Mediterana. Pe tot globul.

15)1 - Pelican comun - Pelecanus onocrotalus L. (Pl. 28) - L = = 140-180 cm. Cea mai mare pasare din Delta Dunarii (unde este unicul loc de cuibarire din Europa). Sta la noi în IV-X. Monogam. Cuiburile, rudimentare, plate, sînt din stuf uscat, pe care depune l-2 oua mari, grele, care sînt clocite de ambii parinti timp de o luna. Puii sînt urîti, acoperiti cu puf negru-cenusiu, des; ei vor capata penajul parintilor dupa 2-3 ani. Se hraneste cu pesti. Umbla greoi, dar este un excelent zburator si planor, bun înotator (îsi cufunda în apa doar capul si gîtul). Sociabil, traieste în colonii, pescuieste în grupuri împreuna cu cormoranii. Cu rol important în echilibrul ecologic al apelor, avînd rol de agent sanitar, deoarece stavileste bolile pestilor. OCROTIT DE LEGE. În Delta si baltile mari din zona inundabila a Dunarii. Europa, Asia si Africa. Asemanator, dar cu gusa galbui-albicioasa si un ciuf alb pe cap este pelicanul cret - Pelecanus crispus Bruch.

152 - Egreta mica - Egretta garzetta L. (Pl. 28) - L = 56-63 cm. Cuibareste în colonii mixte prin stuf sau salcii, în IV-VI. Cele 3-6 oua sînt clocite 21-22 zile. Puii stau în cuib o luna. Oaspete de vara (IV-X), se hraneste cu pesti, lipitori, viermi, insecte, moluste. În zbor tine gîtul strîns în forma de S. Striga "kark" sau "ulla". Sensibil la frig. Unele exemplare pot ramîne iarna la noi. Mai frecventa pe Dunare si în Delta. Vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. OCROTITĂ DE LEGE.

153 - Stîrc cenusiu - Ardea cinerea L. (Pl. 28) - L = 90-97 cm. Aproape do marimea unei berze. Cuibareste în IV-V în pomi sau în stuf, în colonii mixte, lînga ape. Cele 3-5 oua sînt clocite 26 zile de ambii parinti. Puii stau în cuib 7-8 saptamîni. În caz de pericol ei se catara pe crengile de lînga cuib, agatîndu-se la nevoie si cu ciocul. Consuma pesti, amfibii, moluste, insecte, dar si pasarele, soareci de apa sau cîmp. În zbor gîtul îl tine în forma de S. Strigat "kroiik". Oaspete de vara III-X (XI), dar poate ramîne si iarna ca exemplare rare. În delta si baltile Dunarii, pe vaile rîurilor, pîna la altitudini de l 200 m. Vara în Europa si Asia temperata, iarna în Africa si Asia de sud, ori sudul Europei.

154 - Lopatar - Platalea leucorodia L. (Pl. 28) - L = 86 cm. Cioc turtit la capat, latit, cu un cîrlig mic la vîrf. Sub cioc si putin pe gît. eu pielea golasa. Între degetele anterioare cu o membrana mica. Cuibareste în colonii în stuf. Cuibul, folosit de pereche mai multi ani, este alcatuit din plante uscate; cele 3-4 (rar 5) oua sunt depuse În V-VI si clocite 24-25 zile. Puii stau în cuib o luna. Se hraneste cu diferite animale acvatice: pesti, viermi, larve de insecte, melci, mormoloci, pe care-i culege "cosind" cu ciocul în apa. În zbor tine gîtul alungit. Oaspete de vara (IV-IX), rar, în Delta Dunarii. Vara în Europa, iarna în Africa de Nord. Animal rar, OCROTIT DE LEGE.

155 - Ţiganus - Plegadis jalcinellus L. (Pl. 28) - L - 56 cm. Cioc încovoiat în jos, moale, doar la vîrf întarit. Cuibareste în colonii mixte cu stîrcii, în stuf sau pe salcii. Depune 3-4 oua pe care le cloceste 21 zile (mai mult masculul). Se hraneste cu lipitori, moluste, insecte acvatice, rar cu pestisori. Zbor cu batai rapide de aripi ce alterneaza cu planari. Oaspete de vara (IV-IX), numeros în delta si de-a lungul Dunarii (în restul tarii mai rar). Vara în Europa, Asia Centrala, Siberia, iarna Africa de Sud si sudul Asiei.

156 - Lebada cucuiata, lebada de vara - Cygnus olor Gm. (Pl. 28) - L = 150-160 cm. Gît unduitor, foarte mobil, cuib în stuf vechi, din plante uscate. Femela depune 5-7 oua pe care le cloceste 35 zile. Bobocii pleaca din cuib a doua zi, urmînd parintii în sir indian. Se hraneste cu plante acvatice si insecte. Masculul este amenintator cînd însoteste bobocii. Oaspete de vara (III-X). Numai pe cursul inferior al Dunarii si în Delta. În iernile calde poate ramîne la noi. Se obisnuieste usor cu oamenii. În toata Europa si Asia Centrala. OCROTITĂ DE LEGE.

157 - Califar alb - Tadorna tadorna L. (Pl. 29) -- L = 61-65 cm. Cu mers si zbor de gîsca. În IV-V depune în vizuini de vulpe sau gauri în malul abrupt, pe un pat de plante uscate fine si puf, 8-12 oua, pe care femela le cloceste 28 zile. Bobocii parasesc cuibul dupa cîteva ore de la ecloziune si pot înota imediat. Ei zboara dupa 50-60 zile. Alcatuiesc grupuri formate din mai multe familii. Striga "ak-ak-ak''. Se hraneste cu plante si animale marunte: insecte,viermi, crustacei. Oaspete de vara (IV-X). În complexul Razelm-Sinoe, rareori în interiorul tarii. Poate ierna la coada lacului Techirghiol. Pe coastele marilor din nordul si vestul Europei. În Pacific între 56-69° lat. nordica. Iarna coboara în sudul Europei, Africa de Nord, Japonia. Pasare rara, OCROTITĂ DE LEGE.

158 - Rata de mare - Anas plathyrhynchos L. (Pl. 29) - L = 50- 63 cm. Cioc egal de lat. În III face cuiburi din stuf, iarba, pe grinduri. În scorburi de copaci etc., unde depune 8-10 oua pe puf si pene mici (daca i s-au luat ouale, depune altele, dar în numar mai mic). Dupa 26 zile ies bobocii, care pleaca din cuib în aceiasi zi, urmîndu-si mama. Ei pot zbura dupa 7-8 saptamîni. Ouale si puii sînt îngrijite numai de femela. Omnivor, consuma în egala masura plante si animale acvatice. Locul de hrana si cel cuibarit sînt departate. Comuna în toate baltile si lacurile, din delta pîna pe munti. Sedentara. Europa, Asia, America de Nord.

159 - Herete de stuf, uliu de balta - Circus aeroginosus L. (Pl. 29) - L = 48-56 cm. În zbor planat are aripile putin ridicate spre capete. Cuibareste în stuf, pe loc uscat, într-un cuib mare, plat, din plante uscate si iarba. Depune în IV-VI 4-5 oua pe care femela le cloceste 36 zile. Puii stau în cuib cca 38 zile. Se hraneste cu soareci, broaste, oua si pui de pasari, iepuri, mai rar pesti. Striga "pii-ihu-u". Oaspete de vara (III-X) care poate ierna uneori si la noi. Comun în toate zonele de balti, îndeosebi în delta. Vara în toata Europa (pîna la 60° lat. nordica), India, China, Japonia, iarna în Africa, Filipine.

160 - Gainuse de balta - Gallinula chloropus L. (Pl. 29) - L = 32-33 cm. Sta cu coada ridicata. Cuibareste în stuf sau sub radacina copacilor. În III si VIII depune cîte 5-8 oua într-un cuib din frunze uscate de plante acvatice, pe care le cloceste 21 zile. Puii pot urma parintii prin stuf dupa 2-3 zile. Se hraneste cu insecte, viermi, paianjeni, seminte si resturi de plante. Sta îndeosebi în stufarii, zburînd doar la nevoie. Striga "kurrr" sau "dack-dack". Oaspete de vara (III-X), comun în lacuri si balti, mai ales în delta. Europa, Asia, iarna Africa.

161 - Lisita - Fulica atra L. (Pl. 29) - L = 38-45 cm. Degetele anterioare cu lobi înotatori. Cuib în stuf sau vegetatie rara, pe un suport de stuf, papura, frunze uscate. Depune în III 4-5 oua din care ies dupa 22 zile puii; ei stau în cuib 3-4 zile. Poate depune 2-3 rînduri de oua pe an. Se hraneste cu insecte, viermi, seminte, bucati de plante. Strigat scurt "pix-pix", rar "kow". Oaspete de vara (IV-X), migreaza noaptea; în iernile blînde poate ramîne la noi. Foarte frecventa, în toate baltile mari, mai ales în Delta. Vara în Europa si Asia, iarna în jurul Mediteranei si sudul Asiei.

162 - Prundaras gulerat mic - Charadrius dubius Scop. (Pl. 29) - L = 16 cm. Fara deget posterior, cuibareste pe nisip, într-o gropita. Depune 4 oua mici pe care le cloceste 25 zile. Adultii, ca sa-si salveze puii si ouale mimeaza ca nu pot zbura si duc dusmanii departe de cuib. Se hraneste cu insecte, crustacei, viermi, moluste. Striga "diii" sau "gi-gi-gig". Fara a fi numeros, este întîlnit pe bancuri de pietris sau nisip, de-a lungul apelor curgatoare sau statatoare, de la ses la deal, dar este mai frecvent în lagunele litorale ale Marii Negre. Oaspete de vara (IV-X), dar poate ramîne si iarna. Vara în Europa, Asia, iarna Africa si sudul Asiei, Australia.

163 - Nagît - Vanellus vanellus L. (Pl. 29) - L = 30-32 cm. Cu un mot pe cap. Cuibareste la sfîrsitul lui III în locuri uscate din balti, dar si pe ogoare, direct pe pamînt. Depune 4 oua în cruce, cu vîrfurile spre centrul cuibului, oua pe care le clocesc 27 zile ambii parinti. Puii si ouale pot fi usor camuflati. Se hraneste cu insecte, viermi, moluste, seminte, striga mieunat "ciu-vi, ciu-vi". Bun zburator. Oaspete de vara (III-X). În balti, în zone umede. Vara în Europa si Asia temperata, iarna ceva mai la sud.

164 - Sitar de mal - Limosa limosa L. (Pl. 29) - L == 40-50 cm. Pasare de pasaj care cuibareste rar la noi (în vestul tarii si în Delta, ori în mlastini înconjurate cu pasuni). Cuib pe sol, în o gropita captusita cu fîn. Depune 4 oua piriforme, pe care le cloceste 24 zile. Pentru protejarea oualor si puilor mimeaza ca este ranit. Se hraneste cu adulti si larve de insecte, viermi, moluste. Striga "greta-greta". Pasare de pasaj (IV si X), mai numeros toamna, îndeosebi în delta si în lagunele litorale. Vara În zonele temperate ale Europei si Asiei, iarna în Africa si sudul Asiei.

165 - Cataliga - Himantopus himantopas L. (Pl. 30) - L = 38- 43 cm. Ca o barza în miniatura, cu picioare înalte (11-18 cm), fara deget posterior. Formeaza colonii în locuri uscate, înconjurate de ape. Cuib din resturi de plante uscate, În care depune 4 oua pe care le cloceste 21 zile. În caz de pericol adultii zboara tipînd tare. Se hraneste cu diferite insecte acvatice, viermi, uneori si cu parti de plante verzi. Striga "kiip-kiip". Oaspete de vara (IV-X), OCROTIT DE LEGE. Cuibareste în lagunele litorale, pe saraturi. Poate fi întîlnit si de-a lungul Dunarii. În rest rar, la pasaj. Vara în sudul si centrul Europei, insular, Asia temperata, iarna Africa, India.

166 - Ciocîntors - Recurvirostra avosetta L. (Pl. 30) - L - 42- 48 cm. Cioc fin, curbat în sus. Degetele anterioare cu o membrana înotatoare, degetul posterior mic. Cuibareste în saraturile si pe limanul dobrogean, rar pe lînga unele lacuri sarate din Cîmpia Româna. Depune 4 oua într-o gropita tapetata cu resturi de plante, cochilii, pietricele, pe care le cloceste 23 zile. Puiul la nastere cu ciocul drept. Se hraneste cu larve de insecte, crustacee, pe care le scoate din namol cu ciocul. Striga "Kliep" sau "Kluit". Oaspete de vara pe litoral si în lagune, la pasaj si în restul tarii. Litoralul Europei, Asia temperata, iarna Africa si India. OCROTITĂ DE LEGE.

167 - Pescarus rîzator - Larus ridibundus L. (Pl. 30) - L = 33- 43 cm. Cuibareste în IV, formînd colonii. Cuib din plante uscate pe plaje, insulite, plauri, plante plutitoare. Cele 3 oua sînt clocite 23 zile. Se hraneste cu insecte, limacsi, pestisori, fructe. Poate fi întîlnit pe cîmp dupa plug, vine în porturi dupa pîine, în gramezi de gunoaie. Striga ,,kira" sau ,,kr-kr-kr". Pasare sedentara, comuna în delta, pe litoral, în toate lacurile mari interioare. Vara în Europa si Asia, iarna în jurul Mediteranei, Oceanul Indian.

168 - Chirighita neagra - Chlidonias niger L. (Pl. 30) - L = 24-27 cm. Cuibareste în colonii care plutesc pe plante de apa sau pe stuf. Pe un pat de ierburi plutitoare depune 2-3 oua ce sînt clocite de ambii parinti timp de 14-17 zile. Puii, desi pot înota din prima zi, zboara de abia dupa o luna. Se hraneste cu insecte acvatice, crustacee, pesti. Striga "krek-krek" sau "Krrr". Extrem de comuna în toate zonele de balti. Oaspete de vara (IV-X) si de pasaj. Vara în Europa, vestul Asiei si America de Nord, iarna în Africa si America Centrala.

169 - Pescarus albastru - Alcedo athis ispida L. (Pl. 30) - L = 16-18 cm. Pare o piatra pretioasa. Sapa cu ciocul în malul apei un tunel lung de l m terminat cu o încapere rotunda captusita cu oase de peste, unde depune de doua ori, în IV si VI cîte 6-7 oua, pe care le cloceste cca 20 zile. Puii stau în acest cuib 25 zile. Se hraneste cu pesti miri pe care îi pîndeste de pe o craca si se arunca dupa ei cu capul înainte. Dupa ce-l prinde, se asaza pe craca, îl arunca în sus si îl înghite cu capul înainte. Striga "tit-tit-tita". În zbor este iute ca o sageata. Sedentar, pe malul apelor curgatoare, numeros în delta. Europa, Asia, Africa de Nord.

170 - Boicus, pitigoi pungas - Remiz pendulinus L. (Pl. 30) - L ~ 10-11 cm. Cuib mare, construit cu migala* în forma de caciula, din puf de salcie si plop; sta agatat de-asupra apei (este unul dintre cele mai maiestrite si tot odata cele mai solide cuiburi facute de pasarile de la noi). Are D = 13-17/7-10 cm, cu o gaura laterala de 2-3 cm. El adaposteste 5-10 oua mici care sînt clocite de femela 13-14 zile. Puii pot zbura dupa 16-18 zile. Masculul sta În apropiere, în alt cuib, care este prevazut cu 2 iesiri. Se hraneste cu insecte si paianjeni. Striga plîngator "saiih-ssiih". Oaspete de vara (III-XI) sau sedentar, frecvent pe Dunare si în delta, ca si de-a lungul rîurilor mai importante si al lacurilor mari. Sudul si estul Europei, Asia pîna în Japonia.

171 - Pescarus negru - Cinclus cinclus L. (Pl. 30) - L = 18- 20 cm. Cuib rotund, din muschi, captusit cu plante acvatice uscate, asezat într-o adîncitura a solului, pe malul apei sub radacini de pomi sau pe polite de stînca. Femela depune de doua ori pe an cîte 5 oua pe care le cloceste 16 zile. Puii stau în cuib 23 zile. Sta pe pietre în rîurile de munte cu pietris si bolovani, privind în apa; face scurte plecaciuni repezi, apoi se scufunda brusc dupa larve de insecte, cu care se hraneste. Striga "zrrb-zrrb". În toate rîurile de munte. Europa, Asia temperata, Africa de nord-vest.

172 - Codobatura galbena - Motacilla jlava L. (Pl. 30) - L== 16-19 cm. Cu mare variabilitate în coloratia penajului. Cuib la sol, camunflat în vegetale, alcatuit din ierburi uscate si captusit cu par. Femela depune de 2 ori pe an cîte 5-6 oua, pe care le cloceste 12-13 zile. Puii ramîn în cuib 12 zile. Se hraneste cu insecte, paianjeni, melci, viermi. Striga "psuip". Oaspete de vara (IV-IX), se întîlneste în zone umede si cîmpii strabatute de cursuri de apa; mai rar urca spre munte. Europa, Asia, Africa de Nord.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

173 - Chitcan de apa - Neomys fodiens (Pennant) (Pl. 27) - L =-8-10 cm, G = 10-20 g. Cel mai mare chitcan de la noi. Labele mari-soare, pe margini cu un tiv de peri lungi, aspri. Agil, activ ziua si noaptea, înoata, se scufunda usor. Permanent înfometat, se hraneste cu pestisori si broaste (pe care dupa ce le prinde, le zdrobeste ceafa), dar si cu larve de insecte si scoici. Social, face în maluri un cuib în care îsi creste puii. Animal daunator. Prezent pe malul lacurilor si rîurilor, din delta pîna la 2 000 m altitudine (îndeosebi în vestul tarii). Europa (lipseste din U.R.S.S., Grecia, Spania, Irlanda).

174 - sobolan de apa - Arvicola terrestris L. (Pl. 27) - L = 12-18 cm, G = sub 300 g. Asemanator sobolanului cenusiu, dar mai mic. Scoate 3-4 rînduri de cîte 6-7 pui pe an. Traieste 2-4 ani. Se hraneste cu plante verzi (toamna si iarna cu radacini, rizomi, tuberculi, scoarta verde a pomilor, carora le provoaca uscarea). Are ca dusmani rapitoarele cu par si pene. Sapa galerii complicate (L = 80 m) în solul afinat si umed de la marginea lacurilor si rîurilor de ses cu multa vegetatie, ori în lunci, fînete, pasuni, livezi, cuiburi cu mai multe iesiri, din care cel putin una este sub apa, restul pe sol tare. Activ ziua si noaptea. În toata tara, pîna la l 200 m altitudine. Europa.

175 - Bizam - Ondatra zibethica L. (Pl. 27) - L = 30-35 cm, G = pîna la 1,5 kg. Cel mai mare sobolan de la noi, total dependent de apa. Blana cu puf des. Coada turtita, cu fire de par rare. Degetele cu ghiare ascutite, cele din spate unite printr-o pielita înotatoare redusa. Scoate de 3-4 ori pe an cîte 6-12 pui. Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 3-5 ani. Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri, fructe, plante de cultura si legume, mai rar peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si rizomi.

Este activ noaptea. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari, ca si pe om (care duce împotriva sa o campanie activa de combatere). Sta mai mult în apa. Sapa galerii în maluri, cu iesiri în apa si pe uscat (ultimele cu suri astupate), galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice. În delta cuibul este construit pe gramezi de stuf si pe plauri. Poate roade plasele de pescuit. Originar din America de Nord. a patruns la noi din 1938, iar în delta din U.R.S.S., în 1952. De-a lungul Dunarii, În Delta, pe Prut si Siret, în nordul si vestul tarii. America de Nord, Europa.

176 - Vidra - Lutra lutra L. (Pl. 27) - L = 70-90 cm. Corp lung, picioare cu degetele prinse într-o membrana înotatoare, cap turtit, bot scurt, urechi mici (care cînd înoata se închid cu doua pliuri). Coada groasa la baza, care serveste la înot. Vede bine si în apa. Se împerecheaza tot anul, dar îndeosebi În II. Naste 2-4 pui dupa 8-10 luni de gestatie. Poate trai 18 ani. Se hraneste mai ales cu pesti, dar si cu pasari si mamifere de apa, raci, larve de insecte, moluste. Nu prea are dusmani, încoltita de cîini, se apara vitejeste. În apa este de o agilitate deosebita, foarte jucause. Iarna vîneaza sub pod de gheata. Animal de noapte, cu simturi foarte dezvoltate. Vizuina este sapata în maluri înalte si are intrarea sub nivelul apei; poseda galerii aeriene si guri de aerisire. Este considerata animal daunator. Blana valoroasa. În toate apele tarii, din delta pîna în zona pastravului. Europa, Asia, America de Nord.

Alte animale care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 33, 43, 44, 49, 50, 51, 53, 55, 56, 57, 62, 66, 68, 71, 187, 189, 205, 228, 306, 307, 308, 311, 315. 342, 360, 372, 373, 380, 381, 382,;393, 440 si 495.

4. CÎMPIA

Cuprinde teritorii aflate sub altitudinea de 300 m, zone în care terenul este plan sau usor ondulat, în care vegetatia lemnoasa cedeaza locul celei ierboase. În prezent majoritatea cîmpiei a fost destelenita, astfel încît flora si fauna naturala, autohtona, este tot mai redusa, pe cale de disparitie si totodata afectata de formele cosmopolite venite odata cu extinderea terenurilor agricole. Cîmpiile ocupa vestul (cîmpia Tisei), sudul (Cîmpia Româna sau a Dunarii si cea Dobrogeana) si sud-estul tarii (sudul Moldovei) (Pl. 31).

În cadrul cîmpiilor naturale se disting pasunile din silvostepa, stepa propriu-zisa, saraturile si nisipurile. În toate predomina vegetatia ierboasa; cea lemnoasa este rara, reprezentata prin petice mici de paduri (si acelea situate îndeosebi în silvostepa si de-a lungul apelor).

Pajistile din silvostepa sînt partial degradate; ele ocupa numai islazurile. Compozitia lor floristica este saraca, urmare a pasunatului excesiv la care sînt supuse.

Stepa actuala, ca si disparuta, este cantonata în zonele cu cernoziom în care predomina vegetatia xerofila de paius si colilii. Pe cuprinsul stepei se întîlnesc zone de crovuri cu vegetatie ierboasa si tufarisuri caracteristice.

Saraturile apar pe suprafete mai mici sau mai mari (acestea îndeosebi în apropierea litoralului), în special în zona de stepa. Se disting 3 categorii de saraturi: solonceacuri (situate pe soluri bogate în saruri solubile), soloneturi (situate pe soluri spalate de saruri) si solodii (pe soluri total lipsite de saruri hidrosolubile). Aci se dezvolta o vegetatie reprezentata printr-un numar redus de plante halofile de culoare rosie-tica, distribuita neuniform, cu chelituri, pe care sarurile formeaza cristale chiar la suprafata solului.

Nisipurile sînt situate pe litoral, pe lînga rîurile mari din stepa si silvostepa, în Oltenia de sud, în apropierea zonelor de varsare în Dunare a principalelor rîuri din Baragan si sudul Moldovei. Ele sînt slab soli-ficate, retin extrem de putin apa si au un relief caracteristic de dune. Au o vegetatie saraca, care acopera solul partial (distributie mozaicata) ca urmare a varietatii microstatiumlor determinate de dune si de umiditate.

Caracteristice pentru vegetatia cîmpiei sînt gradul avansat de xero-filie, înaltimea mica (se disting 3 etaje de vegetatie, cel mai înalt fiind cel al tufisurilor). Plantele poseda radacini care patrund adînc în sol.

Suprafata frunzelor este redusa. Ciclurile de dezvoltare, perioadele de înflorire si coacere sînt scurte, majoritatea avîndu-le primavara si la începutul verii. În iulie-august doar putine plante mai sînt verzi. Toamna o parte dintre plante înverzesc si chiar unele înfloresc, dar ele fructifica în primavara urmatoare.

Fauna cîmpiei este saraca, caracterizata prin o mare rezistenta la deficitul de apa si la actiunea temperaturilor ridicate. Ea este dominata de formele fitofage si granivore. Animalele sînt adaptate la alergat, sarit si îngropat, poseda culori care le permit sa se confunde usor cu solul sau cu vegetatia marunta de stepa. Formele tipice cîmpiei naturale regreseaza, sau se adapteaza vietii de pe terenurile agricole.

CIUPERCI (FILUM MYCOPHYTA)

108 - Ciuperca de cîmp - Agaricus arvensis Schaeff. (Pl. 32) - H = 7-20 cm L picior = 8-13 cm. Palaria ovoida sau globuloasa, hemisferica, alba. Lamele strînse, la început albicioasa, apoi roz si brun negricioase. Picior alb, prevazut cu un inel dublu. Carnea comestibila, are gust placut si miros de migdale. Prin fînete, pajisti, poieni de cîmpie. Vara si toamna.

109 - Ciuperca de gunoi - Agaricus campestris Fries (Pl. 32) - D = 5-15 cm, L picior = 3-7 cm. Palarie la început globuloasa, apoi hemisferica sau întinsa, neteda, alba. Lamele distantate, la început albicioase, apoi roz si brun-purpurii, chiar negricioase. Picior alb plin, în interior prevazut cu un inel rasfrînt În jos. Pe cîmpii, prin locuri îngrasate din pajisti, pasuni, peluze, gradini. Vara si toamna. Comestibila.

110 - Leucoagaricus excoriatus Schaeff et Fr. (Pl. 32) - L picior = 6-12 cm. Palarie la început sub forma de clopot, apoi întinsa, brun roscata, neteda în centru si cu scame brune spre margine. Lamele largi, albe-crem. Picior albicios, neted, prevazut cu un inel rasfrînt de culoare alba. Carnea cu gust dulce, miros placut, spongioasa. La cîmpie si deal, prin pasuni, pajisti, la marginea padurilor de foioase, vara si toamna. Comestibila.

111 - Agrocybe praecox Pars et Fr. (Pl. 32) - D = 3-6 cm, L picior = 4-8 cm. Palaria convexa, neteda, alba, alteori usor galbuie. Lamele inegale ca lungime, sinuoase, de culoare cenusie, apoi ruginii. Picior alb prevazut cu un inel. Carne alba, dulce, comestibila. Cu un miros caracteristic de faina. La cîmpie, prin pajisti luminoase, primavara, mai rar în timpul verii.

112 - Besica porcului - Lasiosphaera gigantea (Pers) F. Smarda (Pl. 32) - Corp de fructificare sferic sau ovoid, cutat la partea inferioara. D == 30-40 cm. La început alb, apoi galbui sau brun. Carne alba, ulterior prafoasa, galben-verzuie, cu miros urît. La cîmpie, prin finete, pasuni, livezi, vara si toamna. Comestibila numai în stadiul tînar.

113 - Caciula sarpelui, bureti popenchi - Coprinus comatus (Muller in Fl. Dan ex. Fr. S. F. Gray (Pl. 32) - D = 3-6 cm, H = 5- 15 cm. Palarie cu solzi imbricati, lamele libere albe sau roz, ulterior negre; care în final se transforma într-un lichid negru. Picior cu inel alb mobil. Carnea cu miros si gust placut, este comestibila în stadiul tînar. Creste pe sol în grupuri numeroase în locuri îngrasate, în paduri, poieni, cîmpii, parcuri, gradini, pe lînga drumuri, din primavara pîna toamna.

114 - Palaria sarpelui, burete serpesc - Lepiota procera Fries S. F. Gray (Pl. 32) - D = 10-30 cm, H picior = 15-35 cm. Ciuperca mare, spectaculoasa, palaria cu solzi bruni, dispusi concentric. Lamele carnoase, largi. Picior cu solzi dispusi în benzi transversale, inel mobil, paros spre exterior. Carne alba, ulterior bruna, cu gust de aluna si miros placut. Comestibila (se consuma numai palaria). Pe sol, în locuri înierbate, pajisti, dar si în culturi ori în paduri deschise, izolat sau în grupuri. Vara si toamna.

ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE)

115 - Iarba vînatoasa - Kochia prostrata L. Schrader (Pl. 33) - H = 60 cm. Perena, paroasa, adesea rosiatica. Tulpina erecta sau culcata, cu o baza lignificata, din care pornesc numeroase ramuri. Frunze lineare, înguste (l mm). Flori mici verzi sau rosietice, adunate cîte 3-5 în glomerule laterale si terminale. Fruct globulos, comprimat, înfloreste în VII-IX. Vegeteaza în locuri uscate, stepice, pe coaste însorite, pe substrat nisipos sau loess. În sudul si sud-estul Europei, Asia temperata si centrala, Africa de Nord.

116 - Saricica, ciorlan, rostogol - Salsola kali L. (Pl. 33) - H = 10- 60 cm. Anuala, scurt paroasa, bogat ramificata, formînd tufe globuloase. Frunze filiforme, spinoase la vîrf. Flori mici, alburii sau roze, dispuse cîte una la baza frunzelor, însotite de 2 bracteole. Fruct globulos, , înflorire VI-VIII. În regiunile stepice, pe substrat nisipos sau de loess, j pe lînga drumuri, în pîrloage si prin culturi. Europa, Asia Centrala, China de nord.

117 - Gusa porumbelului - Silene vulgaris (Mnch.) Garcke (Pl. 33) - H = 30-100 cm. Perena, ca o tufa. Frunze eliptic lanceolate sau ovate. Inflorescenta-dichaziu, compus din flori albe sau roze. Fruct capsula globuloasa, înflorire VII-VIII. De la cîmpie pîna în regiunea alpina, prin fînete, pe coaste însorite, maracinisuri, prin parcuri, uneori si în culturi. Europa, Africa boreala, America de Nord.

118 - Garofita - Dianthus carthusianorum L. (Pl. 33) - H = 30- 40 (100) cm. Tufa perena laxa. Frunze plane, lineare, fara petiol, opuse. Flori purpurii sau rosu închis, dintate. Fruct capsula alungita. De la cîmpie, pîna în zona alpina, prin fînete, poieni, pajisti, paduri, stînci, stepe nisipoase. Europa.

119 - Laptele cîinelui - Euphorbia nicaeensis A11. (Pl. 33) - H = 20-60 cm. Perena, rizom cu mai multe capete, din care pornesc tulpinile. Frunze fara petiol, lanceolat ovate sau invers ovate. Inflorescenta - umbele cu 7-13 ramuri (pleiocaziu umbeliform). Fruct capsula, înflorire VI-VII. La cîmpie, în stepe si pe coline uscate, pe locuri pietroase. În sudul Europei.

120 - Bujor de cîmp - Paeonia tenuifolia L. (Pl. 33) - H = 10- 50 cm. Perena cu tuberculi mari pe radacina, de obicei goi în interior. Tulpina uniflora. Frunze sectate de 3-4 ori în segmente lineare. Flori purpurii întunecate. Fruct-folicule catifelat paroase, înflorire IV-V. În stepa, prin pajisti însorite. În Peninsula Balcanica si partea europeana a U.R.S.S.

121 - Oita - Anemone sylvestris L. (Pl. 33) - H = 15-30 (45) cm. Perena, cu rizom dezvoltat. Tulpina paroasa. Frunzele pornesc din un rizom, sînt lung petiolate cu lamina sectata de 3-5 ori, paroase. Frunzele de pe tulpina (involucrale) cu petiol scurt si lamina adînc trisectata, paroase. Floare solitara cu peduncul lung, paros. Fruct nucula, înflorire în V-VI. Prin fînete de stepa, pajisti, tufisuri, la marginea padurilor si în raristi; prefera soluri nisipoase sau calcaroase. Europa, Asia.

12.2 - Clocotei - Clematis integrifolia L. (Pl. 33) - H = 15-70 cm. Perena cu rizom noduros. Tulpina cu muchii. Frunze opuse, lipsite de petiol, ovate sau ovat lanceolate, pe fata inferioara paroasa. Floare albastra-violacee. Fruct nucula, înflorire în V-VI. La cîmpie si dealuri, frecventa prin fînete, tufisuri, la margini de padure. Europa si Asia.

123 - Galbenele, piciorul cocosului, boglari - Ranunculus polyanthemos L. (Pl. 34) - H = 20-60 cm. Perena, rizom scurt, cu numeroase radacini fibroase. Tulpina paroasa, ramificata. Frunze bazale petiolate, palmat 3-5 sectate sau fidate. Segmentele mai sînt divizate în 3 parti cu lacinii îngust lanceolate. Frunzele tulpinale lipsite de petiol. Flori galbene-aurii, cu sepale paroase. Fructe-nucule turtite lateral, înflorire în V-IX. Comuna de la cîmpie pîna în munti, prin fînete, tufisuri, la marginea padurilor. În centrul si sud-estul Europei.

224 - Rutisor - Thalictrum minus L. (Pl. 34) - H = 30-120 (150) cm. Perena, polimorfa, cu tulpina ramificata. Frunze petiolate (cele superioare sînt sesile), cu lamina de 2-3 ori penata. Foliolele frunzei sînt pieloase, ovate sau rotunde, cu 2-3 lobi la vîrf. Flori pendule mici, grupate într-o inflorescenta paniculiforma. Fruct nucula, înfloreste în V-VIII. De la cîmpie pîna în regiunea subalpina, prin fînete, locuri stîncoase, tufisuri, la marginea padurilor. Europa si Asia.

125 - Ruscuta primavarateca - Adonis vernalis L. (Pl. 34) - H = 10-40 cm. Perena, cu numeroase radacini fibroase. Frunze sesile 2-4 penat sectate, cu lacinii filiforme. Flori solitare, mari. Fructe nucule, înflorire în IV-V. Cu actiune diuretica, calmanta, usor hipotensiva. Se recomanda în pleurite, ascite de natura hepatica, în tahicardie si extrasistole de natura nervoasa, tulburari neuro-vegetative. De la cîmpie pîna în regiunea montana, prin pasuni si fînete uscate, pe coaste abrupte. Centrul si sudul Europei, Asia de vest.

126 - Mac de cîmp - Papaver dubium L. (Pl. 34) - H = 30-60 cm. Anuala, cu tulpini paroase, frunze sectate sau dublu penat-sectate. Flori (D = 2-6 cm) de culoare rosu-aprins, uneori albe sau roze. Fruct capsula. La cîmpie si pe dealuri, prin pasuni uscate, pe lînga drumuri, cai ferate, pe pîrloage, mai rar în terenurile agricole. Europa centrala si sud-vestul Asiei.

127 - Gîscarita - Arabis hirsuta L. Scop. (Pl. 34) - H = 15-70 cm. Bianuala sau perena, paroasa, obisnuit pufoasa. Frunzele bazale dispuse în rozete cu limb alungit oval. Inflorescenta-racem dens cu flori albe. Fruct-silicva cu valve bombate deasupra semintelor, înflorire V-VII. De la cîmpie pîna în etajul subalpin, prin fînete, pasuni asternute pe locuri uscate si însorite, pe locuri stîncoase, lînga drumuri si paduri. În zona temperata nordica.

12.8 - Drobusor - Isatis tinctoria L. (Pl. 34) - H = 50-100 (140) cm. Bianuala sau perena, cu radacina pivotanta. Frunzele bazale petiolate, alungit lanceolate, cele superioare sesile, amplexicaule. Inflorescenta corimbiform-paniculata cu flori galbene. Fruct silicua. înflorire V-VIII. Folosita în tratarea ranilor, ca remediu antiscorbutic si pentru icter. La cîmpie si dealuri, prin locuri ierboase si pietroase, lînga drumuri. Europa, vestul Asiei.

129 - Traista ciobanului - Capsella bursa-pastoris L. Medicus (Pl. 34) - H - 6-60 (100) cm.Anuala sau bianuala, cu radacina pivotanta. Tulpina simpla sau ramificata. Frunzele bazate dispuse în rozeta, oblong-lanceolate, sectate, cele tulpinale întregi sau dintate. Inflorescenta racem compusa din numeroase flori albe. Fruct silicula triunghiulara, înflorire III-XI. Comuna. Folosita ca hemostatic, hipotensiv, analgetic, în tratarea anghinei pectorale, hemoragiilor uterine si hipertensiunii arteriale. Pe pajisti, prin livezi, locuri cultivate, pe lînga drumuri, de la cîmpie pîna în etajul subalpin. Pe tot globul.

130 - Bechie - Reseda lutea L. (Pl. 34) - H = 30-60 (70) cm. Anuala, rar perena, cu tulpina ramificata de obicei la baza. Frunze variabile, adesea sectate, rar întregi. Inflorescenta racem terminal compus din flori verzi-galbene. Fruct capsula, înflorire VI-IX. Diuretica, sudorifica. La cîmpie si dealuri pe coaste însorite, pe margini de drumuri, prin semanaturi. Sudul si centrul Europei, Africa de Nord.

131 - Pojarnita - Hypericum perforatum L. (Pl. 34) - H = 20- 100 cm. Perena. Tulpina la baza lemnoasa. Frunze sesile, ovale, eliptice, cele inferioare la baza rotunjite, cele superioare îngustate, pe margini cu multe puncte transparente, pe fata cu puncte negre, înfloreste în VI- IX. Flori galbene cu puncte negre, grupate în dichazii. Fruct capsula. Folosita contra viermilor, astmei, tensiunii, sciaticii, la vindecarea ranillor s.a. Este toxica pentru animalele domestice tinute în soare. În locuri uscate, în paduri, fînete, ogoare neîngrijite, lînga ape si drumuri. Comuna. Eurasia, Africa boreala, America, Australia.

132 - Trandafir de cîmp - Rosa gallica L. (Pl. 34) - H = 20- 150 cm. Arbust mic cu tulpini ramificate, adesea tîrîtoare. Poseda ghimpi mari (4-6 mm) si ghimpi mici, aciculari. Frunze penate cu 3-5 foliole. solitare, mari, de culoare rosu-deschis pîna la purpuriu, înflorire în VI-VII. De la cîmpie pîna pe munti, în locuri însorite, pasuni, fînete, lînga drumuri; prefera soluri calcaroase. Sudul si centrul Europei, Africa de Nord.

133 - Porumbar - Prunus spinoasa L. (Pl. 35) - H = l-5 m. Arbust spinos cu o tulpina foarte ramificata. Frunze eliptice pîna la alungit-obovate, cu marginea crenat serata. Flori albe, lung pedicelate. Fructe - drupe globuloase mici, albastru negricioase, brumate, astringente, înflorire IV-V. Florile si fructele sînt folosite ca diuretic, depurativ, sedativ, antidiareic. La cîmpie si pe dealuri, prin pasuni, fînete, pe coaste însorite, stîncarii, la marginea padurilor. Holarctica.

134 - Visinei - Prunus fruticosa Pallas (Pl. 35) - H = l (4) m. Arbust des ramificat. Frunze eliptic obovate, cu marginea crenata. Flori albe. Fructe drupe globuloase rosii-brunii, comestibile, înflorire IV- V. La cîmpie, în stepa si silvostepa, la margini de paduri, pe coaste însorite, pe grohotisuri, lînga drumuri. Europa, Caucaz.

135 - Migdal pitic - Primus tenella Batsch (Pl. 35) - H = 50- 150 cm. Arbust cu aspect de tufa lemnoasa. Frunze alterne, lanceolate sau obovat lanceolate, usor pieloase, cu marginea fin serata. Flori solitare roze sau rosu deschis, lipsite de petiol, sau cu un petiol foarte scurt. Fruct - drupa paroasa, înflorire IV-V. În stepa, prin poieni, pe coaste însorite, tufisuri, la marginea stejeretelor. În Dobrogea, Baragan, Cîmpia Transilvaniei. Sudul si centrul Europei, centrul si vestul Asiei.

136 - Culbeceasca, lucerna galbena - Medicago falcata L. (Pl. 35) - H = 30-80 cm. Perena, cu radacina pivotanta, tulpina ramificata, adesea culcata. Frunze trifoliare, obovat cuneate sau liniare, dintate spre vîrf. Inflorescenta este un racem scurt; florile galben-aurii, rar albicioase. Fruct pastaie, înflorire VI-X. De la cîmpie pîna în etajul subalpin, în locuri uscate, pajisti, tufisuri, la marginea drumurilor, în santuri. Europa, Asia.

137 - Trifoi marunt - Medicago lupulina L. (Pl. 35) - H = 10- 60 (75) cm. Bianuala sau perena. Tulpina foarte ramificata, aseendenta sau culcata. Frunze trifoliate, eu foliole obovate pîna la eliptice; foliola mijlocie este putin mai lunga decît cele laterale. Flori mici, galben-aurii, grupate capituliform. Pastaie fara tepi, reniforma. înfloreste în V-IX. Comuna la cîmpie si pe dealuri, prin fînete si pasuni, pajisti uscate. Europa, Asia, Africa de Nord (a fost introdusa si în America de Nord).

138 - Trifoias - Trifolium campestre Schreber (Pl. 35) - H = 5-30 (50) cm. Bianuala, cu tulpina ramificata. Frunze trifoliate, scurt petiolate. Foliola mijlocie cu petiolul mai lung decît cele laterale. Flori galbene, grupate cîte 20-30 în capitule globuloase. înflorire în V-IX. Antidiuretica. Prin pajisti, de la cîmpie la munte. Europa, vestul Asiei, Africa.

139 - Unghia gainii rosie, iarba dulce - Astragallus monspessulanus L. (Pl. 35) - Perena. Radacina pivotanta, tulpina foarte scurta si ramificata, paroasa. Frunze penat compuse, din 8-20 perechi de foliole eliptice, paroase pe fata inferioara. Inflorescenta capituliforma din 8-15 flori rosii purpurii mai rar albe. Fructe pastai, înflorire IV-VI. În Transilvania si în Dobrogea, prin fînete, pajisti, tufarisuri, pe grohotisuri, în locuri pietroase. Sudul Europei, Caucaz, nordul Africii.

140 - Mazariche - Vicia villosa Roth (Pl. 35) - H = 30-70 (100) cm. Anuala sau bianuala, ramificata, paroasa, agatatoare prin cîrcei. Frunze simplu penat compuse, cu 6-10 perechi de foliole alungit lanceolate. Flori albastrui violacee grupate în raceme. Fruct pastaie, înflorire V-VIL Prin maracinisuri, pe margini de padure, pe lînga garduri. Europa, vestul Asiei.

141 - Crasnita - Lathyrus tuberosus L. (Pl. 35) - H = 50-100 cm. Perena, cu rizom lung si radacina îngrosate tuberculiform, tulpina muchiata, agatatoare. Frunze formate dintr-o pereche de foliole eliptice si cîrcei ramificat. Flori rosii carmin. Fruct pastaie, înflorire VI- VIII. De la cîmpie pîna în regiunea montana mijlocie, prin fînete, tufisuri, în locuri cultivate, pe miristi. Europa si Asia.

142 - Camileac - Althaea cannabina L. (Pl. 36) - H = 100- 200 cm. Perena. Tulpini ramificate, aspru paroase. Frunze palmat partite sau palmat sectate, cu marginea serat dintata, lung petiolate. Flori rosii purpurii. Fructe ca un disc, cu o adîncitura în partea centrala, înflorire VII-IX. Prin fînete, tufisuri, la marginea padurilor, în luminisuri, pe coaste, de la cîmpie pîna pe munti. În sudul si sud-estul Europei, Asia Mica.

143 - Frasinel - Dictamnus albus L. (Pl. 36) - H = 50-120 cm. Perena, tulpina paroasa. Frunze imparipenat compuse, pieloase, glan-dulos punctate, cu foliole oval lanceolate, marunt serate pe margine si paroase pe nervuri. Flori roze, liliachii, cu nervurile petalelor purpurii. Fruct capsula, înflorire VI-VII. La cîmpie si deal, prin tufisuri, maracinisuri, poieni, lînga paduri, coaste înierbate însorite. Europa si Asia.

144 - Corn - Cornus mas L. (Pl. 36) - H = 4-8 m. Arbore sau arbust. Frunze ovate sau ovat eliptice. Flori galbene. Fructe drupe rosii, înfloreste înainte de înfrunzire, în III-IV. Frunzele, scoarta si fructele sînt folosite ca antidiareice si febrifuge. Lemnul folosit la fabricarea suveicilor. Pe cîmpii si dealuri, este elementul constitutiv al tufarisurilor. Pe soluri calcaroase, uscate. Centrul si sudul Europei, Asia Mica.

145 - Scaiul dracului, rostogol -Eryngium campestre L. (Pl. 36) - H =30-50 cm. Perena, cu rizom fuziform. Tulpina ramificata formînd tufe globuloase. Frunze rigide, 2-3 penat sectate, cu foliole tepoase. Flori mici, grupate în capitule ovoidale, cu foliole involucrale, lanceolate, tepoase la baza. Fruct elipsoidal cu scvame. înflorire VII-VIII. Cu actiune diuretica, recomandat în calculoza renala si vezicala. În stepa, prin fînete, pasuni, la margini de drumuri, pe terase aluvionare, pe substrat pietros, nisipos, pe loess. În sudul si centrul Europei, vestul Asiei.

146 - În mare - Linum hirsutum L. (Pl. 36) - H = 60 cm. Perena, neramificata, scurt paroasa. Frunze alterne, cele inferioare alungit ovate, cele superioare eliptice pîna la linear lanceolate, scurt paroase. Flori mari, azurii, foarte rar albe, spre baza galbene. Fruct capsula sferica, înflorire VI-VII. În toata tara, prin fînete de stepa si luminisuri de padure din silvostepa. Europa centrala si de sud-est, Asia Mica.

147 - Morcov salbatec - Daucus carota L. (Pl. 36) - H = 50-80 (200) cm. Planta anuala, uneori perena, cu radacina pivotanta. Tulpina muchiata obisnuit ramificata, paroasa. Frunze 2-4 penat sectate, cu contur triunghiular, petiolate, prevazute cu peri setiformi. Inflorescenta - umbela compusa din numeroase flori lung pediculate. Fructe dicariopse elipsoidale sau ovoidale, cu ghimpi, înflorire VI- IX. Folosita la tratarea litiazei renale, reumatismului, artritei sau sub forma de cataplasme în tratarea arsurilor si a unor boli de piele. Recent s-a identificat si un principiu hipoglicemiant. De la cîmpie pîna în regiunea de munte. Comuna prin fînete, poieni, pe coaste însorite, semanaturi. Europa, Asia, Africa de Nord.

148- Pastîrnac - Pastinaca sativa L. (Pl. 36) - H = 100-150 cm. Bianuala, cu radacina pivotanta, cu miros caracteristic. Tulpina costata, ramificata. Frunze mari, penat sectate. Inflorescenta, umbela din flori galbene. Fructe lat elipsoidale, aripate, brun-galbui. Înflorire VII-VIII. Se cultiva pentru radacinile sale îngrosate folosite în alimentatie. Comuna în întreaga tara, de la cîmpie la munte, prin fînete, pasuni, margini de drumuri. Tot globul.

149 - Rusinarita - Orlaya grandiflora L. Hoffm. (Pl. 37) - H = 10-80 cm. Anuala, hibernanta, cu radacina pivotanta. Tulpina glabra, erecta, adesea ramificata, cu frunze paroase 3-4 sectat penate, cu foliolele terminale lineare. Inflorescenta umbela compusa. Fructe dicariopse ovoidale, acoperite cu peri. înflorire V-VII. La cîmpie si dealuri, prin fînete uscate, luminisuri de padure, rar prin semanaturi. Prefera soluri argiloase si calcaroase. În sudul tarii. Sudul si centrul Europei, Caucaz.

150 - Coada vacii - Echium italicum L. (Pl. 37) - H = 40-100 (150) cm. Bianuala, paroasa, cu aspect cenusiu. Radacina pivotanta, de culoare rosie. Tulpina usor muchiata, uneori ramificata. Frunze lanceolate. Inflorescenta scorpioida, cu flori albe sau palid rosietice. Fructe nucule, înflorire VI-VIII. În stepe, pe coaste, locuri nisipoase, dune fixate. Europa, sud-vestul Asiei.

151 - Papalau - Physalis alkekengi L. (Pl. 37) - H = 25-60 (100) cm. Perena, rizom perent, tulpina simpla sau ramificata, usor paroasa. Frunze ovate, paroase pe ambele fete. Flori solitare alb-verzui sau alburiu murdar. Fruct - baca sferica, rosie-portocalie. înflorire VI- VIII. Fructele se folosesc ca diuretic, calmînd durerile de rinichi si vezica; favorizeaza eliminarea nisipului. Utilizata în afectiunile hepatice si ca laxativ. La cîmpie si deal, prin tufisuri, la margini de paduri., pe locuri stîncoase. Europa si Asia.

15.2 - Lumînarica - Verbascum blattaria L. (Pl. 37) - H - 30- 120 cm. Bianuala, radacina pivotanta. Frunzele bazale lat eliptice, cele mijlocii alungit eliptice, cele superioare ovat triunghiulare, cu marginea crenata. Inflorescenta racem simplu cu flori galbene. Fruct capsula globuloasa, înflorire V-VII. La cîmpie si pe dealuri, prin fînete, pasuni, la margini de drumuri, santuri si terasamentul cailor ferate. Europa, Asia, nordul Africii.

153 - Coada mielului - Verbascum phoeniceum L. (Pl. 37) - H = 30-100 cm. Perena sau bianuala, radacina pivotanta. Frunze bazale dispuse în rozeta, romboidal ovate sau alungit ovate, frunze tulpinale alungit ovate, usor paroase. Inflorescenta racem lax, cu flori violete. Fruct capsula, înflorire V-VII. Utilizata ca infuzie în tratarea inflamatiilor acute ale bronhiilor si pentru cresterea sudoratiei. În toata tara, de la cîmpie la munte. În fînete, pasuni, poieni, livezi, tufarisuri, la margini de padure, de drumuri. Europa centrala si de sud-est, vestul Asiei.

154 - Suliman - Ajuga genevensis L. (Pl. 37) - H = 10-40 cm. Perena, rizom scurt, oblic, cu tulpini neramificate, paroase. Frunze ovate, cu marginea dintata sau crenata. Flori albastre, rar roze sau albe, paroase, dispuse în verticile la subtioara frunzelor. Fruct tetramicula. înflorire V-VII. Astringenta si cicatrizanta. În toata tara, prin fînete. Europa si Asia Mica.

155 - Sugarei alb - Teucrium polium L. (Pl. 37) - H = 10- 40 cm. Perena, cu radacina pivotanta, tulpini ramificate de la baza, alb paroase, cu frunze sesile, alungit lineare, cu marginea crenata alb paroase pe ambele fete. Flori alb-galbui sau albe purpurii, grupate în capitule densiflore. Fructe nucule brune. Planta are un miros placut,, stimulent. La cîmpie, în locuri aride. Sudul Europei, Asia Mica, nordul Africii.

156 - Unguras, baltatura - Marrubium vulgare L. (Pl. 38) - H = 30-80 cm. Perena, tulpina adesea ramificata, lînat paroasa. Frunze paroase, cu lamina aproape rotunda si petiol lung, fapt ce o deosebeste de M. peregrinum care are petiolul scurt iar lamina ovat lanceolata. Flori albe, fin paroase dispuse cîte 20-50 în verticile globuloase. Fructe nucule, înflorire VI-IX. Cu gust amar si miros neplacut. Cu proprietati emoliente, expectorante, febrifuge. Cu efecte pozitive în aritmia cardiaca. La cîmpie si munte, prefera zona stepica, arida din sudul tarii. Pe marginea drumurilor, în pasuni, lînga sate. Europa, Asia, Africa de Nord, mai recent si America de Nord.

157 - Jales de cîmp - Salvia nemorosa L. (Pl. 38) - H = 20- 60 cm. Perena, tulpina erecta, simpla sau ramificata. Frunze petiolate opuse, lanceolate sau ovat lanceolate, pe margine eronate, scurt paroase în lungul nervurilor. Frunzele bractee de la baza florilor sînt sesile, ovate si de culoare violeta sau roz. Florile bilabiate albastru-violete, mai rar roze sau albe. Fructe nucule, înflorire V-IX. De la cîmpie pîna pe munti, pe locuri uscate, În pajisti, tufisuri. Europa centrala si de sud-est, sud-vestul Asiei.

158 serlai - Salvia aethiopis L. (Pl. 38) - H = 20-100 cm. Bianuala, rar perena, cu tulpina erecta, lînos-paroasa, puternic ramificata. Frunzele de la baza tulpinii sînt ovate sau eliptice, crestate pe margini, lînos paroase pe ambele fete. Cele din partea superioara a tulpinii sînt sesile, ovat lanceolate. Inflorescenta ramificata, cu flori albe. Fructe nucule elipsoidale, înflorire VI-VII. Vegeteaza în regiunea de cîmpie, prin fînete, pasuni, pe coaste aride, pe marginea drumurilor. Lipseste în nordul tarii. Europa, Asia Mica, Africa de Nord.

159 - Urechea porcului - Salvia verticillata L. (Pl. 38) - H = 30-80 cm. Planta perena cu rizom gros si scurt. Tulpina erecta, în general ramificata la partea superioara, acoperita cu peri scurti si aspri. Frunzele din partea inferioara sînt cordat triunghiulare, cu petiol lung, pe care sînt asezate opus cîte l-2 perechi de foliole. Frunzele din partea superioara a tulpinii sînt scurt petiolate sau sesile. Fata superioara a frunzelor este acoperita cu peri rari, cea inferioara cu peri desi. Marginea inegal dintata. Flori violacee, foarte rar albe, grupate într-o inflorescenta cu verticile globuloase compacte. Fructe nucule, înflorire VI-VIII. Vegeteaza de la cîmpie la munte, în fînete, pe marginea drumurilor si ogoarelor. În Europa si sud-vestul Asiei.

160 - Jales de stepa - Salvia nutans L. (Pl. 38) - H = 20-120 cm. Perena, cu rizom din care pornesc 1-2 tulpini paroase. Frunze radicale cordat-ovate, cu peri desi pe fata inferioara, cu marginea simplu sau dublu crenata. Frunzele tulpinale (cînd exista) sînt lanceolate si scurt petiolate. Flori albastru-violacee, rar albe, grupate în verticile, în inflorescenta cu 2-3 ramuri. Fruct-nucule elipsoidale, înflorire V- VII. În stepe, prin fînete, tufarisuri, coaste aride, pe locuri calcaroase. Sud-estul Europei.

161 - Izmusoara de cîmp - Acinus arvensis (Lam.) Dandy (Pl. 38) - H = 10-30 (40) cm. Planta anuala hibernanta, rar perena, ramificata la baza, formînd tufe. Frunze rombice sau alungit-ovate. Flori trilabiate, albastru-liliachii pîna la roz-violete, rar roze sau albe, dispuse în verticile la subtioara frunzelor. Fructe nucule elipsoidale, înflorire V-VIII. Antireumatica. întîlnita din regiunea de stepa pîna în etajul alpin, pe locuri aride, pe marginea drumurilor, preferînd substratul nisipos sau pietros. Europa, Asia Mica, nord-vestul Africii.

162 - Siminoc, flori de paie - Helichrysum arenarium L. Moench (Pl. 38) - H = 10-30 (50) cm. Perena, paroasa, cu radacina lemnoasa. Frunze lineare. Inflorescenta calatidii globuloase, alcatuite din flori galbene. Fructe achene. înflorire VI-IX. Inflorescentele folosite la tratarea afectiunilor vezicii biliare, colicistitelor cronice, gutei, reumatismului si viermilor intestinali. La cîmpie, pe locuri nisipoase sau stîncarii. Europa, Caucaz.

163 - Floare galbena - Inula hirta L. (Pl. 38) - H = 10-15 cm. Perena, cu rizom lemnos. Tulpina paroasa. Frunze alungit-ovate, lanceolate, paroase pe ambele fete. Flori galbene aurii, grupate în calatidii mari. Fructe achene. înflorire VI-IX. Comuna la cîmpie si pe dealuri, prin fînete, coaste cu tufisuri. Sudul si centrul Europei, Siberia, Caucaz.

164 - Scai ghimpos, maturi - Centaurea calcitrapa L. (Pl. 39) - H = 30-60 cm. Bianuala, cu tulpina erecta, ramificata, în tufa îmbracata în peri aspri si creti. Frunze sectate, spinoase, cu lobi lanceolati. Calatidii mici (L = 10 cm, D = 5-6 cm), formate din numeroase flori de culoare palid purpurie (rosii-roze). Foliolele involucrale de la marginea calatidiului sînt spinoase. Fructe achene fara papus. înflorire VI-IX. Tonic si febrifug. Pe cîmpii, prin pasuni, pe marginea drumului, pe coline aride. Europa, Asia Centrala.

165 - Scai rasaritean - Centaurea orientalis L. (Pl. 39) - H = 100-150 cm. Perena, rizom gros, scurt. Tulpina ramificata, acoperita cu peri aspri. Frunze penat sectate (L = 15-30 cm). Cele de la partea inferioara a tulpinii petiolate, cele din partea superioara sesile. Calatidiile sînt aproximativ sferice (D = 20-25 mm). Foliolele involucrale galben-verzui, ovate si fimbriate. Florile grupate în calatidii galben-aurii, înflorire VI-X. În cîmpiile din sudul tarii, prin pajisti, fînete, pe marginea drumurilor, prin tufisuri, uneori si prin araturi. În sudul Europei.

166 - Scai galben - Centaurea solstitialis L. (Pl. 39) - H = 10- 100 cm. Anuala sau bianuala, tulpina ramificata, tufoasa. Frunze sinuat penat fidate, cu lacinii alungite. Calatidii solitare, globuloase, fiecare cu foliole involucrale, tepoase, cu flori galbene. Fructe achene cu si fara papus. înflorire VI-X. Are aceleasi utilizari medicale ca si scaiul ghimpos. Pe cîmpii, pasuni, pe marginea drumurilor si în araturi. Europa, vestul Asiei.

167 - Cicoare - Cichorium intybus L. (Pl. 39) - H = 30-120 <200) cm. Perena, cu radacini groase si tulpina ramificata. Frunze bazale în rozeta, cu lamina lanceolata, adînc sectata, cele tulpinale - din partea superioara - întregi, sesile, ovat lanceolate. Inflorescenta calatidii cu numeroase flori ligulate marginale de culoare albastra. Fructe achene. înflorire VII-IX. Partea aeriana si radacinile sînt folosite pentru tratarea angiocolitei, dischineziei biliare, constipatiei cronice, în hepatite cronice, furunculoze, acnee. Din radacini se prepara surogatul de cafea. De la cîmpie pîna în munti, prin fînete, pasuni, pe lînga drum, în locuri necultivate si înierbate. Europa si Asia.

168 - Iarba soarelui, tîta caprei - Tragopogon orientalis L. (Pl. 39) - H = 30-70 cm. Bianuala sau perena, cu radacina pi votanta si tulpina simpla sau ramificata. Frunze linear lanceolate, sesile, ample-xicaule. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate galben-portocalii. Fructe achene cu papus alb-murdar. înflorire V-VIII. La cîmpie pîna pe munti, prin fînete, pasuni, lînga drumuri, cai ferate. În centrul si estul Europei, Asia.

169 - Balusca - Ornithogalum pyramidale L. (Pl. 39) - H = 50- 80 cm. Perena cu bulb. 4-7 frunze lineare sau linear lanceolate. Inflorescenta racem alungit, din flori albe pe fata, pe dos cu o dunga rosie. Fruct capsula, înflorire VI-VII. În stepa si silvostepa, prin fînete, pajisti, tufarisuri, poieni, pe terasamentul cailor ferate, în semanaturi. Europa, Africa de Nord.

170 - Negara, bucsa - Stipa capillata L. (Pl. 39) - H =40--80 (100) cm. Planta perena care creste în pîlcuri, cu frunze înguste (l mm), rasucite la uscaciune si desfasurate cînd este umiditate mare (pe ploaie). Inflorescenta panicul închis la baza în teaca frunzei superioare (10- 15 cm). Aristele spiculetelor (L = 8-25 cm) de forma unor fire de ata, aspre, sucite la baza. Înflorire VI-VII (VIII). În regiunea de cîmpie si deal, prin pajisti, pe coaste pietroase, nisipuri sau loess. Centrul si sudul Europei, vestul Asiei.

171 - Colilie, fîsca - Stipa lessingiana Trin. et Rupr. (Pl. 39) - H = 40-80 cm. Perena, creste în pîlcuri. Frunzele sînt slab paroase, rasucite, terminate cu un vîrf subtire. Panicul alungit cu partea inferioara cuprinsa în vagina frunzei superioare. Paleea ce îmbraca fructul (L = 7-11 mm) este uniform acoperita cu peri desi. Sub vîrf poate exista un inel scurt, galbui. Arista (L = 15-20 (25) cm) este brusc îndoita. Partea de arista de deasupra îndoi tuni este puternic paroasa, înflorire V-VI. Pe pajistile stepice si pe coaste însorite uscate. În centrul si sud-estul Europei.

172 - Obsiga - Bromus L. (Pl. 40) - H = 20-80 (120) cm. Anuala sau bianuala, pufos ramificata, paroasa. Frunze plane, paroase. Inflorescenta panicul ovoidal format din spiculete alungit ovoidale, înflorire V-VI. De la cîmpie la munte, în fînete, tufisuri, pe margini de drumuri. Europa, Asia.

173 - Fulfuca - Vulpia myurus L. C.C. Gmelin (Pl. 40) - H = 25-50 cm. Anuala, hibernanta, tufos ramificata. Frunzele îngust lineare. Inflorescenta panicul (L = 30-50 cm), din spiculete cu 4-5 flori. Fruct cariopsa. Înflorire V-VIII. La cîmpie si pe dealuri, prin locuri uscate, pe locuri aride, preferînd soluri podzolice, sarace în calcar, nisipoase, pietroase. Pe tot globul.

174 - Pir cristat - Agropyron pectiniforme Roemer et Schultes (Pl. 40) - H = 40-60 (80) cm. Perena, creste în pîlcuri dese. Rizom scurt. Tulpini aeriene erecte. Frunze late (3-4 mm) rasucite. Spicul (L = 6-8 cm) din 40-50 spiculete asezate apropiat unele de altele, înflorire V-VI. La cîmpie si dealuri, prin pajisti stepice, coaste însorite, marginea drumurilor, preferînd nisipurile calcaroase sau loess. Sudul si estul Europei, vestul si centrul Asiei.

175 - Papadie - Taraxacum officinale Weber (Pl. 40) - H = 15- 20 cm. Perena. Rizom vertical, continuat cu o radacina pivotanta. Tulpina capiforma cu o rozeta de frunze la baza. Flori ligulate, aurii, grupate într-un calatidiu mare. Înflorire IV-X. De la cîmpie pîna pe munti, comuna. Contine un suc laptos. Decoctul din radacina constituie un vechi remediu tonic, folosit în calitate de stomahic si în afectiuni hepatobiliare. Pe tot globul.

176 - Paius - Festuca valesiaca Schleicher (Pl. 40) - H = 20- 50 (70) cm. Perena, cu crestere în pîlcuri. Tulpina subtire, cu 2 noduri. Frunze filiforme cu 5 nervuri (D = 0,4-0,6 mm). Teaca si lamina frunzei, ca si nodurile tulpinii sînt albastrui ceroase. Panicul erect, din spicu-lete lungi de 5,5-7,0 mm, nuantate, palid verzui sau violacee, înflorire V-VII. La cîmpie si dealuri, prin pajisti din locuri stepice uscate, însorite, pe nisipuri si stîncarii. Europa si vestul Asiei.

177 - Paius alb - Festuca pseudovina Hackel (Pl. 40) - H = 10- 40 cm. Perena, creste în pîlcuri dese. Tulpina subtire, cu 2 noduri spre vîrf, mai mult sau mai putin muchiata. Frunze înguste, filiforme, scurte si groase. Panicul ovoidal, uneori spiciform, din spiculete (L = 4-6 mm) îngust eliptice sau ovate, nuantate verde sau violaceu. Spiculetul este format din 4-7 flori, înflorire V-VII (VIII). La cîmpie si pe dealuri, în pajisti uscate, însorite. Europa centrala si de est, Asia.

178 - Ciucure - Aegilops cylindrice Host (Pl. 40) - H = 15- 50 cm. Planta anuala, tufos ramificata. Frunze plane, paroase. Spic cilindric si îngust, din 5-11 spiculete. Aristele spiculetelor de la baza sînt mai scurte decît cele superioare, înflorire V-VI. Vegeteaza din regiunea de cîmpie pîna în cea montana, prin pasuni pe soluri nisipoase sau pietroase, lînga drumuri uscate. Italia, Peninsula Balcanica si sudul U.R.S.S.

179 - Tremuratoare - Briza media L. (Pl. 40) - H = 20-50 (100) cm. Perena, rizom si stoloni subterani scurti. Frunze lineare plane» panicul lat si lax (L = 15 cm) din spiculete ovat cordate cu 4-10 flori fiecare nuantate violaceu, înflorire V-VIII. În toata tara, de la cîmpie pîna în etajul subalpin, prin pajisti, margini de padure, pe soluri fertile. Europa, Asia.

Alte plante care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 15, 22, 21, 24, 27, 30, 418, 468 si 495.

ÎNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA MELCI (GASTROPODA)

177 - Zebrina varnensis Pfeiffer (Pl. 41) - H = 20--26 mm. Cochilia cu 10 anfracte usor curbate, terminata cu un apex bont. În zone deschise, ierboase si nisipoase, pe maracini si alte plante, formînd colonii. Comuna în Dobrogea, pe falezele marii. Sud-estul Europei, vestul Asiei.

178 - Jaminia microstragus Rossm (Pl. 41) - H = 10 mm. Cochilie cornoasa, putin transparenta, din 7 anfracte usor curbate, peristom putin evazat, cu o buza puternica prevazuta cu 4 dinti. Formeaza colonii pe ierburi, sub pietre, în tufisuri. În zone aride din Dobrogea. În Balcani.

179 - Helicella candicans Pfeiffer (Pl. 41) - H = 8,2 mm, D = = 16 mm. Cochilie tare, cu 5 anfracte, cele superioare putin curbate. Peristom ascutit. La cîmpie, în poieni si pe coline uscate, pe ierburi, pietre, de la ses pîna la l 400 m. Transilvania, Banat, Muntenia, Dobrogea. Europa centrala si de sud.

ÎNCRENGĂTURA ARTHROPODE (ARTHROPODA)

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

180 - Atypus muralis Bertkan (Pl. 41) - L = 9-18 mm. Paianjen care îsi construieste galerii în care sta ascuns. În paduri de stepa, pe teren accidentat, la baza si marginea arbustilor, în iarba deasa, în locuri calde, relativ uscate, pe nisip, argila, calcar, ghips, în prundis. În Dobrogea, Moldova si Transilvania. Specie est-europeana si persana.

181 - Heliophanus cupreus Walckenaer (Pl. 41) - L = 4-6 mm. Paianjen comun prin vegetatia scunda de stepa, pe lemne, în locuri deschise, prin iarba si pe arbusti sau pietre. Iubeste caldura, este vioaie (evita totusi lumina prea puternica). În sezonul cald, în toata tara, pîna la 500 m altitudine.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

182 - Cromatojulus unilineatus Koch (Pl. 41) - L = 20-29 mm. Corp alcatuit din 43-50 segmente si 75-89 perechi de picioare. Pe terenuri calcaroase, uscate, sarace în vegetatie. Foarte frecventa. Europa centrala si de sud-est.

CLASA CHILOPODE (CHILOPODA)

183 - Scolopendra cingulata Latreille (Pl. 41) - L = 60-140 mm. Cu 21 perechi de picioare. În locuri deschise cu mult bolovanis, pe plaja marii, în cîmpii, prin crapaturi. În IV-VI. Nu suporta o uscaciune prea mare. În sudul tarii nai frecventa În Dobrogea. Circummediteraneana, Iran.

CLASA INSECTE (INSECTA)

184 - Lacusta italiana - Calliptamus italicus L. (Pl. 41) - L - 15- 40 mm. Femela mai mare decît masculul, de culoare variabila; ea depune primavara 150-200 oua. Larvele acestui ortopter stau în cîrduri si manînca frunze, scoarta puietilor. Cu doua faze: una solitara, termofila, în VIII-X, alta gregara mai mare (cînd este numeroasa devine daunatoare), primavara. Pe pajisti, cîmpii si terenuri cultivate, la ses si la deal. În toata tara. Europa, Asia, Africa de Nord.

185 - Lacusta cu rît - Aerata ungarica Herbst. (Pl. 41) - L = 30- 65 mm. Femela mai mare decît masculul. Ortopter asemanator cu un betisor, cu capul prevazut cu un rostru lung, caracteristic. Picioare lungi, foarte subtiri, ce o ajuta sa sara departe. Depune ouale într-o spuma întarita, pe ramurile copacilor. Consuma seminte. În VIII-X, pe cîmpii uscate, calde, în sudul tarii.

186 - Greierul de cîmp - Gryllus campestris L. (Pl. 41) - L = = 19-29 mm. Corpul ortopterului îndesat, cap maciucat, elitre fumurii, de lungimea corpului. Masculul striduleaza lînga gura galeriei în care femela depune ponta; el îsi face alaturi o galerie proprie. Se hraneste noaptea cu plante ierboase, seminte încoltite, plantule, omizi etc. Cu numerosi dusmani. Comuna în V-VIII în stepe, pajisti si culturi. În toata tara, la ses. Sudul Europei.

187 - Graphosoma lineatum L. (Pl. 41) - L = 8-12 mm. Hete-ropter prezent în VIII pe flori de umbelifere, pîndind insecte mici, pe care le prinde si suge. Vine din mlastini în fînete si gradini, dar si în paduri pe flori si fructe de padure. Ierneaza ca adult în frunzar. În toata tara, comuna. Sudul Europei.

188 - Cercopis sanguinolenta L. (Pl. 41) - L = cca 10 mm. Hete-ropter ale carui aripi amintesc de elitrele coleopterelor. Femelele depun ouale pe iarba. Larvele si adultii sug sucuri de plante. Ca sa se protejeze, larvele secreta o spuma rosietica în care se ascund. În VI-VIII în toata tara. În sudul Europei.

189 - Cicadella viridis L. (Pl. 41) - L == 6-8 mm. Heteropter comun în pajisti umede, pe plante ierboase si amfibii. Nu este daunator. În toata tara.

190 - Tetramorium caespitum L. - L_lucrat. = 2,3-3,5 mm. Cea mai raspîndita si abundenta furnica. Comuna de la ses pîna pe culmile muntilor, cu o mare variabilitate de construire a cuibului. Poate suporta inundatii temporare. Omnivora, mai ales nocturna. Lucratoarele sînt agresive. Pe terenuri virgine, în zone argiloase sau nisipoase, dar si în culturi, paduri, la munte sub pietre, în locuinte. În toata tara. Holarctica.

191 - Viespe de nisip - Ammophyla sabulosa L. (Pl. 43) - L = = 20-28 mm. Himenopter al carui abdomen este cu peduncul din 2 articole, posterior mai îngrosat. Face cuiburi în terenuri nisipoase, adînci de 25 cm. Prinde omizi defoliatoare, pe care le paralizeaza, le duce în cuib si depune alaturi un ou, apoi iese si astupa intrarea. Larva va mînca omida de vie. În toata tara. Europa.

192 - Bonzar - Bambus hortorum L. (Pl. 43) - L = 19-23 mm. Himenopter cu un polimorfism colonial: femele, lucratoare si masculi. Corp paros. Formeaza colonii de 300-400 indivizi în pamînt, în cuiburile unor mamifere sau la baza copacilor batrîni. În aceste cuiburi construieste faguri în care depune miere si oua. Adultii se hranesc cu polen si nectar. Toamna mor aproape toti indivizii; ramîn mai ales femelele tinere, fecundate, care primavara încep construirea unui nou cuib. Ele fac cîteva celule din ceara pe care le umplu cu polen si depun oua. Ele îngrijesc larvele pîna ce ies primele lucratoare, care fac ulterior toata munca. În toata tara. Europa, Siberia.

193 - Carabus granulatus L. (Pl. 42) - L = 14-20 mm. Adultul si larva acestui coleopter sînt pradatori, distrug multi daunatori agricoli. La ses si pe munte, sub pietre sau muschi, pîna la altitudini de 2 000 m. În toata tara. Europa, Asia.

194 - Scarabeus affinis Brulle (Pl. 42) - L = 24-30 mm. Coleopter cu picioarele anterioare fara tarse. Fruntea cu o carena transversala întrerupta la mijloc. Din balega proaspata a cornutelor mari face un cocolos pe care îl cara în galerii sapate în pamînt si pe care depune un ou ce se va dezvolta consumînd aceasta hrana. În sudul tarii, în stepe cu graminee, pe litoral. Sudul Europei.

195 - Carabusul de stepa - Anoxia villosa F. (Pl. 42) - L = 24- 28 mm. Coleopter asemanator cu carabusii de mai. Adultii traiesc cca 30 zile în VII-VIII. Ziua stau ascunsi, noaptea ataca majoritatea plantelor de cultura. Larva se dezvolta în sol în decurs de 2-3 ani, consumînd partile subterane ale plantelor de cultura (popular sînt numiti viermi albi). În sudul tarii. Franta, U.R.S.S.

196 - Carabusul marmorat - Polyphylla phulo L. (Pl. 42) - L = 22-34 mm. Cel mai mare carabus de la noi. Adultul si larva seamana cu carabusul de mai. Adultii ataca frunzele copacilor, larvele partilor subterane ale plantelor. Larvele se dezvolta în sol 3-4 ani, atingînd L = 70-80 mm. Poate provoca uscarea puietilor si arborilor tineri. Adultii rod frunzele de foioase si vita de vie. În zonele cu soluri-nisipoase din sudul tarii. Europa.

197 - Croitor vargat - Dorcadion pedestre Poda (Pl. 42) - L = = 11-17 mm. Cu mare variabilitate de culoare. Antene groase, mai scurte decît corpul. Pe locuri înierbate, însorite. Larvele se hranesc cu radacinile plantelor ierboase. În toata tara, În zona de stepa si în paduri de fag, în IV-VI. Estul Europei.

198 - Fluture cu coada de rîndunica - Papilio machaon L. (Pl. 42) - A = 40-80 mm. Cap si antene negre. Zboara bine. Suge nectarul-florilor. Cu 2 generatii pe an: în IV (cînd fluturii sînt mai mici, cu corp mai negru si fondul aripilor galben-palid) si în VII-VIII. Larva traieste pe umbelifere. Din stepa dobrogeana pîna pe munti. Europa, Africa de Nord, Siberia. Asemanator acestuia este Iphiclides podalirius L., fiind si mai comun.

199 - Fluturele de rapita - Pieris rapae L. (Pl. 42) - A = 40- 50 mm. Larvele traiesc pe crucifere salbatice si cultivate. Zboara în IV-V si VII. Foarte comun, în toata tara. Europa, Africa de Nord, Siberia, acum si în America.

200 - Colias croceus Fourcroy (Pl. 42) - A = 31-44 mm. Cu 2 feluri de femele: unele asemanatoare masculului, altele cu un fond alb. Cu 4 generatii pe an - în IV-V, VI-VII, VIII-IX si (mai rar) X-XI. Larva traieste pe leguminoase. În toata tara. Europa centrala si de sud, Africa de Nord, Asia de vest.

201 - Lamîita, fluturele galben - Gonepteryx rhamni L. (Pl. 42) - A = 55-60 mm. Masculul cu fondul aripilor galben, femela cu el albicios. Prezent în VII-X, dar unii adulti care ierneaza, zboara si în III-IV. Larvele traiesc pe Rhamnus. Europa, Africa de Nord, Siberia.

202 - Hyles euphorbiae L. (Pl. 42) - A = 67-77 mm. În VI-IX. Larva traieste pe Euphorbia, Fuchsia, Plantago. Comuna de la malul marii pîna În zona de dealuri. Europa, Asia; a patruns si în Canada.

203 - Zygaena filipendulae L. (Pl. 42) - A = 37-42 mm. În VI- VII. Larva traieste pe Trifolium, Plantago, Hieracium s.a. Comuna în toata tara. Sta pe flori în locuri însorite. Europa, vestul Asiei.

204 - Syrphus lunulatus Meigen (Pl. 42) - L = 10 mm. Dipter care traieste pe flori de umbelifere, pîndind alte insecte pe care le prinde si le suge. În pajisti de stepa. Europa.

205 - Taun - Tabanus autumnalis L. (Pl. 42) - L = 17-21 mm. Dipter cu zbor rapid. Cap mare, trompa scurta cu un ac care înteapa puternic vitele mari, pe care le urmareste si ataca cu insistenta. Poate transmite dalacul si tularemia. Femela depune 300-600 oua. Larvele sînt rapitoare, se dezvolta pe malurile nisipoase ale apelor de stepa. Europa, restul Asiei, Africa de Nord.

ÎNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

206 - Broasca de pamînt bruna - Pelobates fuscus Laur. (Pl. 44) - L = 5-8 cm. Corp îndesat, umflat în parti, pupila verticala, timpan invizibil. Piciorul posterior cu un tubercul osos ca o lopatica. Fara calozitati nuptiale. Se reproduce în IV-V, depune ponta în balti sub forma de cordoane groase, pe plante. Metamorfoza dureaza 120-140 zile. Ziua adultul sta îngropat. Se hraneste noaptea cu melci, rîme, insecte. Striga "cot-cot-cot". Se îngroapa uimitor de rapid în sol nisipos, argilos sau loess cu ajutorul picioarelor posterioare. Ierneaza în gauri adînci de pîna la l m. Este vînata de pasarile de balta si de rapitoarele de noapte. Prezenta pretutindeni pîna la altitudini de 600 m, oriunde gaseste un sol favorabil. În centrul si sud-estul Europei, Caucaz, stepa kirghiza.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

207 - Broasca testoasa de uscat - Testudo hermanni Gmelin (Pl. .44) - L_carapace = 11-12 cm. Carapace ovala, coada cu o unghie tare, cornoasa. Se împerecheaza la sfîrsitul primaverii. Femela depune 11-12 oua albe, sferice. Puii (L = 4 cm) ies dupa 3-4 luni. Se hraneste cu vegetale, mai rar cu melci si rîme. Nu are dusmani. În locuri deschise, înierbate, la liziera padurilor, pe vaile rîurilor. Hiberneaza în X-IV în pamînt sau în pesteri. OCROTITĂ DE LEGE. Numai în Banat si vestul Olteniei, dar îndeosebi în zona Portilor de Fier si pe valea Cernei, pîna la altitudinea de 300 m. Nordmediteraneana.

208 - sopîrla de stepa, sopîrla dobrogeana - Lacerta taurica Pallas (FI. 44) - L = sub 20 cm. Cap mare, masculii dorsal verzi, femelele bat în cafeniu cu pete brune sau negre. Reproducerea în IV-V. Femela depune 3-4 oua într-o galerie sapata în pamînt. Se hraneste cu insecte, paianjeni, miriapode. Are numerosi dusmani, îndeosebi pasari rapitoare si serpi. Traieste în populatii dense pe bolovanisuri invadate de vegetatie, dune de nisip, pe loessuri, la liziera de padure, chiar si în culturi agricole. Dobrogea, Banat, Oltenia de sud, izolat în Cîmpia Dunarii. În Balcani.

209 - sarpe rau - Coluber jugularis L. (Pl. 44) - L = pîna la 2 m. Bot rotunjit, cap oval, ochi mari, coada lunga si subtire. Se reproduce în V. În timpul împerecherii masculul tine cu gura ceafa femelei.

În VI-VII sînt depuse 5-12 oua. Se hraneste cu sopîrle, hirciogi si po-pîndai, pe care îi prinde si îi ucide prin încolacire, apoi îi înghite. Este cel mai rapid sarpe de la noi; fuge iute pe sol, se urca în copaci sau pe stînci. Poate musca oile si vacile la pascut. Cînd este atacat devine agresiv. Are o muscatura dureroasa, neveninoasa, dar care se poate infesta. Iubitor de caldura si locuri uscate. La liziera padurilor, lînga tufisuri, pe coaste, viroage, stîncarii, în zone cu vegetatie arbustiva. În sudul tarii. OCROTIT DE LEGE. În sud-estul Europei, Asia Mica, pîna la Golful Persic.

210 - Balaur - Elaphe quatuorlineata Lacepede (Pl. 44) - L = = pîna la 1,5 (rar 2,5) m. Cap mare, bot rotunjit, coada moderat alungita. Se reproduce în VI-VII. Depune 6-16 oua în VII, din care în IX ies puii. Se hraneste cu rozatoare, oua si pasari (pe care întîi le sugruma, apoi le înghite). Se misca lent, se catara bine în copaci. Cînd este în pericol, musca. OCROTIT DE LEGE. În stepe, pe dealuri stîncoase, la liziera padurilor, în lucerniere, dar si pe lînga locuinte, (unde vîneaza soareci si porumbei). În Dobrogea si la vest de Galati, rar. În sudul Europei.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

211 - Potîrniche - Perdix perdix L. (Pl. 43) - L = 26-30 cm. Sta în perechi. Cuibareste în IV-V. Cuib la sol, din iarba si frunze, ascuns în vegetatie. Specie monogama. Femela depune 12-17 oua pe care le cloceste 24 zile. Puii pleaca din cuib la cîteva ore dupa iesirea din ou. Este una dintre speciile cele mai prolifice de la noi. Se hraneste cu plante, si seminte, vara si cu insecte, paianjeni, melci. Formeaza cîrduri, stoluri reprezentate de o singura familie, care zboara jos, deasupra pamîntului, cu mare zgomot. Prin vii, tufe, maracinisuri, în stepa, pe ogoare, dar poate urca si spre munte. Striga "kirr-hek" de mai multe ori. Sedentara. La noi acum este rara (este mai numeroasa în Banat, Hunedoara si în jurul Bucurestiului). În restul tarii doar izolat. OCROTITĂ DE LEGE, desi este cautata de vînatori. Europa si Asia centrala.

212 - Dropie - Otis tarda L. (Pl. 43) - L = 80-110 cm, G = 12- 15 kg. Mare cît un curcan. Cea mai robusta pasare europeana de uscat. Poligama; masculii au jocuri nuptiale în IV. Femelele depun 1-2-3 (6) oua într-o groapa pe sol. Cloceste 30 zile. Puii parasesc cuibul dupa 3-4 zile. Familiile se reunesc formînd cîrduri. Se hraneste cu insecte, moluste, seminte, bucati de plante, rapita. În cîmpii si pe ogoare în Dobrogea, Baragan si Crisana. Din ce în ce mai rara, este OCROTITĂ DE LEGE. Sedentara, eratica. În Europa centrala si de sud, Africa de Nord.

213 - Prigoare, albinarel - Merops apiaster L. (Pl. 43) - L = 25- 28 cm. Frumos colorat, bun zburator, cuibareste sub forma de colonii în rîpe, maluri, dune, în care sapa galerii adînci de l-2 m, la fund cu o camera cu D = 15-25 cm. Cele 5-6 oua sînt depuse direct pe pamînt sau pe resturi vechi de hrana si sînt clocite de ambii parinti timp de 20 zile. Puii stau în cuib 30 zile, fiind hraniti de parinti. Consuma insecte, mai ales viespi si albine. Poate provoca daune apicultorilor. Striga "prurrr". Oaspete de vara (IV-IX), mai numeros în delta, Dobrogea, Muntenia si Moldova. Mai rar în Transilvania (doar pe valea Muresului). În Africa de nord-vest si sudul Europei, în ultimul timp si în Suedia, Danemarca, Olanda.

214 - Ciocîrlie - Alauda arvensis L. (Pl. 43) - L = 15-20 cm. Cuib simplu, din ierburi, asezat direct pe pamînt si ascuns în vegetatie. Femelele depun de 2-3 ori pe an cîte 3-4 oua pe care le clocesc 11 zile. Puii stau în cuib 10 zile. Masculii îsi marcheaza teritoriul înaltîndu-se spre cer sus de tot, cîntînd melodios si variat, pentru a se lasa apoi spre pamînt, frînînd în trepte. Pe sol este tacuta si înainteaza pe furis. Se hraneste cu plante si seminte; puii manînca insecte, paianjeni, viermi. Oaspete de vara si de pasaj, nu prea numeros. Poate ramîne si iarna. În cîmpiile din estul tarii, dar si în vaile largi. Europa, Asia, Africa de Nord.

215 - Vrabie de cîmp - Passer montanus L. (Pl. 43) - L - 14- 16 cm. Cuib sferic, din paie si pene, în scorburi, gauri în ziduri sau maluri de lut. Scoate 2-3 (4) rînduri de cîte 5-7 pui, care ies dupa 13-14 zile de clocit. Se hraneste cu insecte si seminte. Striga "tett" sau "tecc". Sedentar, în teritorii deschise, dar si în gradini si livezi, la marginea oraselor si a padurilor. Nu prea frecvent, în Baragan si Dobrogea. Europa, Asia.

CLASA MAMIFERE (MAMALIA)

216 - Orbete mare - Spalax leucodon Nordmann (Pl. 44) - L = = 18-27 cm. Rozator subteran, foarte specializat, cu pleoapele lipite ("simte" lumina, nu o vede), urechi foarte mici, coada rudimentara, pi-eioare adaptate la sapat. Pe fata si labe cu peri teposi. Naste anual 2-4 pui. Se hraneste cu radacini, rizomi, tuberculi, cepe, în cautarea carora sapa neîncetat cu incisivii si ghiarele noi galerii (ce pot atinge 100 m lungime). Are camere pentru rezerve de hrana. Iese rar la suprafata, de obicei noaptea, în perioada de reproducere. Animal solitar, agresiv cînd se apara, pagubitor. Numeros în stepele din Dobrogea, sudul Moldovei, Crisana si Transilvania. Est-european, vest-asiatic.

217 - Popîndau - Citellus citellus L. (Pl. 44) - L = 20-22 cm, G =- 150-300 g. Obrajii mari permit acumularea de hrana în cele doua buzunare. Consuma plante verzi, dar prefera boabe de cereale; primavara, ocazional si insecte sau oua de pasari. Sapa galerii simple sau complicate, lungi de pîna la 6 m. Hiberneaza. Are dusmani numerosi printre pasari si mamifere. Supravegheaza împrejurimile, stînd ridicat pe picioarele din spate. Speriat, scoate un tipat ca un fluierat. Este mai activ dimineata si seara. În stepa uscata, la ses, evita padurile; mai rar În culturi. Nu suporta frigul si umezeala. Numeros în afara arcului carpatic, mai rar în Trasilvania, Banat si Crisana. În peninsula Balcanica, Cehoslovacia, Polonia.

218 - sobolan de cîmp, soarece vargat de apa - Apodemus agrarius Pallas - L = 10-12 cm, G = 18-25 g. Castaniu, cu o dunga neagra pe spate. Se hraneste mai mult cu insecte. Nu face provizii. Nocturn si diurn, mai putin agil ca alti soareci. În terenuri umede, cu vegetatie bogata, În zavoaie. Iarna vine pe lînga case. Comun, în toata tara. Est-european, pîna în centrul Europei.

219 - soarecele de cîmp - Microtus arvalis Pallas (Pl. 44) - L = 9-12 cm, G = 15-40 g. Cel mai comun mamifer din Europa. Se reproduce tot anul. Naste de pîna la 13 ori pe an cîte 4-8 pui. Se înmulteste enorm, devenind pagubitor. Activ seara si noaptea, consuma plante de cîmp, trifoi si lucerna, dar si insecte si omizi (cînd ajunge în numar prea mare devine canibal). Iarna se hraneste cu radacini, tuberculi, seminte; face rezerve de pîna la 4 kg. Are multi dusmani printre rapitoare, este decimat de epizootii, moare de pneumonie, de foame sau înghet, ploile îl îneaca în cuib. Cînd formeaza o colonie numeroasa, galeriile sale pot ciurui pamîntul. Comun în toata tara, pe terenuri înte-lenite, pasuni si fînete, de la cîmpie pîna pe pasunile montane, pe terenuri cultivate cu specii perene. Palearctic.

2.20 - Iepure - Lepus capensis L. (Pl. 44) - L = 45-70 cm, G - pîna la 6,6 kg. Cel mai mare rozator de la noi. Buze groase, mobile, ochi mari, picioare posterioare cu 5 degete, cele anterioare cu 4; talpa acoperita cu par des, incisivii sînt dublati în spate de altii mai mici. Culoare diferita vara si iarna. Mustati lungi, tepoase. Cu 4 generatii de pui (a cîte 2-4) pe an, pe care îi naste în cîmp, într-un culcus primitiv. Traieste pîna la 12 ani. Animal de seara si de noapte, putin sociabil, manînca vegetale variate: graminee, trifoi, rapita, varza (iarna dezgroapa semanaturile culturilor de toamna si pe cele perene), dar si boluri alimentare incomplet digerate. Are dusmani numerosi, sufera de epizootii. Odata cu extinderea agriculturii, cu mecanizarea si chimizarea, a intrat în regresie. În fuga atinge 70 km/h. Auz foarte bun, miros si vaz slabe. Comun În toata tara, de la cîmpie pîna în zona alpina, preferînd însa cîmpiile întinse cu maracinisuri si zonele de deal cu vii. Evita mono-culturile. Europa, Asia.

Alte animale care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 42, 67, 172, 326, 327, 341, 342, 359, 362, 421, 426, 448, 452, 454, 465, 473, 489, 490, 498, 499, 5Q2, 503, 505, 528.

5. PĂDUREA sI POIENILE

Padurea reprezinta teritoriul ocupat de vegetatia lemnoasa (arbori si arbusti). Ea se întinde de la nivelul marii (padurile de salcii din delta si cele de pe grindurile marine de la Letea si Caraorman), pîna la altitudinile maxime la care pot creste formatiunile lemnoase compacte (pîna la l 500 m altitudine). Distributia padurilor este limitata la altitudini mici de cantitatea de apa disponibila, iar la altitudinile înalte de conditiile climaterice vitrege.

În functie de arborii dominanti, pot fi distinse - altitudinal -, urmatoarele tipuri de paduri: de foioase, de amestec si de rasinoase.

Padurile de foioase pot fi de salcii si plopi din lunci, paduri de stejari (pufos, pedunculat, cer si gîrnita) în silvostepa si pe dealuri, paduri de gorun pe dealuri si podisuri, paduri de fag pe dealuri si munti. Padurile de amestec pot constitui sleaurile (amestecuri de stejar, gorun, tei si carpen) care se afla în zonele de cîmpie si de deal, iar în zonele de munte amestecuri de foioase cu rasinoase (fag cu brad si molid). Padurile de rasinoase sînt de brad, larice, molid; ele se caracterizeaza de cele mai multe ori prin monodominanta specifica.

În paduri plantele sînt dispuse pe trei straturi principale:

a.       Stratul arborilor. Acesta da înaltimea maxima a padurii, determina intensitatea iluminarii celorlalte strate vegetale si determina valoarea economica a padurii.

Stratul arbustiv (care uneori poate lipsi) este alcatuit tot din plante lemnoase si constituie adaposturi si sursa de hrana pentru numeroase animale (îndeosebi pasari si mamifere).

Stratul ierbos prezent în padurile de foioase de la ses (dar si el este ades absent), în padurile de foioase si în cele de rasinoase din zona montana. Are o dezvoltare variata în functie de lumina si umiditate si ramîne singurul strat vegetal în poieni. O caracteristica a sa este faptul ca îsi schimba în mod evident aspectul de la primavara la vara. El adaposteste cea mai variata gama de plante si animale.

În afara celor trei straturi vegetale vii, deasupra solului din padure se acumuleaza o patura de frunze moarte aflata în grade diferite de descompunere (implicit ea este de grosimi diferite), care constituie litiera sau patura vegetala moarta a padurii. Ea este populata de o fauna extrem de bogata si mobila de animale marunte, a caror activitate duce la crearea solului de padure.

În cadrul padurilor se mai poate face o distinctie între padurile naturale, regenerate singure din seminte sau lastari si padurile plantate, care sînt rezultatul activitatii constiente, orientate a omului. Acesta poate crea paduri noi, care nu preexistau pe teritoriul tarii noastre, asa cum sînt padurile de salcîm, plop canadian, duglas si pin strob.

Poienile sînt spatii naturale din paduri, lipsite de vegetatie lemnoasa; pe ele se dezvolta îndeosebi graminee, alaturi de care apar numeroase plante cu flori, multe dintre ele care nu se întîlnesc în padurea închegata.

Pasunile si fînetele sînt un rezultat al actiunii omului, de defrisare a padurilor, care se efectueaza în scopul obtinerii unor terenuri care sa poata fi utilizate pentru procurarea hranei animalelor domestice. Fînetele sînt zonele de pe care iarba este cosita o data sau de mai multe ori pe an, fînul recoltat fiind folosit ca nutret în perioadele reci ale anului. Pasunile servesc ca loc de hranire directa a animalelor domestice. Ambele sînt alcatuite numai dintr-un singur strat vegetal, cel ierbos, sînt dominate de graminee si rogozuri si prezinta compozitii specifice în functie de altitudine. Cele mai productive sînt pasunile de firuta, iarba vîntului, paius rosu si teposica. La altitudini joase domina pajistile uscate, la altitudini mai înalte cele potrivit de umede.

Padurile si poienile constituie biotopul terestru cel mai bine si mai variat populat, în care traieste cea mai bogata fauna de vertebrate si nevertebrate. Ele sînt adaptate variatelor conditii de mediu existente în copaci, pe frunze si flori, pe si sub scoarta copacilor, în lemnul viu sau mort al acestora, în litiera, pe sol sau în subsol, în viziuni, în vegetatia ierboasa, în si pe muschii sau lichenii de pe pietre si copaci. Aceste animale se hranesc cu parti ale plantelor (flori, polen si nectar, frunze, fructe, scoarta sau lemn viu), cu lemn putred sau frunzar, cu substante organice aflate în diferite grade de descompunere, sînt carnivore, pradatoare, parazite sau hiperparazite. Animalele sînt adaptate fiecare mediului în care traiesc si hranei pe care o utilizeaza. Prin relatiile trofice în care intra, ele asigura echilibrul ecologic al acestui biom complex, stabilitatea sa, echilibrul sau dinamic (Pl. 45).

CIUPERCI (FILUM MYCOPHYTA)

180 - Iasca fagului - Fomes fomentarius (L. ex. Fr.) Gill. (Pl. 46) - D = 10-40 em. Corpuri fructifere perene, mari, izolate sau etajate, cu forma de polita sau copita, cenusii sau brune-închis pe partea superioara si albicioase, ulterior brune, pe partea inferioara. Tuburile sporifere sînt stratificate. Tot anul, pe trunchiuri vii sau moarte de fag, ulm, carpen, stejar, frasin, salcîm, plop si castan.

181 - Iasca bradului - Phellinus robustus (Karst.) Bourd. et Galz. (Pl. 46) - D = 5-30 cm. Corpuri fructifere perene, etajate, de forma unei copite, cenusiu-bruna, ulterior aproape neagra si crapata. Marginea de fructificatie este de culoare bruna. Tuburile sporifere stratificate; fiecare strat este gros de 3-5 mm. Tot anul, pe conifere dar si pe foioase.

182 - Lingurita Zînei - Ganoderma lucidum (Leyss.) Karst. (Pl. 46) - Palaria convexa, rosie-bruna sau rosie-neagra, zenata. Se fixeaza pe substrat printr-un picior lateral, cilindric, de aceeasi culoare cu palaria. D = 6-10 cm, L picior =5-8 cm. Tuburi sporifere cenusii brune. Tot timpul anului, la baza trunchiului, pe cioturi si radacini de stejar. Mai rar pe alti arbori.

183 - Iasca stejarului - Polyporus frondosus Fries et Vahl. (Pl. 46) - H = 15-30 cm. Picior gros, din care se desfac ramuri numeroase, scurte, terminate cu cîte o palarie mica, bruna, ca un evantai, de 4- 5 cm, rugoasa. Pe fata inferioara a palariilor sînt pori (D = 0,5 cm). Carne fibroasa, alba, cu miros de faina. Vara si toamna în paduri de stejar, pe tulpina, jos.

184 - Iasca de brad - Lenzites saepiaria Fries et Wulfen (Pl. 46) - D = 3-10 cm. Palarie orbiculara, cu alte palarii suprapuse, cu zone netede si tomentoase, a caror coloratie trece de la galben-portocaliu la brun-roscat, maro-închis si negru. Lamele subtiri, strînse, ramos anasto-mozate, ades reunite în peri rigizi, galbeni, apoi bruni. Prezenta tot anul pe lemnul coniferelor si pe lemne taiate; formeaza un putregai rosu.

185 - Burete pastrav - Polyporus squamosus (Huds.) Fr. (Pl. 46) - D =10-60 cm. Corp carnos, ca o palarie, cu picior lateral. Palaria este usor adîncita pe fata superioara, cu numeroase scvame triunghiulare brune. Pe fata inferioara palaria are numerosi pori rotunzi. Picior gros, galbui la partea superioara, brun-întunecat la baza. Carne cu gust si miros de faina. Creste vara si toamna pe arbori foiosi. Comestibila la tinerete.

186 - Iasca mesteacanului - Piptoporus betulinus (Bull. et Fr.) Karst (Pl. 46) - D = 2-6 cm. Corp fructifer. (D = 8-20 cm) sferic sau reniform, cu fata superioara convexa, iar mai tîrziu plana, bruna-cenusie, fata inferioara este albicioasa sau usor cenusie. Cel mai des se fixeaza de substrat printr-un peduncul lateral scurt. Tuburi sporifere alb-galbui pîna la brune, cu porii rotunzi. Vara si toamna pe trunchiuri vii de mesteacan.

187 - Burete tepos, flocosel, burete spinos - Hydnum repandum (L.) Fr. (Pl. 46) - D = 5-45 cm, H_picior = 3-12 cm. Palarie galbena-albicioasa sau crem-rozee, sferica sau hernisferica, cu marginea ondulata. Picior cilindric, carnos. Carnea la început dulce, ulterior devine amara si piparata. Comestibila În stadiul tînar. Miros placut. Vara si toamna în paduri de conifere si foioase.

188 - Burete solzos, buretele cerbilor - Sarcodon imbricatus (Fr.) Karst (Pl. 46) - D = 6-30 cm. Palarie cu partea centrala putin adîncita si marginea ondulata, bruna-cenusie, acoperita cu numerosi solzi. Pe partea sa inferioara cu numerosi dinti albi-cenusii, ulteror brunii. Picior carnos, tare (L = 3-8 cm) mai deschis la culoare decît palaria. Carnea are gust amarui si miros placut. Comestibila în stadiu tînar. Toamna în padurile de conifere.

189 - Creasta cocosului - Sparassis crispa (Wulf. et Fr.) Fr. (Pl. 46) - D = 20-60 cm. Corpuri fructifere foliacee, ondulate, crem-albe sau galbene-deschis, prinse pe un trunchi comun. Carnea are gust placut si miros aromat. Comestibila în stadiu tînar. Creste toamna În jurul arborilor batrîni din padurile de conifere, mai ales pe pin.

190 - Buretii veveritei, creasta cocosului - Ramalina botrytis (Pers et Fr.) Rick. (Pl. 47) - H = 7-15 cm. Ciuperca cu ramurele bogat ramificate, carnoase. Carne alba cu gust dulce si miros de fructe. Comestibila în stadiul tînar. Vara si toamna în paduri de foioase si conifere.

191 - Bureti galbiori - Cantharellus cibarius Fr. (Pl. 47) - D = = 5-10 cm, H = 3-4 cm. Palarie sferica, apoi ca o pîlnie, galbena, ulterior albicioasa. Lamele bifurcate, groase. Picior carnos, îngustat la baza. Carnea cu gust dulce si miros de caisa, culoare galbena. Comestibila. Prezenta primavara, vara si toamna în padurile de foioase si conifere.

192 - Trîmbita piticilor, trîmbita mortilor - Cratellerus cornuco-pioides (L. et Fr.) Fers. (Pl. 47) - H = 6-20 cm. Palarie infundibuliforma, foarte putin carnoasa (mai mult membranoasa), cu marginea sinuos ondulata, cenusie-închis sau bruna-negricioasa. Lamelele apar sub forma de mici riduri. Piciorul are culoare asemanatoare cu cea a palariei. Carnea cu gust placut, fara miros. Comestibila numai în stadiul tînar. Vara si toamna prin padurile de foioase.

193 - Pastrav de fag - Pleurotus ostreatus (Jacq. et Fr.) Kumpo (Pl. 47) - H = 5 cm, D = 5-15 cm. Palarie în forma de scoica sau ureche neteda, cu marginea rasucita, bruna-cenusie la început, ulterior decolorata, cenusie-deschis. Lamele albicioase sau usor galbui. Picior rnai mult lateral, albicios. Carnea cu gust dulce si miros placut. Comestibila, foarte gustoasa proaspata sau murata. Creste toamna pîna aproape de iarna pe trunchiurile vii sau taiate ale arborilor foiosi.

194 - Burete de mai - Calocybe gambosa (Fr.) Sing. (Pl. 47) - H = 4-8 cm. Palarie convexa, apoi plana, neteda, carnoasa, de culoare alba sau crem. Lamele sinuoase, albicioase. Picior alb, compact. Carnea cu miros de faina si gust dulce. Comestibila, apreciata. Creste primavara si vara în luminisuri de padure, la margini de padure, în poieni, pajisti.

195 - Gheba - Armillaria mellea (Vahl.) Quel. (Pl. 47) - Palaria bruna-galbuie, cu numerosi solzi cafenii. Lamele albe la început, apoi crem. Picior cilindric, drept sau curbat, elastic (H = 12-15 cm), cu inel alb, patat cu galben la margine. Carnea cu gust amar cînd este cruda, dar cu miros placut. Comestibila. Toamna, ca tufe în paduri de conifere si foioase.

196 - Craita - Amarata caesarea (Scop.) Pers. (Pl. 47) - D = 10- 20 cm, H picior = 8-12 cm. Palarie portocalie sau galbena-aurie, lucioasa. Lamele inegale galbene-aurii. Picior carnos galben-auriu, cu un inel jos. Carnea cu miros si gust placut. Comestibila, foarte apreciata culinar. Vara si toamna, în paduri de foioase, luminisuri, în sudul si vestul tarii.

197 - Craita cu solzi - Amarata rubescens (Pers.) Quel. (Pl. 47) - Palarie globuloasa, convexa, ulterior întinsa, carnoasa, bruna-roscata. Variabila. Partea sa superioara este acoperita cu solzi turtiti, caduci, cenusii sau rosietic. Lamele inegale, libere, albe sau cenusii; mai tîrziu devin putin rosietice. Picior alb la partea superioara, roz sau rosietic spre baza (H = 8-14 cm), cu inel striat lasat în jos. Carne dulce, ulterior acra si amara. Miros placut. Comestibila, apreciata în arta culinara. Vara si toamna în padurile de conifere si foioase.

198 - Palaria sarpelui, muscarita - Anumita muscaria (L. ex Fr.) Pers ex. Cooke (Pl. 47) - H = 25 cm, D - 8-20 cm. Palaria la început convexa, ulterior întinsa, cu marginea striata, rosie sau rosie-portocalie, prevazuta cu solzi albi sau alb-galbui. Lamele inegale, libere, albe, uneori cu o usoara tenta galbuie. Picior dilatat la baza, cu inel membranos lasat în jos. Sub inel, pîna la baza piciorului, resturi de vulva în cercuri concentrice. Carne cu gust dulce si miros placut. Otravitoare. Vara si toamna în luminisurile padurilor de conifere, mai rar în cele de foioase.

199 - Burete pestrit, burete bulbos - Amanita pantherina (D.C. ex ft.) (Pl. 47) - H = 15-18 cm, D = 6-10 cm. Palaria la început convexa, ulterior întinsa, cafenie-cenusie cu solzi caduci, albi, dispusi în cercuri concentrice. Lamele albe, picior bulbos la baza, gol în interior, cu inel membranos la jumatatea piciorului. Deasupra inelului piciorul prezinta striuri longitudinale. Gust dulceag sau acru. Otravitoare. Vara si toamna în padurile de foioase si conifere.

200 - Macrolepiota rhacodes (Witt.) Sing. (Pl. 48) - Palarie la început sferica sau ovoida, ulterior hemisferica, de culoare bruna-cenusie sau ochracee. Partea centrala a palariei este neteda, restul suprafetei este acoperit cu solzi bruni, grosi, asezati concentric. Lamelele albe, cenusii sau galbui; spre batrînete patate cu rosu, îndepartate. Picior cilindric (H = 10-25 cm), cenusiu, bulbos la baza, neted; poseda un inel alb-cenusiu, galbui, care apoi devine brun-rosietic. Carne alba ce se înroseste în ruptura, cu gust dulce si miros placut. Comestibila; se consuma numai palaria, piciorul fiind tare si fibros. Vara si toamna, izolat sau în grupuri în paduri de conifere si foioase, gradini si locuri cultivate.

201 - Nicoreti, salcioare - Clitopilus prunulus (Scop. ex Fr.) Kunim. (Pl. 48). Palaria la început convexa, apoi întinsa, în final ca o pîlnie. Alba, cenusie sau galbuie. Lamele la început albe, apoi roz sau galbui. Picior excentric. Carne comestibila, dulce, cu miros de faina proaspata. Vara si toamna, în padurile de foioase si conifere, în luminisuri, prin pajisti.

202 - Hrib, mînatarca, mitarca - Boletus edulis Bull. ex Fr. (Pl. 48). Palaria bruna-deschis sau brun-cenusie, pe timp umed cu suprafata vîscoasa. Pe fata inferioara palaria poseda tuburi sporifere la început albicioase, ulterior galbene sau galbene-verzui. Picior gros, prevazut la partea de sus cu mici adîncituri (retea). Carne comestibila, gust si miros placut. Din primavara pîna toamna, în padurile de foioase si conifere.

203 - Hrib tiganesc, buretele dracului - Boletus satanas Lenz. (Pl. 48) - D = 30 cm. Palarie mare, alba, cenusie, patata usor cu galben, verzui sau roz. Tuburile sporifere de pe fata inferioara a palariei sînt galbui. La atingere se coloreaza în albastru. Picior gros, inferior foarte dilatat, ornamentat cu o retea rosie. Carnea îsi schimba culoarea la contactul cu aerul (devine albastra sau verde), are miros placut si gust dulce. Otravitoare, produce gastroenterite. Vara si toamna, în paduri de foioase.

204 - Pîinea padurii, riscov - Lactarius deliciosus L. ex Fr. (Pl. 48) - H = 15 cm, D = 5-16 cm. Palarie convexa, ce ia apoi forma de pîlnie. Galbena-portocalie, cu siruri concentrice mai închise. Lamele portocalii, adesea se bifurca la baza. La atingere se pateaza în verde. Picior tare, plin. Carne comestibila, cu gust dulce si miros aromat. În contact cu aerul carnea devine portocalie, ulterior verde. La ruperea piciorului sau palariei apare un latex rosu-portocaliu. Vara si toamna, în paduri de conifere, rar si de fag.

205 - Burete laptos, burete iute - Lactarius piperatus (L. ex Fr.) F. Gray (Pl. 48) - H = 5-15 cm, D - 10-20 cm. Palarie alba, întinsa sau ca o pîlnie. Lamele aproape alipite unele de altele, albe, uneori bifurcate la baza. Picior usor îngustat bazal. Carne comestibila, cu miros placut, gust piparat, usturator. La ruperea piciorului sau a palariei se scurge un latex alb usturator. Vara si toamna, în paduri de foioase si conifere.

206 - Rîscov de mesteacan, parusei - Lactarius torminosus (Schaeff. ex Fr.) S.C.-Gray (Pl. 48) - Palarie la început sferica, apoi întinsa si adîncita în centru, rosie-deschis sau rosie-albicioasa, cu întreaga suprafata lînoasa si cu marginile rasucite spre partea inferioara. Lamele subtiri, strînse între ele, roz-galbui sau albicioase. Picior cilindric (H = 9 cm). Carne alba-galbuie, comestibila, cu gust acru si miros fin de terebentina. Cînd este rupta secreta un latex alb. Vara si toamna, în paduri de conifere si foioase (în jurul pinilor si al mestecenilor),

207 - Hulubita - Russula virescens (Schaeff ex Zanted) Fr. (Pl. 48) - H == 5-10 cm, D = 8-14 cm. Palarie verde-cenusie, uneori verde-deschis, concava în partea centrala. Lamelele sînt libere, inegale, albe. Picior gros, alb. Carne comestibila, fara miros, cu gust dulce. Vara si toamna, în paduri de foioase.

208 - Pîinisoare - Russula cyanoxantha (Schaeff. ex Schw.) Fr. (PI, 48) - H = 5-10 cm, D = 6-12 (20) cm. Palarie globuloasa, apoi plana si concava, adîncita central, la început cu marginea usor rasucita, apoi întinsa, striata. Este colorata diferit: purpuriu-violaceu, violet-închis, verde sau oliv. Lamele albe sau alburii. Picior cilindric, alb, H = 8 cm. Imediat sub cuticula are o carne roz, apoi este complet alba, cu gust de alune, fara miros. Este comestibila, foarte apreciata. Vara si toamna, în paduri de foioase si conifere.

209 - Sbîrciog - Morchella esculenta (Pers. ex St.) Amans (Pl. 48) - H = 8-15 cm, D = 2-6 cm. Palarie ovoida sau conica, cu numeroase alveole pe toata suprafata sa, separate între ele prin creste si muchii. În alveole se formeaza în stratul himenial asce cu ascospori (spori). În interior palaria este goala si comunica cu piciorul, care este de asemenea gol în interior. Picior albicios, neted, mai dilatat la baza (H = 6 cm). Carne alba, comestibila, cautata. Cu gust si miros placut. Creste în FV-VT în paduri si la marginea drumurilor.

LICHENI (FILUM LICHENOPHYTA)

210 - Brînca - Lobularia pulmonaria (L.) Hoffm. (Pl. 49) - D = = 40 cm. Tal mare încretit adînc sinuos, lobat, cu sinusurile rotunjite cu capetele usor colturoase. Fata superioara este reticulat-lacunoasa (faveo-lata) mai mult sau mai putin verde-brunie sau verde. Partea inferioara este pîsloasa, bruna-deschis sau bruna, partile convexe sînt nude, albe. Marginile lobilor si reticulatiilor formeaza de regula sorale alb-galbui. Apoteci mari (2-8 mm) pe suprafata sau la marginea talului. Medula lichenului tratata cu o solutie de KOH se coloreaza în galben. Utilizat la tratarea astmului bronsic, a tusei si altor afectiuni pulmonare. Din regiunea de dealuri pîna în cea subalpina, pe scoarta copacilor, mai rar pe lemne, putregaiuri sau piatra. De obicei pe fag, artar, accidental pe molid.

211 - Puriceasca - Lecanora subfusca (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal mal mult sau mai putin rugos, cu marginea continua, subtire, fin compartimentat, cu mici ridicaturi. Cenusiu-albicios sau galbui, cu o margine neagra. Apoteci rotunde, ovale sau colturoase, cu un bord, pot fi ru-goase, netede sau bombate, mate sau lucioase, galbene-roscate pîna la brune-roscate. Pe scoarta copacilor (ades pe fag), pe lemn, stînci, pietre.

212 - Lichen de stejar - Everina prunasteri (L.) Ach. (Pl. 49). Tal fruticos (ca o tufa mica), erect, flexibil, L = 10 cm, cu lobi ca benzi înguste, ramificate dichotomic. Se prinde de substrat cu un disc adeziv. Fata superioara, cu scoarta neteda cenusie-verzuie, rar galbuie; cea inferioara nuda, încretita, alburie. Pe marginea lobilor (rar pe suprafata lor) se formeaza soredii si izidii. Cu proprietati antibiotice, inhiba tuberculoza si difteria. Uleiul volatil scos din tal este folosit la parfumuri. Pe scoarta copacilor, de la cîmpie pîna în regiunea de dealuri, pe stejar, fag, anin, mesteacan, frasin, tei si pomi fructiferi batrîni. si pe lemne sau pietre.

21.3 - Matreata bradului - Usnea barbata Mot. (Pl. 49) -- L = 15- 20 cm, G = ll,5 mg. Tal moale, filiform, ramificat dichotomic, cu ramuri numeroase, înghesuite; peduncul opac, de culoare verde-cenusie în ierbar, verde în natura. Apotecile ca discuri mari, fixate terminal pe ramuri. Contine acid usnic. Pe molid, brad, pin, zîmbru si larice.

214 - Ramalina fraxinea (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal tufos (fruticulos) pendul, fixat cu un crampon de substrat. Lobii ca benzi (L = 20 cm, l = 2-5 cm), ramificati inegal, verde cenusii sau verde-albiciosi, cu adîncituri neregulate. Apoteci ca niste cupe, pe suprafata lobilor sau lateral, D = l cm, cu discul galbui. De la cîmpie pîna pe munti (altitudine l 400 m), pe scoarta stejarilor, fagului si paltinului.

215 - Physcia stellaris Nyl. (Pl. 49) - Tal ca o rozeta (D = 2- 5 cm), întins pe substrat. Lobi divizati, lineari, cu fata convexa, radiari si confluenti spre centrul talului. Fata superioara cenusie-albicioasa, cea inferioara albicioasa, adesea cu rizine. Apoteci dese, sesile, cupuliforme, cu marginea rasfrînta; disc brun. De la cîmpie pîna pe munti, pe plop, mesteacan, nuc, paducel, verigariu (Rhamnus cathartica) si stejar (Quercus robur, Q. ceris).

216 - Peltigera canina (L.) Willd. (Pl. 49) - Tal cu numerosi lobi (D = 20 cm), cu marginile putin ridicate, alipita de substrat. Fata superioara este acoperita cu o pîsla fina (mai ales spre periferie); cea inferioara cu o nervatiune ca o retea. Udat, talul devine gri-verzui. Apoteci brun-roscate, sînt dispuse vertical, cu marginile recurbate, D = 4- 10 mm, mai ridicate de pe suprafata talului. Contine metionina (este de aceea folosit în tratarea ficatului). La munte, pe lemne, putregaiuri si muschi.

217 - Lichen galben - Xanthoria parietina Beltr. (Pl. 49) - Tal foliaceu, ca o rozeta (D = l-20 cm), alipit, întins si fixat de substrat Prin rizine. Fata superioara galbena, galbena-verzuie sau galbena-portocalie, cu lobi marginali plani (1=1,5 mm), putin încretiti; fata inferioara albicioasa. Apoteci discoidale (D = l-5 mm), galbene-aurii. De la cîmpie pîna în zona montana superioara, pe copaci, lemne, ziduri si stînci.

218 - Cladonia fimbriata (L.) Sandst (Pl. 49) - Tal primar fixat de substrat, ca scvame rotunjite, emarginate sau putin sectate, verzi-cenusii sau maslinii superior, albe inferior, uneori spre baza brune sau negricioase. Podetii (G = l-3 mg, H - l-2,5 cm) ca niste trompete latite superior (l = l-5 mm) cu marginea întreaga sau dintata, sau cu apotecii prinse pe un pedicel scurt. Gust amar. De la cîmpie pîna în zona subalpina, pe trunchiuri de arbori batrîni, pe lemne vechi, sol.

219 - Cladonia pyxidata Fr. (Pl. 49) - Talul primar scvamos, fidat lobat, pe fata superioara verde-cemisiu sau cenusiu-albastrui, inferior alb. Pe suprafata sa se formeaza podetii (L = l-4 cm), cu pereti grosi ce se largesc la partea superioara, formînd cupe cu forme regulate, cu marginea neteda, dintata sau proliferata. Apotecile ce se formeaza pe marginea cupei sînt brun-întunecate, rar palid-brune, sesile sau usor pedunculate. Gust amar. De la cîmpie pîna în etajul subalpin, pe sol, uneori pe copaci.

220 - Cladonia sylvatica Hoffm. (Pl. 49) - Podeti alburii-galbui sau galben-verzui (L = 10 cm), inegali, verticali, grosi la baza, subtiri, ramificati la partea superioara. Capetele ultimelor ramificatii subtiri, curbate în jos. Apotecile, asezate terminal, sînt brune, hemisferice (D = 0,5- l mm). La munte, în paduri; în regiunea alpina pe sol.

221 - Parmelia acetabulum (Neck.) Duby (Pl. 49) - Tal pielos-membranos, mai mult sau mai putin circular, D = 5-25 cm. Lobii mari, apropiati, confluenti si imbricati spre centrul talului (Liobi 5-10 mm). Fata superioara verde-întunecat pîna la albastriu sau brun (dar umezita devine verde-viu), cea inferioara bruna-deschis, acoperita cu rizine scurte (la periferie lipsesc). Apotecile, D = 2 cm, sesile, cu un disc rosu-purpu-riu pîna la brun. La ses, pîna în munti, pe scoarta diferitelor specii de stejari, pe carpen, tei, fag.

222 - Parmelia caperata (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal circular sau neregulat (D = 25 cm), alipit de substrat. Formeaza rozete cu lobi mari, lati, confluenti, aproape imbricati, pielosi si sinuat lobati. Fata superioara galbena sau galbena-verzuie, fin încretita, mata sau usor lucioasa, nuda; cea inferioara este neagra-bruna, cu rizine scurte si dese (exceptie partea marginala care este nuda, lucioasa). Apoteci discoide, D = 3-8 mm, brune. Marginea discului la început neteda, ulterior soredioasa. De la cîmpie pîna pe munti, pe diferite specii de stejari, pe carpen, fag, tei, anin negru si alb, pin, mesteacan, pe lemne, muschi si pietre.

223 - Lichen de conifere - Parmelia jurfuracea (L.) Ach. (Pl. 49) - Tal ca o tufa ce atîrna de crengile copacilor; sta fixata în unul sau mai multe puncte. Lobi alungiti, ramificati, repent furcati (L-12 cm, G = 0,5-25,0 mm) cu marginile curbate spre fata inferioara, cu sinusurile dintre lobi ascutite apoi rotunjite. Fata superioara cenusie, cenusie-albicioasa sau albastrie, este nuda sau partial acoperita cu izidii simple sau ramificate. Fata inferioara este plana sau caniculata, neagra, neagra-albastrie (la partile tinere este neagra-roscata, rosie-carnee sau chiar albicioasa). Apoteci pedunculate, cu disc plan sau concav, brun-deschis. Asce clavate. Rezinoidele si uleiul volatil din tal sînt utilizate în industria parfumurilor si a sapunurilor. De la cîmpie pîna în etajul subalpin, pe conifere si fag, lignicola, mai rar saxicola.

MUsCHI (FILUM BRYOPHYTA)

224 - Muschi de padure - Dicranum scoparium (L.) Hedw. (Pl. 50) - H = 10 cm. Tulpina dreapta, îmbracata în frunzisoare ca niste seceri. Seta rosietica, H = 2-4 cm. Capsula cilindrica, slab încovoiata, bruna, cu un capac rosietic, lung, ca un cioc. Învelisul trece de la capac peste capsula. În paduri de conifere, pe pamînt, trunchiuri de copaci, stînci. Foarte frecvent.

225 - Muschi de pamînt - Hypnum cupressiforme Hedw. (Pl. 50) - H = 15 cm. Tulpina înalta, ramificata, cu ramurile spre vîrf încovoiate în jos. Frunze mici, larg oviforme, convexe, încovoiate la margine spre interior. Pe tulpina frunzele sînt mari, pe ramuri ceva mai mici, dispuse ca tiglele pe acoperis. Dioic; fructifica rar. Seta rosie, subtire, încovoiata. Capsula alungita, încovoiata. În paduri de conifere si amestec, pe pajisti, povîrnsuri ierboase, stînci, pe pamînt, ziduri.

226 - Muschi de pamînt - Hylocomium splendens (Hedw.) Bry. (Pl. 50) - H = 20 cm. Formeaza tufe putin lucioase. Tulpini ramificate în alte 2-3 tulpinite. Frunze mici, oviforme, ascutite la vîrf, cu marginea fin dintata în treimea superioara. Pe tulpina ele sînt dispuse asemanator tiglelor de pe casa. Dioic. Exemplarele feminine poseda o seta rosie si o capsula oviforma, aplecata. În paduri de conifere si de amestec, dar si în zona alpina. Pe pajisti, poieni, povîrnisuri ierboase, stînci cu vegetatie lemnoasa sau ierboasa, pe pamînt foarte umed.

227 - Muschi de pamînt - Rhyridiadelphus triquetus (Hedw.) Warnst. (Pl. 50) - H = 15 cm. Tulpina erecta sau întinsa pe pamînt, ramificata. Ramurile si tulpina sînt acoperite de frunzisoare ascutite, fin dintate în jumatatea superioara, îndreptate în toate directiile. Dioica. Seta (H = 2-5 cm) arcuita. Capsula rosie-purpurie, scurt oviforma, cu un capac cu cioc scurt. În locuri umbroase, mai ales pe substrat calcaros, în paduri mixte si de amestec, în pajisti si poieni, pe povîrnisuri ierboase.

228 - Radula complanata (L.) Dum. (Pl. 50) - Frunze bilobate, rizoizi fasciculati. Ca tufe comprimate, pe arbori, la deal si pe munti.

229 - Eurhynchium striatum (Hedw.) Schimp. (Pl. 50) - Tulpina de obicei întinsa pe substrat, cu ramificatii dendroide. Frunze foarte cutate, în lung. Capsula mai mult sau mai putin oblic-orizontala; opercul cu rostrum lung. Seta papiloasa. În paduri de deal si munte, comuna pe pamînt si lemne.

230 - Anomodon viticulosus (Hedw.) Hook et Tayl. (Pl. 50) - Cu tulpini secundare ramificate. Frunze putin cutate transversal. În toate zonele, pe scoarta copacilor, pietre si stînci.

231 - Abietinella abietina (Hedw.) C. Miill. (Pl. 50) - Formeaza tufe laxe. Tulpini divizate, penate, cu doua feluri de frunze. Capsula curbata. Xerofita, comuna, de la ses pîna pe munti, pe pamînt, stînci, în paduri si poieni.

232 - Polytrichum commune (Hedw.) (Pl. 50) - H = pîna la 50 cm. Muschi înalt, tulpina rigida, neramificata, seta lunga (H = 12 cm), groasa, cu capsula bruna. Comuna, de la ses pîna în zona alpina, pe sol umed.

FERIGI (FILUM PTERIDOPHYTA)

233 - Bradisor - Huperzia selago (L.) Bernh. (Pl. 51) - H = 3-35 cm. Perena cu tulpina ramificata dichotomic. Frunze liniar lanceo-late, foarte dese pe tulpina. Sporangi reniformi la baza frunzelor, se formeaza în VII-X. Utilizata în tratamentul alcoolismului si tabacismului cronic. În paduri umbroase si turbarii din zona submontana, în regiunea subalpina si alpina în locuri înierbate, deschise si pe stîncarii. Pe tot globul.

234 - Cornisor - Lycopodium annotinum L. (Pl. 51) - Perena, tîrîtoare, cu numeroase ramuri erecte. Frunze plane lanceolat-liniare, fin dintate pe margine. Spic sporifer, H = 4 cm. Formeaza sporangi în VII-IX. Se utilizeaza la tratarea alcoolismului si nicotismului cronic. Sporii se folosesc în tratarea exemelor si în cosmetica. În paduri de rasinoase din regiunile montana si subalpina, pe locuri stîncoase. În emisfera nordica, temperata.

235 - Feriguta de stînca - Cystopteris fragilis (L.) Bernh. (Pl. 51) - H' = 10-40 cm. Perena, cu rizom scurt. Frunze 2-3 penat sectate, prinse de rizom. Sporangii se formeaza în VI-IX pe fata inferioara a frunzelor. Folosita împotriva guturaiului. În padurile si vaile umbroase umede, prin crapaturile de stînci. Pe tot globul.

236 - Feriga - Dryopterix jilixmas (L.) Schott (Pl. 51) - Perena, rizom gros, acoperit cu resturile petiolilor de frunze din anii precedenti. Frunze mari (L = 140 cm); cele tinere sînt rasucite ca o cîrje. În VII-IX se formeaza sporangii pe partea inferioara a frunzelor. În padurile din zona montana si subalpina, mai rar în padurile colinare. Larg raspîndita.

237 - Navalnic, limba cerbului - Phyllitis scolopendrium (L.) Newman (Pl. 51) - Perena, cu rizom. Frunze întregi, lanceolate, L = 20-60 cm. Sporangiile se formeaza în VII-IX. Utilizata în tratarea tusei, ranilor si febrei. Cu proprietati calmante, diuretice si astringente. În regiunea montana, pe coaste umbrite, calcaroase. Larg raspîndita.

238 - Scarita muntelui - Blechnum spicant (L.) Roth. (PL 51) - H = 30-80 cm. Perena, cu rizon gros. Frunze simplu penat sectate, care formeaza tufe. Frunzele fertile sînt mai lungi, situate în centrul tufei. Sporangiile se formeaza în VI-IX. În regiunea montana, în paduri, pe terenuri silicioase, umede sau prin mocirle cu tufisuri. În zona temperata a emisferei nordice.

239 - Feriguta, iarba dulce - Polypodium vulgare L. (Pl. 51) - Perena, rizom orizontal gros cît un creion, cu gust dulce. Frunze simplu penat sectate, L = 10-30 cm. Sporangiile se formeaza pe fata inferioara a frunzelor în VIII-IX. Se foloseste în tratarea icterului cataral, a dischineziilor biliare însotite de constipatie. În regiunile montana si submontana, pe stînci umbrite, pe rîpi argiloase. Larg raspîndita.

240 - Brad - Abies alba Miller (Pl. 52) - H = pîna la 50 m. Arbore cu coroana piramidala, ramuri asezate în unghi drept. Frunze aciculare, cu 2 dungi albe pe fata inferioara, sînt dispuse pe doua siruri (pectinat). Conuri cilindrice necazatoare, (L = 8-16 (30) cm), înflorire-în V-VI. Uleiul volatil extras din planta se foloseste la bai, în tratarea sistemului nervos, a nevralgiilor si reumatismului, ca expectorant, slab diuretic. Lemn utilizat în constructii, la fabricarea mobilei, scoarta în tabacarie, rasina la fabricarea terebentinei. În etajul montan, formeaza paduri curate, sau în amestec cu fagul sau molidul. În sudul si centrul Europei.

241 - Molid, brad rosu - Picea abies (L.) Karsten (Pl. 52) - H = pîna la 50 m. Arbore cu coroana piramidala, tulpina cilindrica. Frunze aciculare în 4 muchii, prinse de jur împrejurul lujerului. Conurile femele, L== 10-15 (20) cm, sînt cazatoare, înflorire în IV-VI. Lemn folosit în constructii, la constructia instrumentelor muzicale, în industria celulozei si hîrtiei. Scoarta, rasina si uleiul volatil au aceleasi utilizari ca la brad. În etajul montan superior si subalpin; formeaza paduri pure (molidisuri) sau în amestec cu bradul si fagul. În nordul si centrul Europei, Asia, America de Nord.

242 - Larice, zada - Larix decidua - Miller (Pl. 52) - H = 50 m. Arbore cu coroana rasfirata si luminoasa. Ramuri aproape orizontale. Frunze aciculare moi, de culoare verde deschis, prinse cîte 30-40 pe o ramura scurta. Conuri cu L = 4 cm. Înflorire în V-VI. Cu utilizari ca si bradul. În regiunea montana superioara si subalpina, în paduri. În toti Carpatii.

243 - Pin - Pinus sylvestris L. (Pl. 52) - H = pîna la 40-50 m. Coroana piramidala la tinerete, cu forma neregulata la batrînete. Scoarta rosie-caramizie, ce se exfoliaza în foite. Frunze aciculare (L = 4-6 cm), prinse cîte 2. Conuri brune cenusii, L = 7 cm. Înflorire V-VI. În etajul montan si subalpin (uneori pe dealuri înalte), pe soluri sarace, stînci, în mlastini de turba. Europa, Siberia.

244 - Ienupar - Juniperus communis L. (Pl. 52) - Arbust foarte ramificat, cu frunze aciculare, L = 10-15 mm, dispuse cîte 3 în verticil. Fruct pseudobaca negru-albastruie, brumata în interior, cu 3 seminte, înflorire IV-V. Fructe folosite la tratarea edemelor renale, gutei, reumatismului, bronsitei acute si cronice, pentru balonari abdominale, edeme cirotice, dispepsie de fermentatie, anorexie. În pîlcuri sau ca forme izolate la margini si în raristi de padure, poieni, mlastini de turba. Europa, nordul Asiei si Africii, America de Nord.

ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE)

245 - Carpen - Carpinus betulus L. (Pl. 53) - H = pîna la 28 m. Scoarta neteda si coroana subpiramidala. Frunze ovat eliptice, cu marginea dublu serata. Amenti suri-rosietici; cei masculi L = 4-6 cm, cei femeii L = 2 cm. Fructe nucule însotite de bracteole trilobate, înflorire IV-V. În paduri, de la cîmpie pîna în etajul montan inferior. Sudul si centrul Europei, nordul Asiei Mici, Caucaz, Iran.

246 - Alun - Corylus avellana L. (Pl. 53) - H = pîna la 5 nr. Arbust cu frunze invers ovate, cu marginea dublu serata, petiol L - l-2 cm. Amenti masculi grupati cîte 2-4 pe ramuri, scurti. Fructele (alune), cu o cupa, stau grupate cîte 2-4 la un loc. Înflorire în III. Extractul de frunze este utilizat în periflebite, ca hemostatic, cel al amentilor ca sudorific si astringent. Fructele utilizate la remedierea anemiei hemolitice. Întîlnit ca tufisuri la marginea padurilor sau în paduri rare, prin pajisti. De la cîmpie pîna în etajul montan mijlociu, îndeosebi la dealuri. Europa, Asia Mica, America.

247 - Mesteacan - Betula pendula Roth. (Pl. 53) - H = pîna la 30 m. Arbore cu scoarta neteda si albicioasa, ramurile coroanei subtiri, flexibile, pendule. Frunze rombice sau triunghiulare ovate, cu margine dublu serata. Amenti cilindrici. Fruct samara, înflorire IV-V. Infuzia de frunze folosita la tratarea edemelor cardiace sau renale, hipertensiunii-arteriale, nefritei cronice, reumatismului articular, gutei, hipercolestero-lemiei (elimina colesterolul). De la deal pîna în zona subalpina, în raristi de padure, taieturi, coaste însorite. Prefera soluri silicioase scheletice-Europa, Asia.

248 - Fag - Fagus sylvatica L. (Pl. 53) - H = pîna la 35 m. Arbore înalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa. Muguri fusiformi, ascutiti. Frunze ovate, pîna la eliptice. Flori unisexuate. Fruct nuca, protejata de o cupa tepoasa (jir), înflorire, V. Scoarta folosita ca febrifug si tonic amar (în locul chininei). Gudronul de fag folosit în dermatite si la vindecarea sau ameliorarea afectiunilor cailor respiratorii. Lemn folosit în constructii, la fabricarea mobilei. În etajul montan si la dealuri; formeaza paduri curate (fagete) sau e în paduri de amestec. Europa.

249 - Stejar - Quercus robur L. (Pl. 53) - H = pîna la 50 m.. Arbore înalt, cu ramuri noduroase si coroana larga. Scoarta bruna negricioasa, adînc brazdata. Frunze obovate, pîna la îngust obovate, cu 4-8 perechi de lobi, petiol scurt (4-8 cm). Flori femeiesti cîte 2-5, lung pedunculate. Fruct achena (ghinda), înflorire V. Lemn pretios, cu întrebuintari variate (constructii grele, traverse, mobila); scoarta este folosita în tabacarie. La cîmpie si pe coline joase, formînd paduri curate (stejarete) si paduri de amestec cu alte foioase (paduri de sleau). Europa, Asia Mica, Africa de Nord.

250 - Gorun - Quercus petraea (Mattuschka) Liebl (Pl. 53) - H = pîna la 40 m. Arbore cu frunze rombic ovate pîna la eliptic lan-ceolate, cu marginea sinuat lobata pîna la penat fidata, cu 5-8 perechi de lobi ce descresc catre vîrful frunzei. Fruct achene ovoide (ghinde), grupate cîte 1-5, sesile sau aproape sesile. Înflorire V. În zonele de dealuri si montana inferioara, formînd paduri curate sau de amestec (mai ales cu fag) dar sporadic si la cîmpie. Sudul si centrul Europei.

251 - Cer - Quercus cerris L. (Pl. 53) - H = pîna la 30 m. Scoarta negricioasa, adînc crapata (fundul crapaturii este roscat caramiziu). Muguri ovoizi si parosi. Frunze eliptice sau oblong-ovate, la baza brusc îngustate, cu marginea sinuat-dintat-lobate, pîna la penat sectate (4-9 perechi de lobi). Fruct achena ovoida (ghinda), sesila sau scurt pedunculata. Înflorire V. La cîmpie, pe dealuri si podisuri, formînd paduri curate (cerete) sau de amestec. În sudul si sud-estul Europei, Asia.Mica, Siria.

252 - Plop tremurator - Populus tremula L. (Pl. 54) - H = pîna la 20 m. Arbore sau arbust. Tînar cu scoarta neteda, bruna-galbuie, ulterior crapata, cenusiu-negricioasa. Frunze subrotunde pîna la ovate, cu baza trunchiata si marginea sinuat-dintat-crenata. Petiol L = 8 cm, Amenti cu L = 5-11 cm, acoperiti la început cu peri cenusii, înflorire III-IV. La deal si munte, prin paduri si tufarisuri. Europa, Asia, nordul Africii.

253 - Ulm - Ulmus minor Miller (Pl. 54) - H = pîna la 30 m. Arbore înalt, cu scoarta negricioasa, adînc brazdata. Frunze eliptice, asimetrice, cu cca 12 perechi de nervuri laterale, cu marginea dublu serata. Flori hermafrodite cu învelis verde-roszietic, grupate în manunchiuri. Fruct, samara, cu o samînta excentrica, înfloreste înainte de înfrunzire, în III-IV. Extractul apos din scoarta se utilizeaza în bolile de piele, ca revulsiv, în sciatica, e sudorific, depurativ si astringent. Lemn tare, elastic, greu, rezistent. La cîmpie si deal, prin paduri de amestec, la margini de padure, cultivat în parcuri ca arbore ornamental. Europa, Asia, nordul Africii, Japonia.

254 - Ulm de munte - Ulmus glabra Hudson (Pl. 54) - H = pîna îa 35 m. Arbore cu frunze lat eliptice pîna la obovate, asimetrice, cu 15-18 perechi de nervuri laterale, pe margine dublu serate, cu fata inferioara mai mult sau mai putin aspra. Flori grupate în fascicule dese. Fruct samara lat-eliptica, cu samînta asezata central, înflorire III-IV. La deal si munte, prin paduri, în exemplare izolate sau pîlcuri. Prezent si la cîmpie. Europa, nordul Asiei si Africii.

255 - Frasin - Fraxinus excelsior L. (Pl. 54) - H = pîna la 40 m. Arbore cu frunze penat compuse, cu 11 foliole ovat lanceolate, pe margini serate, paroase pe nervuri. Flori nude, poligame, uneori hermafrodite sau unisexuate, monoice. Fruct samara, înflorire IV-V, înaintea înfrunzirii. Lemn folosit pentru mobila, schiuri, aparate de gimnastica, instrumente, muzicale. Infuziile de frunze utilizate în colicistite, angiocolite, ulcer gastric si duodenal, dismenoree, metroragii, enterocolite; extern în exeme, acnee, leucoree, arsuri, plagi greu vindecabile, hemoroizi. Prin paduri de foioase, izolat sau în pîlcuri, mai ales la cîmpie si deal, pe soluri fertile, reavan-umede, bogate în calciu. Europa si U.R.S.S.

256 - Vîsc - Viscum album L. (Pl. 54) - H = 30-60 (100) cm. Perena, semiparazita, se fixeaza pe planta gazda prin haustori. Tulpina ramificata dichotomic. Frunze groase, pieloase, alungit invers-ovate pîna la liniare, verzi în timpul iernii. Flori unisexuate, dioice, cele mascule mai mari decît cele femele. Fruct baca falsa, alba-galbuie. Înflorire III-IV. Frunzele si ramurile tinere utilizate la tratarea arterosclerozei, a afectiunilor cardiace, hipertensiunii arteriale, tumorilor canceroase, tahicardiei, în astm, tuse convulsiva, sughituri persistente (pentru asta se foloseste numai vîscul crescut pe mar, par, brad, mesteacan, frasin si trandafir). În coroana foarte multor specii de plante lemnoase. Europa, Asia Mica, Asia Centrala.

257 - Vîsc de stejar - Loranthus europaeus Jacq. (Pl. 54) - H = 20-50 (100) cm. Planta perena, parazita, cu aspect de tufa. Tulpina ramificata dichotomic. Frunze alungit invers ovate, pieloase, cazatoare iarna. Flori unisexuate, dioice, cele mascule dispuse în raceme spiciforme, cele femele în spice laxe. Fruct baca galbena acoperita de o materie cleioasa, înflorire IV-V. În coroana speciilor de Quercus, mai rar pe alti arbori. Europa, Asia Mica, Iran.

258 - Macris - Rumex acetosella L. (Pl. 54) - H = 40-100 cm. Perena, tulpina erecta. Frunze alungit lanceolate, cele bazale cu petiol, cele superioare sesile, cu gust acrisor. Inflorescenta alungita, simpla sau ramificata. Flori dioice cu foliole perigonale rosietice. Fruct nucula, înflorire V-VI. Cu efecte antiscorbutice, diuretice, usor laxativa, depu-rativa, stimulatoare a digestiei. La cîmpie pîna în zona subalpina, în poieni si fînete relativ umede. Europa, Asia, America de Nord.

259 - Steluta - Stellaria nemorum L. (Pl. 54) - H = 20-50 cm. Perena, tulpina ramificata superior. Frunze petiolate la partea inferioara, sesile la partea superioara a tulpinii. Flori cu petalele de doua ori mai lungi decît sepalele, dispuse în dichazii rare. Fruct capsula, înflorire V-IX. În paduri, sub stînci umede. Europa, Caucaz.

260 - Opaita rosie - Silene dioica (L.) Clairv. (Pl. 55) - H-= 60-100 cm. Perena, paroasa. Frunze obovate, cele inferioare petiolate, cele superioare sesile. Flori rosii închis cu coronula roza sau alba. Fruct capsula, înflorire IV-IX. Pe dealuri si munti, în poieni, fînete, la marginea padurilor. Europa, Asia temperata, Africa de Nord.

261 - Garoafa de munte - Dianthus superbus L. (Pl. 55) - H = 30-60 cm. Perena, cu tulpina furcat ramificata la partea superioara. Frunze liniar lanceolate, cu nervura mijlocie proeminenta. Flori albe sau roze. Fruct capsula, înflorire VI-VIII. Prin poieni, la munte. Europa, Asia.

262 - Bujor românesc - Paeonia peregrina Miller (Pl. 55) - H = 50-80 cm. Perena, cu o parte din radacini tuberizate. Tulpina uniflora. Frunzele inferioare lung petiolate. cu limb compus din foliole ovat-sec-tate, cele superioare tot mai putin sectate. Flori mari, cu 7-11 petale sîngerii. Fructe folicule. Înflorire V-VI. La cîmpie, prin poieni si la margine de padure. Balcani.

263 - Spînz - Helleborus purpurascens Waldot et Kit. (Pl. 55) - Perena, cu rizom. Tulpina florifera apare înaintea frunzelor, care sînt mari, palmat sectate. Flori cu sepale mari, verzi, uneori rosietice. Petalele sînt reduse la cornete nectarifere. Fructe folicule, concrescute cîte 4-6 la un loc. Înflorirea III-IV. Radacina uscata se foloseste la tratarea pestei porcine si ovine, prin introducerea unei mici portiuni într-o perforatie a urechii. Din rizom se obtin produse farmaceutice cu efect cardiotonic. La deal si munte, prin paduri si tufisuri. Estul Europei.

264 - Caldaruse - Aquilegia vulgaris L. (Pl. 55) - H = 10-80 cm. Perena, cu tulpina ramificata la partea superioara. Frunze mari, trifoliat sectate. Flori mari, albastre, violacee-albastre, roze sau albe, pintenate. Fruct din 5-8 folicule acoperite cu peri desi. Înflorire VI- VII. În regiunile montana si subalpina, prin poieni, la marginea padurilor. Centrul si sudul Europei.

265 - Omag galben - Acanitum anthora L. (Pl. 55) - H = 15- 100 cm. Perena, cu baza tulpinii tuberizata. Frunze palmat sectate, cu foliole liniare. Flori galbene, paroase, grupate într-o inflorescenta simpla sau ramificata. Fruct polifolicula paroasa, înflorire VI-IX. Otravitoare (l mg substanta ucide un om adult). În zonele montana si alpina, prin fînete, pasuni, poieni, la soare. În Transilvania coboara la podis; este prezenta în taieturi de padure si tufisuri. În sudul si centrul Europei.

266 - Pastita - Anemone ranunculoides L. (Pl. 55) - H = 7-30 cm. Perena, cu rizom brun, tulpina cu frunze bracteiforme, palmat tri-sectate, sesile. Floare galbena-aurie la vîrful tulpinii. Fructe nucule, scurt paroase, înflorire III-V. Contine substante cu efecte narcotice. De la cîmpie la munte, prin paduri, tufisuri, poieni. Europa, Asia.

267 - Floarea pastilor - Anemone nemorosa L. (Pl. 55) - H = 6-30 cm. Perena, rizom tîrîtor. Frunze bracteriforme, involucru trifoliat, alungit ovate sau lanceolate, adînc sectate. Flori albe sau slab roz-liliachii, solitare. Fructe nucule ovate, scurt paroase, înflorire III-V. Utilizata împotriva paraliziei, ca remediu antireumatismal si antigutos. De la cîmpie la munte, prin paduri, tufisuri, taieturi de padure. Europa, Asia.

268 - Curpen de padure - Clematis vitalba L. (Pl. 55) - H = pîna la 6-10 m. Perena, lemnoasa, volubila (liana), cu rizom puternic. Scoarta se exfoliaza în fibre lungi. Frunze imparipenat compuse, lung petiolate. Flori albe, des paroase, adunate în inflorescente cimoase. Fructe acnene. Înflorire VI-IX. Sucul frunzelor este utilizat în dureri reumatismale si nevralgii. Cu infuzie de planta uscata se trateaza paraliziile si tusea; extern stimuleaza cresterea parului. Pe dealuri si la cîmpie, prin paduri, tufisuri, zavoaie. Europa, Asia Mica, Africa si America de Nord.

269 - Untisor, salatica - Ranunculus ficaria L. (Pl. 56) - H = 15-30 cm. Perena, cu radacini tuberizate. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate. Flori galbene, lucioase. Fructe nucule, înflorire IV-V. Folosita pentru tratarea bolilor de piele, hemoroizilor si scorbutului. Frunzele tinere se folosesc în alimentatie, ca salata. De la cîmpie pîna pe munti, prin paduri, tufisuri.

270 - Brebenel - Corydaîis solida (L.) Swartz (Pl. 56) - H = 8-30 cm. Perena, cu tubercul aproape sferic, brun-roscat, cu radacini firoase. Tulpina neramificata. Frunze compuse, cu lacinii ovate sau liniar lanceolate. Inflorescenta-racem simplu, cu flori violet-rosii. Fruct capsula ovat lanceolata. Înflorire III-IV. De la cîmpie pîna pe munti, prin paduri, tufisuri, poieni. Sudul si centrul Europei, vestul si nordul Asiei.

271 - Coltisor - Bentaria bulbifera L. (Pl. 56) - H = 35-65 cm. Perena, rizom lung, alb. Tulpina neramificata. Frunze imparipenat compuse, cu marginea foliolelor dintata, cu bulbi la subtioara frunzelor (servesc înmultirii vegetative). Inflorescenta racem, cu flori violet-albu-rii. Fructe silicva. Înflorire IV-V. Rizomii se folosesc contra diareii. În paduri de fag si stejar. Europa, sud-vestul Asiei.

272 - Toporasi - Viola suavis Biet. (Pl. 56) - H = 15-30 cm. Perena, rizom îngrosat, stoloni scurti, subterani. Frunze îngust sau lat cordat ovate, cu marginea fin crenata; stipele îngust lanceolate. Flori violete sau la baza albe, frumos mirositoare, cu un pinten scurt si gros. Fruct capsula globuloasa, înflorire III-IV. De la cîmpie la munte, în paduri, tufisuri. Europa.

273 - Toporasi albi - Viola alba Besser (Pl. 56) - Perena, rizom gros, stoloni subtiri, frunze lat ovate, la baza adînc cordate, cu marginea slab crenata, cu peri lungi, rigizi, albiciosi. Stipele liniar lanceolate. Flori albe violete sau pestrite, frumos mirositoare. Fruct capsula cu peri. Înflorire III-IV. În regiunea colinara si montana, prin paduri. Europa, sud-vestul Asiei.

274 - Coacaz rosu - Ribes rubrum L. (Pl. 56) - H = l m. Arbust ca o tufa. Frunze lung petiolate, cu 3-5 lobi lati biseriati pe margine. Inflorescenta racem din 3-8 (10) flori cu sepale verzi-brunii, uneori cu puncte rosietice, mai lungi decît petalele (care sînt galbene). Fructe bace rosii cu gust acru. Înflorire IV-V. Fructele se coc în VIII; se folosesc la dulceata, compoturi, siropuri. În paduri si poieni; prefera locuri stîncoase. Se poate cultiva. Nordul Europei, Siberia, Mongolia.

275 - Coacaz de munte - Ribes alpinum L. (Pl. 56) - H = 1.5 m. Arbust cu ramuri subtiri, nespinos. Scoarta se exfoliaza în fîsii. Frunze cu 3 (rar 5) lobi adînc serati pe margine; fata superioara acoperita dispers cu peri glandulosi. Inflorescenta racem cu flori dioice, galbene-verzui. Cele mascule lungi, (L = 6 cm), cu 8-30 flori, cele femele, scurte, din 2-5 flori. Fructe bace sferice, rosii, cu gust neplacut, înflorire V-VI; fructifica în VIII. În paduri montane, pe locuri pietroase. Europa, Asia.

276 - Coacaz negru - Ribes nigrum L. (Pl. 56) - H = pîna la l-2 m. Arbust nespinos, tulpina erecta, puternic ramificata. Scoarta ramurilor tinere e cenusie-galbuie, a celor batrîne negricioasa. Frunze cu 3 lobi ascutiti, neregulat dublu serati pe margine. Pe fata inferioara dispers pubescente, mai ales în lungul nervurilor, cu glande galbene, stralucitoare, punctiforme. Inflorescenta racem din 5-10 flori verde-galbui la exterior si rosietice la interior. Fructe bace sferice negre, cu puncte galbene, înflorire IV-V, fructifica în VII. Frunze utilizate ca diuretic, în reumatism, guta, afectiuni cardiace. Din fructe se face sirop, vin, gem. Principiile active din fructe maresc acuitatea vizuala, previn accidentele vasculare. La munte, prin paduri, tufisuri, pe soluri umede, la umbra. Suporta geruri puternice. Europa si Asia.

277 - Par paduret - Pyrus pyraster Burgsd (Pl. 57) - H = pîna la 20 m. Arbore cu tulpina puternic ramificata, cu ramuri spinoase. Frunze ovate, cu baza rotunjita sau usor cordata, la vîrf ascutite, cu marginea fin dintata. Flori dispuse în corimbe. Fructe poame, înflorire IV-V. De la cîmpie la munte, în paduri, tufisuri, crînguri, în stejerete. Europa si Asia temperata.

278 - Mar paduret - Malus sylvestris Miller (Pl. 57) - H = pîna la 15 m. Arbore puternic ramificat, cu scoarta solzoasa si ramuri spinoase. Frunze ovate sau eliptice, cu vîrf ascutit si baza rotunjita, simplu sau dublu crenate pe margine. Flori mari albe, usor roze, grupate în raceme umbelate. Fructe poame, înflorire IV-V. De la cîmpie la munte, în paduri de foioase, la margini si în raristi. Europa.

279 - Paducel, maracine - Crataegus laevigata (Poir.) D. C. (Pl. 57) - Arbust sau arbore cu spini bruni la vîrf. Frunze obovate pîna la ovate, cu lamine mai putin sectate decît C. monogyna. Florile cu 2 stile dispuse în corimbe erecte. Fructe drupacee ovoide, rosii, înflorire IV-V. Cu aceleasi utilizari farmacodinamice ca si C. monogyna (miocardita, hipertensiune arteriala, tahicardie, tulburari neurovegetative). În estul tarii, prin luminisuri de paduri (mai ales stejerete), tufisuri, pe coaste însorite. Sudul si centrul Europei.

280 - Zmeura - Rubus idaeus L. (Pl. 57) - H = pîna la 2,5 m. Arbust ca o tufa la baza cu ghimpi. Frunze penat compuse, cu 5-7: foliole ovate, adînc serate pe margine, surie-albicioasa pe fata inferioara datorita perilor. Flori cu inflorescente pauciforme. Fructe polidrupe, rosii, foarte cautate, înflorire V-VII. Folosit la tratarea diareii, gas-tritei hiperacide, în afectiuni faringiene. De la deal pîna în zona sub-alpina, în luminisuri de padure, taieturi, tufisuri. În toata emisfera , nordica.

281 - Fragi de padure - Fragaria vesca L. (Pl. 57) - H = 5_20 (30) cm. Perena, rizom. Cu stoloni supraterestri ce pornesc de la axele frunzelor bazale. Frunze trifoliate, dispuse în rozete, cu marginea foliolelor dintata, lung petiolate, cu stipele lanceolate, brune-roscat la baza. Inflorescenta cima pauciflora; flori albe. Fructe aeriene înfipte într-un receptacul carnos, rosu, comestibil, înflorire V-VI. Frunzele se folosesc în emerite acute, diaree, diabet zaharat, guta. Prin poieni, pajisti, fînete, paduri, tufisuri, de la deal pîna pe munti. Europa, Asia, Africa de Nord; în America.

282 - Turtita mare - Agrimonia eupatoria L. (Pl. 57) - H =-= 30-100 cm. Perena, rizom scurt, simplu sau ramificat. Tulpina neramificata, paroasa. Frunze mari, întrerupt penat sectate, cu foliole mici printre cele mari, cu marginea dintata paroasa. Inflorescenta racem spiciform cu numeroase flori galbene. Fructe nucule, care ramîn cîte 2 în receptacul, înflorie V-VIII (X). Folosit pentru cresterea apetitului, lizarea calculilor biliari, în diaree. De la cîmpie pîna în etajul montan, în paduri, tufisuri si luminisuri de padure, pe liziere, în poieni, pajisti. În toata emisfera nordica.

283 - Macies - Rosa canina L. (Pl. 57) - H = 2-3 m. Arbust ca o tufa, cu tulpini numeroase, ramificate, cu ghimpi. Frunze penat compuse, cu 5-7 foliole ovale, dintate pe margine, cu petiolul la baza cu stipele.^Flori mari, solitare sau grupate, la vîrful ramurilor, de culoare roz, rosu închis, mai rar albe. Fructe nucule închise în receptaculul de culoare rosie stacojie (fruct fals), înflorire V-VI. Fructe folosite în avitaminoze, enterocolite, calculoza renala si tulburari de circulatie periferica. În paduri de foioase, la margini de paduri, poieni, pasuni, fînete, pe coaste. Europa, Asia, Africa.

284 - Drobita - Genista tinctoria L. (Pl. 57) - H = 30-100 cm. Subarbust cu radacina pivotanta. Tulpini abundent ramificate sau nera-mifieate. Frunze lanceolate pîna la eliptice. Inflorescenta racem din flori galbene-auni. Fruct pastaie liniara, înflorire VI-VII. Partile înflorite servesc la stimularea secretiilor gastrice, în afectiunile ficatului si splinei, în hipotiroidie, în eliminarea toxinelor din corp. De la cîmpie la munte, prin poieni la margini de paduri, în fînete, pe coaste abrupte Europa, Asia de sud-vest.

285 - Mazariche de padure - Vicia sylvatica L. (Pl. 58) - H = lUU-loO cm. Perena, agatatoare; frunze penat compuse, cu 6-8 perechi ae foliole eliptice sau alungit eliptice, cele terminale fiind transformate în circei. Inflorescenta racem cu 5-20 flori albe-liliachii, vexil albastru. Tuct pastaie, înflorire VI-VII. La deal si munte, prin paduri umede umbroase. Europa, Asia.

286 - Borceag - Vicia pannonica Crantz (Pl. 58) - H = 40- 60 (100) cm. Anuala, paroasa. Frunze penat compuse, cu 4-9 perechi de foliole ovale sau alungit ovale, cu foliolele terminale transformate în cîrcei. Stipele brune, înguste, cu pete nectarifere. Flori albe-galbui, cu vexilul alipit, paros, grupat în inflorescente acilare scurte. Fruct pastaie, alipit paroasa, înflorire V-VI. În paduri, tufisuri, fînete, pe lînga drumuri si în culturi de cereale. Sudul Europei, sud-vestul Asiei.

287 - Mazaroi salbatic, nautul iepurelui - Vicia sepium L. (Pl. 58) - H = 30-50 (100) cm. Perena, rizom ramificat, stoloni rosiatici. Frunze penat compuse, cu 4-8 perechi de foliole eliptice sau alungit eliptice, ultimele terminate în cîrcei. Inflorescenta axilara din 2-5 flori violacee deschis. Fruct pastaie scurt paroasa. De la cîmpie la munte, prin paduri, tufisuri, lînga drumuri, pe locuri cultivate. Europa, Asia.

288 - Pupezele, lintea cucului - Latliyrus vernus (L.) Bernh (Pl. 58) - h = 20-30 (60) cm. Perena, rizom si tulpina ramificata. Frunze penat sectate, cu 3 perechi de foliole ovate sau ovat-lanceolate. Inflorescenta racem lax cu 3-8 flori la început purpurii violacee, apoi albastrii. Fruct pastaie, înflorire IV-V. De la cîmpie pîna în zona subalpina, În paduri, tufisuri. Europa, Asia.

289 - Mazarichea cucului - Lathyrus venetus (Miller) Wohlf (Pl. 58) - H = 20-40 cm. Perena, rizom noduros, tulpina cu muchii. Frunze paripenate, cu 2-3 perechi de foliole ovate. Inflorescenta racem cu 6-12 flori purpurii, palide la început, apoi albastru-liliachii. Fruct pastaie. De la cîmpie la munte, prin paduri de sleau, stejar, fag. În sudul Europei, Asia Mica.

290 - Macrisul iepurelui - Oxalis acetosella L. (Pl. 58) - H = pîna la 15 cm. Perena, rizom ramificat, din care pornesc numeroase radacini adventive. Frunze trifoliate cu petiol paros. Flori albe, rar liliachii, purpurii sau albastre. Fruct capsula, înflorire V-VI. Folosita În afectiuni ale ficatului, ca antidot în intoxicatii cu arsen si mercur, în scorbut si diaree. În paduri de fag, brad, molid sau în paduri de amestec. În emisfera nordica.

291 - Palaria cucului - Geranium phaeum L. (Pl. 38) - H = 30-40 cm. Perena, rizom gros, oblic, acoperit la vîrf cu scvame brune. Tulpina paroasa, superior ramificata. Frunze palmat lobate, cu lobi dintati. Flori violet închis pîna la rosiatic violet, prinse cîte 2 pe un pedun-cul. Fruct paros, înflorire V-VI (VII). De la cîmpie pîna în zona subalpina, prin paduri rare, în luminisuri de padure, la margini de padure, cu sol organic, gras. Europa.

292 - Fratele priboiului - Geranium sylvaticum L. (Pl. 58) - H = 30-70 cm. Perena, rizom gros (L = 6-10 cm). Tulpini paroase, ramificate superior. Frunze palmat lobate, cu peri scurti pe partea superioara; pe cea inferioara perii sînt numai pe nervuri. Petiol paros. Flori mari, rosii sau rosiatic-violacee. Fruct paros, înflorire VII-VIII. În etajele montan si subalpin, prin poieni umede, umbroase din preajma padurilor. Europa.

293 - Sînger - Cornus sanguinea L. (Pl. 59) - H = 3-4 m. Arbust cu frunze late, eliptice sau ovate, cu marginea întreaga, cu nervuri laterale arcuite. Inflorescenta corimbiforma cu flori albe-verzui. Fructe drupe globuloase, negre-albastrui, cu puncte albe la vîrf. Înflorire V-VI. La cîmpie si deal, prin paduri, tufisuri. Europa, Asia.

294 - Crestata - Aposeris joetida (L.) Less. (Pl. 59) - H = 15- 28 cm. Perena, rizom scurt si gros, cu suc laptos. Frunze erucinat penat fidate, în rozeta. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate galbene-aurii. Fruct achena fara papus. Înflorire V-VIII. De la cîmpie pîna în etajul subalpin, în paduri umbroase (mai ales de fag). Europa.

295 - Iarba împuscata, ruen negru - Hypochoeris maculata L. (Pl. 59) - H = 20-90 cm. Perena, rizom carnos brun. Tulpina erecta simpla sau ramificata. Frunze bazale eliptice sau alungit ovate, surii-paroase pe ambele fete, obisnuit patate în violet, dispuse în rozeta. Inflorescenta calatidiu, cu flori galbene-aurii. Fructe achene cu papus alb murdar, înflorire VI-VII. De la cîmpie pîna la etajul subalpin, prin fînete, pasuni. Europa, Siberia.

296 - Iarba vulturului - Hieracium sabaudum L. (Pl. 59) - H = 30-100 (150) cm. Perena, paroasa, cu frunze ovate lanceolate, cu margini denticulate. Inflorescenta calatidiu cu involucru lung si flori galbene. Fruct achena bruna-neagra. În poieni, la margine de paduri, tufisuri. Europa, Asia Mica, Caucaz.

297 - Clopotul caprei - Campanula trachelium L. (Pl. 59) - H - 30-100 cm. Perena, cu radacina ramificata. Tulpina erecta, cu peri aspri. rari. Frunze ovat-triunghiulare, cu marginea dintata, petiolate (exceptie cele superioare care sînt sesile, scurt paroase. Flori albastre-violet sau albastre deschis, grupate în racem. Fruct capsula. Utilizata în angine faringiene. În etajele montan si alpin, în paduri si tufisuri. Europa.

298 - Clopotei - Campanula persitifolia L. (Pl. 59) - H - 100 cm. Perena, cu rizom cilindric. Frunze bazale oval lanceolate, cele tulpinale linear lanceolate, pe margine fin dintate. Inflorescenta pauciflora, cu 4-5 flori albastre. Fruct capsula, înflorire VI-VIII. De la cîmpie pîna în etajul subalpin, prin paduri, poieni, fînete. Europa, Siberia, Caucaz.

229 - Carbuni - Phyteuma spicatum L. (Pl. 59) - H = 30-100 cm. Perena, radacina îngrosata napiform. Frunze lat ovate, cu baza cordata, marginea dintata sau dublu crenat serata, petiolata. Inflorescenta capitul globulos (care ulterior devine spiciform, cu flori albe sau albe-galbui Fruct capsula, înflorire VI-VII. De la cîmpie la munte, prin paduri de foioase, molidisuri, stufarisuri, stîncarii, mai putin prin fînete. Europa.

300 - Coada soricelului - Achillea millejolium L. (Pl. 59) -H = 20-80 cm. Perena, rizom si stoloni repenti, tulpina usor paroasa. Frunze penat compuse alungit lanceolate, usor paroase. Inflorescente grupate corimbiform, cu flori marginale albe, mai rar roze, cele ale discului, galbene. Fructe achene. Înflorire VI-VII. Folosita intern în anorexie, enterocolite, colici gastrice si hepatice, gastrite, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale, cistite, bronsite. Extern în abcese dentare, exeme, arsuri, plagi supurente, ulcer varicos, hemoroizi. De la cîmpie, în regiunea subalpina, prin paduri, poieni, pajisti, la margini de padure. Europa, Asia, America de Nord.

301 - Napraznic - Chrysanthemum corymbosum L. (Pl. 59) - H = 40-80 cm. Perena, rizom noduros, tulpina corimbiforma, ramificata la vîrf. Frunze sectate cu 7-12 perechi de lacinii dintate pe margine. Inflorescente calatidii, de obicei 3-11, grupate corimbiform, cu florile discului tubuloase, galbene, cele marginale albe. Fructe achene. Înflorire VI-VIII. De la cîmpie pîna în zona alpina, prin paduri de foioase si rasinoase, tufisuri, poieni, stîncarii înierbate. Sudul si centrul Europei, sud-vestul Asiei.

302 - Arnica - Anica montana L. (Pl. 60) - H =15-70 cm. Perena, rizom gros din care pornesc radacini fibroase. Frunze bazale în rozeta, eliptice, sesile, cele tulpinale eliptice, mici, sesile, opuse. Inflorescenta l-2 calatidii cu flori galbene, cele marginale ligulate, cele din disc tubuloase. Fruct achene paroase, înflorire VI-VIII. Folosita ca infuzie din flori ca antiseptic, cicatrizant, decongestiv, în tratarea plagilor si a laringitei acute. În zona montana si subalpina, în poieni si fînete, pasuni. Europa, Siberia.

303 - Albastrele de munte - Centaurea scabiosa L. (Pl. 60) - H = pîna la 120 cm. Perena, rizom gros, tulpina ramificata superior. Frunzele din partea inferioara a tulpinii întrerupt penat fidate cu segmente dintate, petiolate; cele din partea mijlocie sînt penat lobate, lipsite de petiol. Inflorescenta calatidii ovoidal globuloase, cu flori purpurii, foarte rar albe sau galbui. Fructe achene, cu papus de lungimea achenei. Înflorire VI-IX. La munte, prin poieni, pasuni, la marginea padurilor. Europa.

304 - Degetarele, potirase - Soldanella montana Vild. (Pl. 60) - H = 25 cm. Perena, rizom noduros, frunze cu lamina rotunda, cordata la baza, pe margine crenata. Petiolul frunzelor si pedicelii florali sînt acoperiti cu peri glandulosi scurti. Scapul florifer cu 2-6 flori. Flori campanulate, albastre sau albastre-violete, rar albe. Fruct capsula, înflorire V-VI. Utilizat ca purgativ. În etajul montan si alpin, în paduri de conifere, la marginea padurii, în poieni. În Carpatii orientali si Alpi.

305 - Ciubotica cucului - Primula veris L. em. Huds. (Pl. 60) - H = pîna la 20-35 cm. Perena, rizom scurt, frunze ovate sau alungit ovate, cu marginea crenata sau ondulata, pe partea inferioara paroasa, dispuse în rozeta. Flori galbene-portocalii, cu miros placut, grupate umbeliform. Fruct capsula elipsoidala, înflorire IV-VI. Utilizata în bronsite, pneumonie, extern la contuzii. La deal si munte, prin pajisti, pasuni, fînete, poieni, la margini de padure, în luminisuri, tufarisuri, livezi. Europa si Asia.

306 - Ciubotica cucului, tîta vacii - Primula elatior (L.) Hill. (Pl. £0) - H = 10-35 cm. Perena, rizom viguros, radacini albe. Frunze dispuse în rozeta, ovate sau alungit ovate, cu baza rotunjita brusc spre petiol, pe margine dintate neregulat. Tulpina poarta terminal mai multe flori de culoarea sulfului, grupate umbeliform. Corola este mai lunga decît caliciul; este prevazuta cu pete galbene la gît. Nu este mirositoare. Fruct capsula cilindrica, înflorire III-VI. Utilizata ca si P. veris. La deal si munte, în pajisti, pasuni, fînete, luminisuri, la margini de padure. Europa, Caucaz.

307 - Paraluta de munte - Moneses uniflora (L.) A. Gray (Pl. 60) - H = pîna la 15 cm. Perena, cu radacini fibroase. Tulpina cu muchii, poarta o singura floare. Frunze bazale rotunde pîna la spatulate, cu marginea marunt crenat dintata, cu petiol scurt. Flori albe, rar roscate. Fruct capsula. La munte, în paduri de conifere, tufisuri de jnepeni. Europa, Siberia, America de Nord.

308 - Afin - Vaccinium myrtillus L. (Pl. 60) - H = pîna la 50 cm. Arbust foarte ramificat, cu ramuri verzi, muchiate. Frunze ovate sau eliptice, cu marginea fin serata, petiolate. Flori solitare, roze palid. Fructe bace albastre-negricioase. Înflorire V-VI. Utilizat în diaree, diabet, infectii urinare, uremie, reumatism, guta, enterocolite. În zonele montana si subalpina, uneori si alpina, ca tufisuri prin paduri de conifere, taieturi de padure. Europa, Asia, America de Nord.

309 - Mierea ursului, cuscrisor - Pulmonaria ojficinalis L. (Pl. 60) - H = 10-20 (30) cm. Perena, rizom gros, tîrîtor, ramificat. Frunzele din rozeta eliptice sau cordat ovate, petiolate, paroase. Frunzele tulpinale spatulate si alungit ovate, pîna la eliptice, paroase. Flori rosii violacee, care înainte de cadere devin albastre. Corola ca o pîlnie. Fructe nucule. Se foloseste la tratarea bronsitei, laringitelor, afectiunilor renale, diaree, ulcer gastric si duodenal, reumatism. În paduri de foioase, la margini de padure, în poieni, fînete. Europa.

310 - Degetar galben - Digitdlis grandiflora Miller (Pl. 60) - H = 50-100 cm. Perena, rizom scurt si oblic. Tulpina glandulos pubescenta în partea superioara. La baza tulpinii frunze alungit lanceolate, în restul tulpinii ovate sau eliptic lanceolate, glandulos pubescente pe ambele fete, mai ales pe nervuri, cu marginea marunt serata. Inflorescenta racem cu flori palid galbui, dispuse unilateral. Fruct capsula ovoida, paroasa, înflorire VI-VIII. Se foloseste în bolile de piept, avînd actiune cardiotonica. De la deal, pîna în zona subalpina, în paduri, raristi, taieturi, poieni. Europa, vestul Siberiei.

311 - Rotungioara - Glecoma hederacea L. (Pl. 61) - Perena, tulpina culcata, din care pornesc alte tulpini florifere ascendente, slab paroase. Frunze reniforme sau cordat ovate, cu marginea crenata, petiolate, pe fata inferioara glandulos punctata. Flori albastre-liliachii, mai rar rosii-liliachii sau albe, grupate în cime, la subtioara frunzelor din partea mijlocie si superioara a tulpinii. Fructe nucule brune, înflorire IV-V. Folosita în tratarea litiazei renale, a bolilor aparatului urinar, digestiv, respirator, în afectiuni hepatice, ca vermifug pentru cai. În paduri, tufisuri, zone ierboase umbrite. Europa, America de Nord.

3.12 - Dumbravnic - Mellitis melissophyllum L. (Pl. 61) - H = 20-80 cm. Perena, rizom scurt si ramificat, tulpina în 4 muchii, paroasa. Frunze ovate, opuse, cu marginea serat dintata, paroase pe fata inferioara, mai ales pe nervuri. Flori cu corola tubuloasa, bilabiata, mai lunga decît caliciul, purpurie roza, rar alba. Înflorire IV-V. Utilizata în hernie, paralizie, cefalee, amigdalita. Cu efecte antiseptice si diuretice. În paduri de fag si stejar.

313 - Urzica moarta - Lamium album L. (Pl. 61) - H == 30-70 cm. Perena, rizom si stoloni subterani. Tulpini În 4 muchii, neramificate, dispers paroase la partea superioara. Frunze cordat ovate, dispers paroase pe ambele fete, cu marginea serat dintata, petiolate. Flori cu corola tubuloasa, pubescenta, alba sau palid galbuie, cu un inel paros la interior. Fructe nucule trimuchiate. Înflorire IV-VI. Utilizata în leucoree, hipertrofia prostatei, diaree usoara, bronsite, insomnie, pentru spalaturi vagi-nale, abcese. De la deal pîna în zona subalpina, prin tufisuri, la margini de paduri, în poieni umbroase, pe lînga ziduri si garduri. Europa. Asia.

314 - Cistret - Salvia glutinosa L. (Pl. 61) - H = 40-120 cm.. Perena, rizom gros. Tulpina paroasa, cleioasa (mai ales la partea superioara). Frunze opuse, sagitate, cu lobii bazali ascutiti, cu marginea dintata, petioli parosi. Flori cu corola bilabiata, de culoare galbena-sulfurie, cu exteriorul glandulos, pubescent, paroasa, lipicioase, adunate într-o inflorescenta cu 10-12 verticile. Fructe nucule ovoidale sau elipsoidale, brune, înflorire VI-VIII. Utilizata În tratarea durerilor articulare, reumatice. În toata tara, preferential la munte, în paduri umbroase, pe lînga ape curgatoare. Europa, Asia.

315 - Roinita, busuiocul stupului - Melissa officinalis L. (Pl. 61) - H = 30-80 (120) cm. Perena, ramificata, cu miros aromatic, placut. Rizom lignificat, brun-galbui, din care pornesc radacini adventive si stoloni subterani scurti. Tulpina în 4 muchii, paroasa la partea superioara. Frunze ovate, paroase, pe margine crenat-serate, petiolate. Fiori la început galbui, apoi albe sau liliachii palid, cu caliciul si corola bilabiate, dispuse verticilat cîte 5-6 într-o inflorescenta laxa. Fruct nucule ovoidale, înflorire VI-VIII. Folosita în dischinezii biliare, colite cronice, spasme si colici gastrointestinali, voma, diaree, în tulburari neu-rovegetative, la cicatrizarea ranilor. În sudul si vestul tarii, în paduri de stejar, luminisuri, poieni, la deal pe locuri uscate, pietroase, umbroase. Europa, vestul si sud-vestul Asiei.

316 - Ochinacea - Gentiana cruciata L. (Pl. 61) - H = 40-60 cm. Perena, rizom gros (l - 2 cm), din care pornesc radacini fascicu-late. Tulpina simpla, erecta alba-verzuie, cu nuante violacee. Frunze ovat lanceolate sau eliptice, opuse, cu 3-5 nervuri. Flori cu corola ca un clopot, albastra pîna la verde, azurie în interior, de 3 ori mai lunga decît caliciul. Fruct capsula, înflorire VI-X. Folosita în boli de stomac si rani. De la cîmpie pîna în zona subalpina, prin poieni, pajisti, pe soluri calcaroase. Europa sudica, Asia de vest.

317 - Lumînarica pamîntului - Gentiana asclepiadea L. (Pl. 61) - H = 60-100 cm, G - l cm. Perena, rizom puternic, noduros. Tulpina fistuloasa. Frunze ovat lanceolate, opuse, sesile, cu 5 nervuri, toate asezate în acelasi plan. Flori solitare sau cîte 2-3, prinse la subtioara frunzelor superioare, campanulate, cu corola albastra-azurie, în interior cu pete mai întunecate. Fruct capsula cu 2 valve, înflorire VIII- IX. Cu aceeasi raspîndire ca si G. cruciata. Sudul si centrul Europei, vestul Asiei.

318 - Saschiu, merisor - Vinca minor L. (Pl. 61) - L = l m, H == 20 cm. Perena, tulpina culcata, partial lemnoasa, din care se desprind tulpini florifere erecte. Frunze eliptice sau ovat eliptice, pîna la eliptic lanceolate, scurt petiolate. Flori solitare de culoare albastru-vio-leta, roze sau albe. Fructe folicule. Înflorire III-IV. Folosita în boli hipertensive si arteroscleroza. Pe soluri calcaroase, cu humus, în paduri, la liziere. Europa, Asia Mica.

319 - Liliac - Syringa vulgaris L. (Pl. 62) - H = pîna la 7 m. Arbust cu frunze lat ovate, cu marginea întreaga, petiolate. Flori albastre, liliachii, rosietice, violacee sau albe, grupate în panicule. Fructe capsule alungit ovale, înflorire V. Cultivat ca arbust ornamental. Folosit în calmarea colicilor hepatici si ca febrifug. La deal si munte, pe soluri calcaroase, în locuri însorite, ca tufisuri. Peninsula Balcanica, Asia.

320 - Soc - Sambucus nigra L. (Pl. 62) - H = 4-5 (10) m. Arbust cu coroana tufoasa, cu scoarta crapata (ritidom) si maduva alba. Frunze imparipenat compuse, din 3-7 foliole eliptice sau ovat eliptice, cu marginea dreapta; pe fata inferioara cu peri rari de-a lungul nervurilor. Flori albe-galbui, grupate în inflorescente umbeliforme plane. Fructe drupe baciforme, rare. Înflorire VI-VII. Flori folosite în afectiuni renale, gripa, raceala, constipatie, obezitate, la abcese si furuncule. La cîmpie si deal, în paduri de foioase, luminisuri, tufisuri, pe liziere. Europa si Asia.

321 - Leurda, usturoita - Allium ursinum L. (Pl. 62) - H = 10-50 cm. Perena, cu un bulb îngust învelit într-o tunica întreaga, subtire; din el pornesc 2 frunze lung petiolate, eliptice sau eliptic lan-ceolate, cu 15-20 nervuri si o tulpina situata lateral fata de frunze, care poarta o inflorescenta umbeliforma cu 5-20 flori albe, ca o stea. Fruct capsula, înflorire IV-V (VI). Cu miros pronuntat de usturoi. Frunze folosite ca antiscorbutic, depurativ, diuretic, activator al peristaltismului intestinal. Poate fi consumata în loc de usturoi. Poate fi conservata pentru iarna. De la cîmpie la munte, prin paduri de foioase, uneori în masa. Europa.

322 - Crin de padure - Lilium margaton L. (Pl. 62) - H = 80-150 cm. Perena, cu bulb ovoidal format din solzi carnosi. Tulpina erecta. Frunze îngust sau lat eliptic lanceolate, dispuse verticilat, cîte 5-6 (10) catre mijlocul tulpinii, care spre vîrf devin alterne. Inflorescenta racem lax, formata din flori roze, rosii sau violacee, patate cu purpuriu. Fruct capsula ovoidala, înflorire V-VI. Utilizat ca diuretic, emenagog, emolient, revulsiv. De la cîmpie pîna la munte, în paduri de foioase. Europa, Siberia.

323 - Lalea pestrita - Fritillaria orientalis Adams (Pl. 62) - H = 20-40 (80) cm. Perena, cu bulb format din 2 solzi carnosi de fiecare generatie. Cu 5-8 (12) frunze dispuse altern. Flori cu exteriorul purpuriu brun închis pîna la galben închis, cu pete ca o tabla de sah; interiorul mai deschis la culoare, cu pete mai evidente. Flori solitare sau în numar de pîna la 6, dispuse în racem. Fruct capsula ovoidala, înflorire IV-V. PLANTĂ OCROTITĂ. În paduri de foioase, tufarisuri, coaste despadurite. Sudul Europei.

324 - Maseaua ciutei - Erythronium denscanis L. (Pl. 62) - H = 10-30 cm. Perena, bulb ovoidal cilindric sau îngust alungit. 2 frunze alungit lanceolate sau oval lanceolate. Floare solitara violacee, roza sau palid galbuie ori alba. La formele cu flori rosii, fata superioara a frunzelor este cu pete rosii sau purpurii, la restul cu pete galbui sau albicioase. Fruct capsula obovoidala. Înflorire III-IV. În toata tara, prin poieni, paduri, raristi. Europa centrala si de sud.

325 - Viorele - Scilla bifolia L. (Pl. 62) - H = 10-20 cm. Perena, bulb ovoidal sau sferic, îmbracat în tunici de culoare bruna. Frunze lat lineare, plane. Inflorescenta racem, din 2-6, rar mai multe flori albastre-azurii, rareori roze sau albe, dispuse unilateral. Fruct capsula globuloasa sau eliptica, înflorire III-IV. În toata tara, prin paduri, tufisuri, pajisti. Europa, vestul Asiei.

326 - Ghimpe - Ruscus acuLeatus L. (Pl. 62) - H == 20-70 cm. Perena, lemnoasa (subarbust) cu rizom tîrîtor. Tulpina erecta, totdeauna verde. Frunze reduse, locul lor este luat de filocladii ovale, provenite din latirea ramurilor. Flori mici, ca o stea. Fructe bace rosii, înflorire III-IV. OCROTITĂ DE LEGE. Recoltarea sa este interzisa. Se poate utiliza în scopuri diuretice si antihemoroidale. În paduri, raristi, poieni. Europa, nordul Africii.

327 - Pecetea lui Solomon - Polygonatum odoratum (Miller) Druce (Pl. 62) - H = 50 cm. Perena, rizom alungit, din loc în loc cu cicatrici scufundate. Tulpina muchiata. Frunze eliptic ovoidale sau eliptic lanceolate, cu nervuri evidente. Inflorescenta racem cu l-2 flori albe, asezate la subtioara frunzelor. Fruct baca sferica, neagra-albastrie. Înflorire V-VI. Utilizat ca purgativ, revulsiv, în furunculoza, panaritiu, antrax; este antireumatismal. De la cîmpie la munte, în paduri de foioase, raristi, tufarisuri. Europa, Asia.

328 - Lacramioare - Convallaria majalis L. (Pl. 62) - H = 15-20 cm. Perena, rizom alungit, repent, cu cicatricele frunzelor din anii precedenti. Frunze eliptic lanceolate pîna la ovoidale, de obicei 2, lung petiolate. Inflorescenta racem simplu, unilateral, cu flori albe sau roze. Fruct baca rosie, înflorire V-VII. Cu efect diuretic si cardiotonic. La cîmpie si deal, prin paduri de foioase, tufisuri, dumbravi. Cultivata. Europa, Asia, America de Nord.

329 - Ghiocel - Galanthus nivalis L. (Pl. 62) - H - 10-30 cm. Perena, bulb globulos sau ovoidal, învelit în tunici brune. Cele 2 frunze lineare, plane, apar odata cu florile. Tulpina florifera comprimata; cu flori albe. Fruct capsula ovoidala, înflorire II-III. Utilizata în cardiopatii, miastenie, sechele provocate de poliomielita (ca solutii injectabile). De la cîmpie pîna în zona alpina, prin paduri, tufisuri, poieni, pajisti. Europa.

330 - Flueratoare - Tamus communis L. (Pl. 63) - H = 2-4 m. Perena, dioica, volubila, cu radacina alungita, carnoasa. Frunze adînc cordat ovate, petiolate, alterne. Flori femele grupate într-un racem scurt; cele mascule ca un racem lung. Fruct baca globuloasa, rosie, înflorire V-VI. Utilizata în tratamentul reumatismului, gutei, contuziilor si echimozelor. În paduri umbroase, pe liziere, în tufisuri. Europa, Asia, nordul Africii.

331 - Gasita - Iris graminea L. (Pl. 63) - H = 35 cm. Perena, cu rizom lung articulat. Tulpina la baza cilindrica, superior comprimata. Frunze lineare. Flori violacee. Fruct cu 6 muchii, înflorire V-VI. În raristi de padure. Centrul si sudul Europei.

332 - Brînduse de munte -Crocus vernus (L.) Hiel (Pl. 63) - H = 15-35 cm. Perena, bulb carnos, tulpina înconjurata la baza cu numeroase teci. Cele 2-3 frunze sînt liniar lanceolate si apar odata cu florile; inferior cu o nervura alba, mediana. Florile liliachiu violacee rar albe, cu dungi subtiri, înflorire IV-V, la topirea zapezilor. De la cîmpie pîna în etajul subalpin (îndeosebi la munte), prin poieni, pasuni, fînete, Europa.

333- Buhai - Listera ovata (L.) R. Br. (Pl. 63) - H = 30-50 cm. Perena, rizom tîrîtor, cu multe radacini subtiri. Tulpina la baza cu 4 muchii, în rest cilindrica, sub inflorescenta glandulos-paroasa. Frunze lat ovate, eliptice, cu 9-18 nervuri. Inflorescenta racem, cu flori verzi, galbui-verzi, uneori nuantat rosietice, înflorire V-VII. La deal si munte, prin paduri, tufisuri, poieni. Europa, Asia, Africa de Nord.

334 - Papucul doamnei - Cypripedium calceolus L. (Pl. 63) - H = 15-50 cm. Perena, rizom tîrîtor acoperit cu solzi, din care pornesc numeroase radacini. Tulpina cilindrica. Frunze lat eliptice sau ovate, cu nervuri proeminente, dispuse altern pe tulpina. Flori solitare, uneori cîte 2, cu labelul ca un papuc galben; celelalte foliole ale peri-gonului sînt purpurii brune. Fruct capsula, înflorire V-VI. PLANTĂ OCROTITĂ DE LEGE. În paduri, pe soluri calcaroase. Europa, nordul Asiei.

335 - Trînji, buruiana de trînji - Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard (Pl. 63) - H = 20-40 (60) cm. Perena, saprofita, cu rizom gros, acoperit de radacini carnoase încîlcite. Tulpina erecta, striata. Frunze (4-5) reduse la scvame lanceolate. Inflorescenta racem lax, cu flori brune deschis cu miros de miere. Fruct capsula, înflorire V-VII. Utilizata în tratarea hemoroizilor. De la cîmpie la munte, prin paduri de foioase. Europa. Transcaucazia.

336 - Mlastinita - Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser (Pl. 63) - H = 20-60 cm. Perena, rizom gros, cu multe radacini. Tulpina erecta, purpuriu roscata, cu peri scurti, creti. Frunze ovate pîna la îngust lanceolate, nuantate în rosu-violet, cu numeroase nervuri. Inflorescenta cu flori rosii, violacee, purpurii sau violet brune, care emana miros de vanilie. Fruct ovoidal. Înflorire V-VIII. La deal si munte, prin raristi de padure, pe coaste însorite, pe soluri calcaroase. Europa, vestul Asiei.

337 - Rodul pamîntului -Arum orientale Bieh. (Pl. 63) - Perena, tubercul cilindric sau ovoidal. Frunze hastat sagitate, lung petiolate. Inflorescenta spic cu axa îngrosata (spadix) înconjurata de o frunza sub forma de cornet numita spata. Fructe bace rosii, înflorire IV-VII. La cîmpie si deal, prin paduri. Europa, Asia.

Alte plante care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 64, 69, 70, 72, 78, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 117, 118, 12:. 122, 123, 124, 125, 127, 129, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 142, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 157, 158, 160, 163, 165, 167, 169, 175, 179, 342, 344, 345, 360, 365, 374, 459, 460, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 492, 495, 496, 498.

ÎNCRENGĂTURA VIERMI INELAŢI (ANELLIDA)

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

221 - Rîma rosie - Denarobaena rubida Savigny (Pl. 64) - L = 40-80 mm. Clitelumul pe segmentele 25-32. În soluri de padure, frunzar, sub scoarta copacilor care putrezesc, În mediul subteran. În toate padurile, în gunoaie si soluri cu substante organice în putrefactie. În toata tara. Cosmopolita.

ÎNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA MELCI (GASTROPODA)

222 - Orcula dolium Brug (Pl. 64) - H = 4,5-5,6 mm, l = 2,3 mm. Cochilie cu 8,5-9 anfracte, fin striata, cu coaste. Peristom puternic evazat. Cu variatie de culoare, dentitie si dimensiuni. În locuri umede si mlastinoase, sub frunze, pietre, pe tufuri calcaroase. În toate padurile, de la ses, la munte. Sudul Europei, Caucaz, Iran.

223 - Laciniaria elata Rossm. (Pl. 64) - H = 16 mm, l = 4,5 mm. Cu mare variatie de culoare si dimensiuni. Cochilie striata sau costata, fusiforma, cu 10 anfracte relativ curbate. Apertura rotunjit-piriforma; peristom cu buza distincta. În frunzar din paduri de deal si munte. În Carpati.

224 - Gontodiscus perspectivus Muhlfeld (Pl. 64) - H = 2 mm. l = 5,5-6 mm. Cochilie turtita, cu 5-6 anfracte carenate spre exterior. Apertura romboidala. În paduri de munte, sub pietre si frunze uscate, pe terenuri calcaroase. În toti muntii. Sud-estul Europei.

225 - Limax - Limax cinereo-niger Wolf (Pl. 64) - L = 120- 150 mm. Corp masiv, piele întinsa, cu un scut cît 2/5 din lungime. În paduri de munte, în frunzar, sub pietre, stînci, sub scoarta copacilor. În toata tara. Europa.

226 - Isognomostoma personata Lamarck (Pl. 64) - H = 6 mm, D -10 mm. Cochilie turtit globuloasa, cu 5 anfracte acoperite cu peri. Apertura cu 3 adîncituri. În frunzar umed de padure, sub pietre si lemne putrede, la altitudini de 600-900 m. În toti Carpatii. Europa (Pirinei. Alpi. Jura, Carpati).

227 - Cepaea vindobonensis Pfeiffer (Pl. 64) - H = 17-18 mm, l = 20-21 mm. Cochilie globuloasa cu 5-5,5 anfracte. Mare variabilitate de colorit si structura. Foarte comuna în paduri, crînguri, pasuni, gradini. În toata tara. Europa.

ÎNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

228 - Ligidium hypnorum (Cuvier) (Pl. 64) - L - 7-10 mm. Izopod terestru. Traieste l an. Se reproduce în VI-VIII; femela poarta cele 7-20 oua într-o punga; puii eclozeaza dupa 40-42 zile. Consuma detritus vegetal. Animal iute, traieste în locuri foarte umede, la marginea apelor, sub frunze, lemne putrede, în muschi. Comun. Europa centrala.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

229 - Polyxenus lagurus L. (Pl. 64) - L = 2,1-3,2 mm. Cu 2 serii de cîte 6 oceli. Pe spate cu smocuri de peri zimtati, terminal cu o tufa de peri ca o pensula. În frunzar, muschi, sub scoarta copacilor. Frecventa în toata tara. Europa, nordul Africii.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

230 - Paianjenul cu casa în labirint - Agelena labyrinthica. (Clerck) (Pl. 65) - L = 8-12 mm. Masculul traieste împreuna cu femela. Animal sedentar. Ţese o pînza ca o pîlnie, cu o prelungire tubulara. Femela depune coconul în mijlocul plasei. Comuna în tufisuri, maracinisuri, pe arbusti. Abundent în paduri si poieni. În toata tara. Europa, Asia Centrala, Japonia.

231 - Xysticus cochii Thorell (Pl. 65) - L = 4-8 mm. Femela mai mare decît masculul. Cu un abdomen globulos, mai larg posterior. Nu tese pînza. În ierburi, pe arbusti, flori, uneori sub pietre. În toata tara, frecvent. Europa, nordul Africii, vestul Asiei.  

232 - Evarcha arcuata (Clerck) (Pl. 65) - L = 5-7 mm. Adultii se întîlnesc vara. Alearga repede, în salturi mici. Captureaza hrana cu o mare precizie. Iubitor de soare, prezent pe solul padurilor de ses, pe vegetatia marunta. Larg raspîndita. Europa, Asia.

233 - Neobisium carpathicum Beier (Pl. 65) - L = 2,2-3,6 mm. Pseudoscorpion care îsi face un cocon din resturi vegetale, sub pietre. Consuma larve si adulti de insecte (mai ales diptere) si acarieni. În frunzarul padurilor, în tot lantul carpatic. România, Iugoslavia.

234 - Phalangium opilio L. (Pl. 65) - L = 6-9 mm. Opilionid care are pe chelicere (picioare anterioare terminate cu clesti) niste coarne. Picioarele lungi, subtiri, fragile, care apucate se rup foarte usor. Nu tese pînza. Se hraneste cu resturi organice, cadavre. Femela depune ouale pe pamînt. Din ele ies primavara puii În medii foarte variate, pe sub pietre, în litiera, pe plante, arbori, stînci. Din Delta Dunarii pîna pe munti la altitudini de l 400 m. Holarctica.

235 - Scorpion -Euscorpius carpathicus L. (Pl. 65) - L = 40- 50 mm. Scorpion mic, rapitor, nocturn. Consuma insecte, viermi si crustacee, pe care le prinde cu picioarele din fata. Ziua sta pe sub pietre sau lemne cazute, în frunzarul padurilor de pe versantul sudic al Carpatilor Meridionali, îndeosebi în Oltenia si jud. Buzau. Cu acul din capatul cozii poate provoca o întepatura neveninoasa pentru om.

CLASA SIMFILE (SYMPHILA)

236 - Scutigerella carpathica Juberthie, Jupeau, Tabacaru (Pl. 64) - L= 5,5-7 mm. Simfil cu corp din 14 segmente si cu 12 perechi de picioare, fara ochi. Consuma frunze uscate, muschi, lemn putred. În paduri de foioase si amestec, în frunzar, sub lemne putrede, pietre. Numai în Carpatii românesti.

CLASA CHILOPODE (CHYLOPODA)

237 - Lithobius forficatus (L.) (Pl. 64) - L = 18-35 mm. Coloratie variabila. Cu 15 perechi de picioare. În poieni deschise si împadurite, sub pietre, în frunzar, balegar, sub lemne, scoarta arborilor, în muschi, gradini, parcuri, terenuri necultivate, în pivnite si magazii. Comuna la intrarile în pesteri. Prezenta pîna la 2 000 m altitudine. Se hraneste pe înserat si noaptea, îndeosebi cu larve de fluturi. Evita umezeala. Traieste 6 ani. Alearga usor înainte si înapoi. În toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

238 - Polydesmus complanatus (L.) (Pl. 64) - L-16-28 mm. Diplopod cu corpul alcatuit din 20 segmente si cu 28-29 perechi de picioare. Consuma detritus vegetal, frunze moarte, lemn putred. Foarte comun în litiera padurilor de fag. În toata tara. Europa centrala si de est.

CLASA INSECTE (INSECTA)

239 - Lepidocyrtus cyaneus Tullberg (Pl. 65) - L - 1,5 mm. Colembol comun în litiera, mai rar în humusul padurilor de foioase, unde consuma ciuperci inferioare si substante organice în descompunere. În toata tara. Europa.

240 - Meconema thalassinum Kollar (Pl. 66) - L = 10-16 mm. Lacusta cu antene foarte lungi, fragile, cu ochi bulbucati si oviscapt lung. Nu zboara. Femela depune ouale în scoarta copacilor. Arboricola, comuna în padurile de foioase, mai ales pe stejar, tei, alun si fag. Frecventa,, îndeosebi în Transilvania, în VII-X. Europa.

241 - Ephippiger ephippiger Fieb. (Pl. 66) - L = 20-30 mm. Lacusta cu elitrele mici, întunecate, ascunse, fara aripi posterioare. Antene si oviscapt lungi. În arbori si arbusti, în zonele calde, în VIII-X. De la cîmpie pîna pe munti, frecventa, în vii si culturi forestiere. Europa.

242 - Calusar, calusel - Decticus verrucivorus L. (Pl. 66) - L = 25-45 mm. Lacusta cu aripi transparente. Prinsa, se apara muscînd puternic si eliminînd pe gura un suc castaniu acid. Se hraneste cu. insecte, plantule, frunze verzi de arbori si arbusti. Poate fi daunator. Frecventa în VI-X în zonele de deal si podis, pe pajisti, poieni, în lanuri de cereale, pepiniere si paduri. În toata tara. Europa, Asia.

243 - Calugarita - Mantis religiosa L. (Pl. 66) - L == 42-75 mm. Dupa împerechere femela manînca masculul. Ea depune ouale în o capsula fixata în jurul unei crengute. Larvele ies din oua primavara, adultii în VI-IX. Sta nemiscata pe plante si pîndeste hrana rasucind numai capul în toate partile. Se misca încet. Apuca brusc prada care trece prin apropiere cu picioarele anterioare adaptate special pentru aceasta. Animal lacom, vorace. În paduri si poieni, mai ales în Transilvania, Dobrogea si Muntenia. Europa de sud.

244 - Urechelnita - Forficula auricularia L. (Pl. 65) - L= 10- 16 mm. Dermapter cu elitre de lungime variabila. Ca sa zboare îsi ridica elitrele cu ajutorul furcii posterioare, pentru a-si putea elibera aripile posterioare lungi, membranoase. Clestii caudali, cu cîte un dinte interior, sînt încovoiati la capat. Femela depune în IV-V în pamînt, 90 oua pe care le pazeste (la nevoie le transporta în alt loc), îsi îngrijeste puii. Larvele au 6 stadii de dezvoltare. Activa ziua si noaptea. Consuma vegetale, plante putrede, insecte, cadavre, resturi de animale, larve de insecte, purici de plante. Femelele ierneaza în sol. Pe sol umed, sub scoarta copacilor, în litiera padurilor si plantatiilor forestiere. În IV- X în toata tara. Europa.

245 - Furnica alba - Reticulitermes lucifugus Rossi (Pl. 65) - Isopter (termita) care formeaza state si colonii. Cu mai multe categorii de indivizi: larve indiferente (L = 2 mm), lucratoare (L = 6,5 mm), soldati (L = 5,5-6,3 mm), 2 feluri de nimfe si adulti aripati (L = 6,8-7 mm) care parasesc colonia, se reproduc si întemeiaza noi colonii). Exista si indivizi nearipati, reproducatori. Formeaza colonii în pamînt. Ouale si larvele tinere sînt îngrijite de lucratoare. O femela poate depune cca 200 000 oua. Consuma lemn mort sau verde, radacini, lemne taiate, stîlpi, pe care îi roade pe dinauntru. Gratie unor protozoare care traiesc în aparatul lor digestiv, consuma celuloza din lemn. În sudul tarii, de-a lungul Dunarii, cu tendinta de raspîndire progresiva. Europa.

246 - Musculita cu gît lung - Raphidia ophiopsis Schum. (Pl. 65) - L =18-25 mm. Rafidiopter a carui femela depune ouale în crapaturile din scoarta copacilor cu ajutorul unui oviscapt lung, subtire. Larvele sînt terestre, stau în copaci, pe tufe de muschi si licheni. Animal rapitor; consuma ouale si omizile insectelor defoliatoare, paianjeni. În paduri de foioase si rasinoase, pe ramuri si frunze, în IV-X. În toata tara. Europa.

247 - Leul furnicilor - Myrmeleon formicarius L. (Pl. 65) - L = 65-75 mm. Adultii sînt slab zburatori si traiesc putin; ei se întîlnesc în VI-VII. Femela depune ouale în nisip; larvei (247 b) sapa o groapa ca o pîlnie cu ajutorul capului, cu care arunca nisipul afara. Ea sta în fundul gropii, lasînd afara numai o pereche de mandibule. Cînd o insecta ajunge pe marginea gropii, larva arunca asupra ei nisip, o dezechilibreaza si aceasta cade în pîlnie, unde larva îsi înfige mandibulele în ea. Printr-un canal ce strabate aceste mandibule ea introduce în prada sucuri gastrice care îi lichefiaza continutul, pe care îl suge apoi prin aceleasi canale. Prada golita de continut este aruncata apoi afara din pîlnie. Larva se împupeaza în sol. În toata tara, în paduri de brad. Europa centrala si de sud.

248 - Musca scorpion - Panorpa communis L. (Pl. 65) - L = 15- 20 mm. Mecopter la care abdomenul masculului este asemanator cu cel al unui scorpion, dar se termina cu un cîrlig. Femela depune 150 oua care seamana cu niste popice ce sînt dispuse pe 2-3 rînduri în sol. Larvele, carnivore, traiesc în muschi. Adultii, rapitori, ataca larvele insectelor defoliatoare. În paduri.

249 - Plosnita de cîmp - Palomena praxilla L. (Pl. 66) - L = 12- 14 mm. Heteropter, comun în VII-VIII în gradini, pe poame, lemne, urzici, în paduri pe frunzele copacilor. Suge sucurile plantelor. Ierneaza ca adult în frunzar. De la cîmpie pîna la munte, în toata tara. Sudul Europei, Asia.

250 - Plosnita de padure, plosnita de pom - Pentatoma rufipes L. (Pl. 66) - L = 13-16 mm. Heteropter cu picioare rosii. Emana un miros puternic, neplacut. Desi suge sucurile a numeroase plante, ataca ades si larvele viespilor de frunza, sugîndu-le sîngele. Ierneaza ca adult pe scoarta copacilor în locuri însorite, prin paduri, livezi si gradini. În "toata tara, îndeosebi în zona muntoasa. Europa, Siberia.

251 - Himacerus apterus F. (Pl. 66) - L = 9-10 mm. Cu 2 forme: unele brahiptere (aripile sub 1/2 din lungimea abdomenului) mai comune, altele macroptere (cu aripi ce depasesc lungimea abdomenului), mai rare. Cu o generatie pe an. Animal zoofag, se hraneste cu oua si larve tinere de insecte, fiind astfel un animal util. Ierneaza ca ou sau ca adult. În paduri si livezi, pe copaci si arbusti. Frecvent în zonele înalte. Europa, Siberia.

252 - Aradus betulinus Fn. (Pl. 66) - L mascul = 6,3-7,1 mm, L femela = 8,5-9.1 mm. Plosnita fitofaga care suge bradul si molidul. În toata tara, la deal si munte. Europa, Siberia.

253 - Cicada mare, cicoare - Tibtcina haematodes (Scop.) (Pl. 66) L = 26-31 mm. Homopter iubitor de caldura, care scoate un tîrîit foarte puternic ce se aude de departe. Adultii traiesc 5-6 saptamîni. Ouale sînt depuse în ramuri uscate. În X ies larve care traiesc 4 ani în sol, sugînd seva din radacini. În padurile de stejar. Europa.

254 - Margica, stupitul cucului - Phylaenus spumarius Amyot (Pl. 66) - L = 5-6 mm. Antene mici abia vizibile. Adultii sar si zboara bine. Larvele produc cu saliva si alte secretii o spuma în care se ascund. Comun pe plante ierboase si arbusti, la marginea padurilor. În toata tara. Europa, vestul Asiei.

255 - Centrotus cornutus L. (Pl. 66) - L = 7-10 mm. Homopter cu larve pe plante spontane joase si cu adultii în VI-VIII pe plante lemnoase din paduri umede. Cu o generatie pe an. Ierneaza ca ou. Polifaga. Frecventa în toata tara. Europa, Asia Mica.

256 - Aphrophora alni Fallen (Pl. 66) - L = 0,8-11 mm. Homopter ale carui larve cresc pe plante spontane joase si pe care produc o spuma ce formeaza un strat protector în jurul lor. Adultul în VI-X pe anin, pin, plop, salcie, unde suge sucul plantei pe la baza frunzelor de pe crengile tinere. În toata tara. Europa, nordul Asiei pîna în Japonia.

257 - Viespoiul, viespea mare de lemn - Sirex gigas L. (Pl. 67) - L - 12-45 mm. Zboara zgomotos în VI-IX. Femela depune 350 oua. Larva, alba galbuie, sapa o galerie lunga de 40 cm pe axul tulpinii, apoi oblica, în care traieste 2 ani. Adultul se hraneste cu polen, seva, insecte. În toate padurile de rasinoase din tara (pe brad, molid, larice), mai rar pe frasin si plop. Datorita perioadei lungi de dezvoltare, adultul poate iesi si din lemn prelucrat.

258 - Viespea de lemn - Rhyssa persuasoria L. (Pl. 67) - L = 25-28 mm. Lovopozitor = 30-31 mm. Are un simt deosebit care îi permite sa simta în lemn pîna la adîncimi de 30 cm locul unde se afla larva unei insecte. Introduce apoi ovopozitorul în lemn si reuseste sa-l înfiga în omida si sa-si depuna în ea ouale. Larva care va iesi se va hrani cu carnea gazdei. Insecta folositoare. În padurile de conifere. Europa, Asia.

259 - Diplolepis rosae L. (Pl. 67) - L = 2,5-5 mm. Formeaza gale de marimi diferite, globuloasa, cu învelis din fibre subtiri, încîlcite, cu camere numeroase, din care iese în primavara urmatoare o noua generatie. O generatie pe an. Viespea produce gale pe specii ale genului Rosa. Adulti în V-VII. În toata tara; cea mai comuna insecta. Europa, vestul Asiei, America de Nord.

260 - Gargaunele mare - Scolia flavifrons F. (Pl. 67) - L = 30-50 mm. Cea mai mare viespe din Europa. Paraziteaza larve de nazcorn (Oryctes), Lucanus si Melolontha. În locuri însorite, calde, pe flori de compozite, cu al caror nectar se hraneste. Abundenta în toata tara, îndeosebi în sud. Pentru împupare larva iese din gazda si formeaza un cocon.

261 - Furnica de padure - Formica ruja L. (Pl. 67) - L_lucratoare= 4-9 mm, L_femeie = 9-11 mm. Cu 3 feluri de indivizi: masculi, femele si lucratoare. Larva vermiforma, apoda. În paduri de amestec si de rasinoase, cu soluri umede; formeaza cele mal mari si înalte furnicare (de l m). Consuma insecte daunatoare, afineaza solul. Element regulator important al biocenozelor. Omnivor. În paduri de rasinoase, dar si de foioase. În Carpati. Europa, Asia.

262 - Camponotus herculeanus L. (Pl. 67) - Lucratoare - 7-14 mm. Cea mai mare furnica de la noi. Corp paros. Face cuiburi în arbori batrîni (de foioase sau rasinoase), în buturugi, determinînd pierderi lemnoase de cca 5%. Uneori si în cîmp, sub pietre. Coloniile din arbori sînt la l-10 m înaltime. În stomac contine protozoare si ciuperci capabile sa degradeze celuloza. Consuma lemn, dar si insecte diverse si detritus. În toata zona carpatica, îndeosebi în paduri de rasinoase (mâi ales de molid). Europa, Asia.

263 - Gargaune - Vespa crabro L. (Pl. 67) - L = 21-35 mm. Viespile alcatuiesc state, construind cuiburi din pasta celulozica, cu numeroase celule în forma de faguri etajati (D == 20-30 cm). Se hraneste cu muste. Foarte raspîndita la noi, ocupînd chiar si cuiburi de pasari. Este agresiva, cu o întepatura foarte dureroasa. Ierneaza numai femelele fecundate, care încep construirea cuibului si cresc primul lot de lucratoare. Toamna ies femelele si masculii si are loc reproducerea. În paduri batrîne. Europa.

264 - Barzaune - Xylocopa violacea L. (Pl. 67) - L = 20-28 mm. Pe picioare cu un aparat colector de polen. Ierneaza ca adult. Cuib în lemn uscat (pari, stîlpi), În care sapa cu mandibulele canale lungi de pîna la 30 cm. Construieste 12 camarute separate prin ziduri de rumegus întarit, în care depune oua si hrana (polen cu miere). Sudul Europei.

265 - Repedea de munte - Cicindella silvicola Duj. (Pl. 68) - L =13-17 mm. Rapitoare, alearga si zboara iute. Vîneaza ziua. Larva sta într-un tub în pamînt de unde prinde orice insecta care trece prin apropiere si pe care o suge. La deal si munte, mai ales în paduri de fag si conifere. Zboara de-a lungul drumurilor, în zone însorite, uscate, pe pante pietroase. Europa.

266 - Carabus auronitens F. (Pl. 68) - L = 18-26 mm. Animal terestru bine adaptat la mersul pe pamînt, cu mandibule puternice, lînga care, atunci cînd este apucata secreta un lichid acid. Adultul si larva sînt predatori. Vîneaza diferite insecte, îndeosebi larve. În toate padurile de foioase si conifere. Animal folositor. Europa.

267 - Vînator de omizi - Calosoma sycophantha L. (Pl. 68) - L ⁼ 24-35 mm. Insecta vioaie, carnivora, vîneaza pe sol larve, omizi si adulti de insecte defoliatoare (Lymantrîa dispar, L. monacha). Femela depune 100-600 oua, din care ies larve rapitoare. Impuparea se face în sol. Traieste 2-3 ani. În toate padurile de foioase si rasinoase. Europa, Asia.

268 - Xylodrepa quadripunctata L. (Ph 68) - L = 12-14 mm. Femela depune în sol 20 oua. Adultul si larva stau pe flori sau copaci si distrug omizile de cotari si tortricide, mai rar omizi procesionare, în paduri de stejar si în livezi. Consuma si oua de crizomelide, cu pureci de plante. Animal folositor, util în combaterea daunatorilor forestieri.

269 - Muscariu - Cantharis f usca L. (Pl. 68) - L = 11-15 mm. Cu elitre moi. Adultii vioi, zboara în V pe flori, ierburi. Larvele sub pietre, în litiera. Consuma insecte, paianjeni, melci, limacsi, dar si cereale abia încoltite. Ierneaza ca larva în sol, dar poate aparea iarna pe zapada. Primavara se împupeaza, apoi ies adultii. În toata Europa.

270 - Agrilus viridis L. (Pl. 68) - L - 6-10 mm. Culoare variabila. Femela depune ouale în grupe mici pe scoarta sau în tulpina arborilor. Larvele patrund sub scoarta si sapa galerii întortocheate, deasupra carora scoarta se crapa. Ierneaza ca larve. Se împupeaza în lemn. Adultii ies prin gauri proprii. Dusmanii sai sînt viespile parazite si ciocanitorile. Durata de dezvoltare este de l-2 ani. Ataca arborii slabiti de seceta, inundatii, sau de defoliatori (de obicei stejari, anini, tei, mesteceni, salcii, plopi).

271 - Cantarida, catelul frasinului - Lytta vesicatoria L. (Pl. 68) L = 12-22 mm. Adultul manînca frunzele, putînd provoca uscarea arborilor (frasin, liliac, lemn cîinesc); are un miros greu, caracteristic, provocat de cantarida (o substanta afrodisiaca). Femela depune oua pe flori sau pe sol. Larvele tinere ies, se prind de albinele salbatice, care le duc în cuiburile lor. Aici se dezvolta hranindu-se cu ouale gazdei si cu miere. În primavara urmatoare se împupeaza si iese adultul.

272 - Mamornic, gîndac puturos - Meloe proscarabeus L. (Pl. 68) _ L = 13-32 mm. Elitrele mai scurte decît abdomenul, aripi posterioare rudimentare. Abdomen gros. În pericol secreta un suc acid urît mirositor, gros si lipicios. Se hraneste cu iarba. Cele l 200 oua sînt depuse în depresiuni În pamînt, Larvele se agata de albinele solitare sau domestice si sînt astfel transportate în stupi. Aici, printr-o dezvoltare complicata, cresc hranindu-se cu oua si miere, daunînd stupului. Pe pante însorite, înierbate. În toata tara.

273 - Carabuselul cerealelor - Anisoplia segetum Hbst, (Pl. 68) - D = 10-12 mm. Adultii zboara, în V-VI si traiesc 20-30 zile. Depune oua în pamînt lucrat. Larva se hraneste cu radacini de plante. Dezvoltarea larvara dureaza 2 ani. Adultii dauneaza boabelor în lapte; larvele rod radacinile. În toata tara. Europa, sud-vestul Asiei.

274 - Nazcorn, caraban - Oryctes nasicornis L. (Pl. 68) - L = = 25-39 mm. Se întîlneste în VI-VIII, în amurg si noaptea. Dimorfism sexual accentuat. Capul este înarmat cu un corn lung, arcuit. Corp lucios, glabru. Picioare puternice. Larva se dezvolta mai multi ani în plante în descompunere, mai rar în lemn putred, înainte de împupare îsi face un cocon în care sta 2 luni. În toata tara, mai frecventa în padurile de stejar, fag si conifere. Europa, Asia.

275 - Ileana, gîndac de trandafir - Cetonia aurata L. (Pl. 68) - L = 14-21 mm. Adultul pe flori în V-IX. Larva traieste un an în furnicare de furnici rosii de padure si în lemnul putred al copacilor sau în cioturi. Adultul se hraneste cu sucuri de flori (de aceea are un aparat bucal atrofiat si mandibule moi). În toata tara. Europa.

276 - Radasca - Lucanus Cervus L. (Pl. 68) - L = 55-75 mm. Cel mai mare coleopter de la noi. Cu dimorfism sexual accentuat, masculul mai mare, cu mandibule foarte dezvoltate, bifurcate, cu dinti interiori care îi servesc la lupte; femela mai mica (L = 30-45 mm). Larva traieste sapînd galerii în stejari. Dezvoltarea dureaza 3-5 ani si atinge L = 80-100 mm. Ca adult suge seva din ranile copacilor. Zboara spre seara. Ziua sta pe ramuri. Ataca stejarul, mai rar alte foioase. În silvostepa. Europa.

277 - Croitorul mare - Cerambyx cerdo L. (Pl. 68) - L = 30- 50 mm. Antene cu 11 articole noduroase. Adultii în VI-VIII. Au un zbor greoi, în seri calde. Femelele depun izolat cca 100 oua în crapaturile scoartei tulpinilor de stejar. Larvele sapa galerii de pîna la 50 cm, crescînd pîna la 80-90 mm, în decurs de 3-4 ani. Este cel mai important daunator al stejarului (dar poate ataca si fagul, carpenul, ulmul, nucul si castanul). Prefera copacii batrîni de 80-140 ani, În care pot trai concomitent mai multe larve. Arborii atacati pot lîncezi înca 15- 20 ani. Adultii traiesc pe flori. Europa.

278 - Stralucitul - Aromia moschata L. (Pl. 69) - L = 22-32 mm. Cu variatii de culoare si cu miros de mosc. Prezent în VI-VIII. Larva traieste sapînd galerii în trunchiurile salciilor batrîne, dar si în arini si plopi. Adultul sta pe salcii si flori. În toata tara. Europa, Asia.

279 - Croitorul albastru al fagului - Rosalia alpina L. (Pl. 69) - L = 22-36 mm. Ultimele articole antenare cu smocuri de peri. În regiunile muntoase, pe fag, în V-IX. Larvele se dezvolta în arborii slabiti, vlaguiti. În toata tara. Europa, vestul Asiei.

280 - Gîndacul rosu al plopului - Melasoma populi L. (Pl. 69) - L = 10-12 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Ierneaza ca adulti în litiera sau sol. Se hraneste cu frunze si vîrfuri de lujeri. Din oua ies larve care consuma frunze. Se împupeaza pe dosul acestora cu capul în jos. Adultii, dar mai ales larvele scheletizeaza frunzele, împiedica dezvoltarea plantelor. Din delta pîna în zonele montane, pe plopi si salcii. Europa, Asia, nordul Africii.

281 - Gîndacul ulmului - Galerucella lineola M. (Pl. 69) - L = = 6-8 mm. Elitre paroase. Cu 2-3 generatii pe an. Adultii si larvele rod frunzele de ulm, mai rar de plop, determinînd defolieri puternice, care slabesc copacii (si în care ulterior se pot instala carii). Se împupeaza cu capul în jos. Are ca dusmani pasarile insectivore, insectele rapitoare si parazite, ciupercile.

282 - Gîndacul arinului - Agelastica alni L. (Pl. 69) - L = 6- 7 mm. Femelele depun cele 600-900 oua pe dosul frunzelor, în pachete de cîte 20 bucati. Larvele, ca si adultii, manînca frunzele, lasînd numai nervurile. La sfîrsitul lui VII coboara în sol si se împupeaza. Adultii apar în VIII si ierneaza în frunzar. Pe arin. Europa.

283 - Cariul molidului - Ips typographus L. (Pl. 69) - L = 4,2- 5,5 mm. Elitrele sînt terminal cu marginea dubla. Cu 2 generatii pe an (în IV si VI). Masculul sapa în scoarta o gaura de intrare si o camera nuptiala. De aici 2-3 femele fecundate sapa galerii verticale, în care depun 20-100 oua. Larvele îsi sapa galerii proprii. Noii adulti perforeaza gauri proprii de iesire. Ei pot trai 20 luni, atacînd molizii batrîni (de 50-100 ani), dar si pinul si laricele. Are multi dusmani. În toata tara. Europa.

284 - Cotarul de toamna - Erannis defoliaria Clerck (Pl. 69) - A = 40-50 mm. Variabilitate mare. Femela aptera. Zboara în X-XII. Larvele se hranesc cu frunzele esentelor de foioase si cu pomi fructiferi. Extrem de comuna; în unii ani este un daunator periculos. Europa, Asia.

285 - Tortrix viridana L. (Pl. 69) - A = 22-25 mm. Adultul în V-VII. Noctuid, vine noaptea la lumina. Depune cca 60 oua. Larva se hraneste cu muguri si frunze de stejar. Cu multi dusmani. Specie comuna, daunator important în padurile de stejar. Europa, Asia Mica.

286 - Omida paroasa a stejarului - Lymantria dispar L. (Pl. 69) - A = 25-70 mm. Femela este mai mare. Adultii în VII-VIII. Femela depune 100-800 (l 500) oua. Larvele pot provoca defolieri totale în padurile de stejar, dar ataca si alte plante lemnoase si ierboase (este polifaga). Are multi dusmani naturali. Specie comuna, daunatoare. În toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

287 - Mironosita, nona, omida paroasa a molidului - Lymantria monacha L. - (Pl. 69) - A = 40-50 mm. Zboara în VII-VIII, seara sau noaptea. Femela depune 100-300 oua. Cu o generatie pe an. Larvele, polifage, consuma frunze, fiind principalul daunator al padurilor de rasinoase. Pentru hranire, trec din pom în pom. La deal si munte, mai rar la ses. Europa, Asia.

288 - Omida procesionara a stejarului - Thaumatopoea proces-sionea L. (Pl. 69) - A = 32-36 mm. Adultii zboara în VII-VIII, în crepuscul sau noaptea. Omizile se hranesc cu frunze de stejar; ziua stau protejate în cuiburi de matase, din care seara pornesc spre ramurile cu frunze, pentru a se reîntoarce dimineata la cuib. Cu peri iritanti chiar si pentru om. Drumul pe copaci si de la un copac la altul îl fac în coloane nenumarate. Uneori se muta de la o padrre la alta, tot în coloane. T.a noi comuna, daunatoare în padurile de stejar din zonele de ses si deal. Europa.

289 - Centra vinula L. (Pl. 69) - A = 65-70 mm. Cu 2 generatii pe an. Adultii zboara în V-VI si VII-VIII. Larvele se hranesc cu frunze de plop si salcie. În toata tara. Europa si Asia.

290 - Anthocaris cardamines L. (Pl. 70) - A = 18-30 mm. Adultii zboara în III-V. Larva traieste pe crucifere. În toata tara, de la ses la munte. Europa si Asia.

291 - Parnassius mnemosyne L. (Pl. 70) - A = 45-55 mm. Cu o singura generatie pe an. Adultii zboara în IV-V la ses si în VI-VII la deal si munte. Larva traieste pe Corydalis. Comuna de la malul marii pîna pe munti. Europa, Asia Centrala.

292 - Nymphdlis antiopa L. (Pl. 70) - A = 60-70 mm. Adultii zboara în VI si hiberneaza ca adult, pentru a zbura din nou primavara. Larva polifaga, se hraneste cu frunze de salcie, plop, ulm, mesteacan (chiar si cu fragi). În paduri si la liziere, la deal si munte, în toata tara. Europa, Asia, America.

293 - Limenitis camilla L. (Pl. 70) - A = 42-52 mm. Adultii zboara în VI-VII. Larva traieste pe Lonicera. La deal si munte. Europa, Asia temperata, pîna în Japonia. Pe plop traieste L. populi.

294 - Sfinxul de pin - Hyloicus pinastri L. (Pl. 70) -- A - 70- 85 mm. Cu o generatie pe an. Adultii zboara în V-VIII. Ziua se odihneste pe trunchiurile de conifere, seara zboara pe flori dupa nectar, pe care îl culege din zbor. Larva traieste pe conifere, frecventa la noi Ia deal si munte. Europa, Asia.

295 - Mimas tiliae L. (Pl. 70) - A = 60-75 mm. Frumos colorat, cu o mare variabilitate. Cu 2 generatii pe an: în III-IV si în VII-VIII. Adultul sta ziua pe trunchiurile copacilor (seamana cu o frunza cazuta) si zboara noaptea dupa nectar. Larva consuma frunze de tei, ulm, mai rar alun, mesteacan, stejar. De la cîmpie la munte. Europa, Asia.

296 - Fluture de seara cu ochi de paun - Smerinthus ocellatus L. (Pl. 70) - A = 75-80 mm. Cu 2 generatii pe an: în V-VI si VII- VIII. Zboara noaptea. Larva traieste pe plop, salcie, mesteacan, diferiti arbori fructiferi. Comun, în toata tara. Europa, Asia de vest, Asia Mica.

297 - Macroglossum stellatarium L. (Pl. 70) - A = 42-52 mm. Cel mai comun sfingid de la noi. Cu 2 generatii pe an: prima primavara, a doua toamna tîrziu. Numeroase exemplare pot hiberna ca adulti în locuri adapostite. Zboara ziua, suge nectar din zbor. Larva traieste pe Galium, Rubia, Stellaria. Din zona litoralului, pîna în munti. Europa, Asia. Specie migratoare ce vine din sud.

298 - Aglia tau L. (Pl. 70) - A = 49-88 mm. Adultul zboara în IV-VI, prin padurile de foioase. Diurn, zboara pe timp frumos, între orele 9-15; femela este nocturna. În repaus acest fluture tine aripile lipite, lasînd sa se vada numai fata inferioara a aripilor posterioare, care este homocroma, asemanatoare unor frunze moarte. Larva traieste pe fag, stejar, carpen, mesteacan, tei etc. Relativ frecventa, îndeosebi în zona fagului, dar poate coborî spre cîmpie. Europa, vestul Asiei.

299 - Catocala nupta L. (Pl. 70) - A = 70-75 mm. Adultii zboara noaptea, în VII-IX. Ziua sta pe scoarta arborilor, cu care se confunda. Larvele se dezvolta pe plop si salcie. Cea mai frecventa specie a acestui gen, comuna de la cîmpie, pîna la munte la altitudini de l 500 m. Europa, Asia. Pe stejar, paducel, porumbar, par si prun traieste C. fulminea, iar pe frasin si plop C. fraxini.

300 - Rhabdophaga salicis Schrk. L. (Pl. 67) - Femela depune pîna la 130 oua pe lujerii tineri de Salix. Larvele patrund în tulpini, provocînd aparitia unor gale (D = l cm, L = 4 cm) cu camere individuale. Deformeaza ramurile. Cu multi dusmani naturali.

301 - Rhagio tringarius L. (Pl. 67) - Musca comuna primavara, formeaza roiuri mici. Larvele se dezvolta în lemn putred. Zoofage sau saprofage.

302 - Syrphus tricinctus Fallen (Pl. 67) - L = 11 mm. Traieste pe flori de compozite, în pasuni, unde pîndeste diferiti purici de plante, musculite, pe care le suge. Europa, Japonia.

303 - Bibio marci L. (Pl. 67) - L= 11-13 mm. Zboara în III- IV, ades în roiuri, pe vreme buna. Pe vreme rea sta sub frunze. Larvele cresc pe humus si gunoi; rod radacini fine. Cu multi dusmani naturali.

304 - Stratyomis chameleon L. (Pl. 67) - Musca putin activa, prin locuri umede, pe plante sau trunchiuri de arbori. Larve active, care consuma vegetale în descompunere, resturi organice. Respira cu un organ respirator situat la partea posterioara. Ierneaza ca larve. Se împupeaza în sol.

ÎNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

305 - Salamîzdra - Salamandra salamandra L. (Pl. 74) - L = 20- 28 cm. Corp îndesat, coada cilindrica. Median cu 2 siruri de orificii glandulare; pe laturi cu cîte un sir de negi. Se reproduce primavara si vara, pe sol sau în apa mica, de obicei slab curgatoare. Metamorfoza dureaza 2-3 luni. Ovovivipar, depune 70 larve în apa mica. Traieste peste 20 ani. Se hraneste cu rîme, limacsi, melci, insecte. Fara dusmani (datorita veninului produs de glandele din tegument). Animal nocturn, scoate un sunet ca un chitait de soarece. Fiind animal terestru, se îneaca în apa adînca. În vai umede, sub muschi, pietre, busteni umezi. În paduri. În Subcarpati si Podisul Transilvaniei, la altitudini de 400-800 m. Rar apare si în pivnitele caselor de lînga paduri. Europa temperata, nordul Africii, Asia Mica.

306 - Brotacei - Hyla arborea L. (Pl. 74) - L = 5 cm. Pupila orizontala, timpan vizibil. Degetele cu discuri adezive, cu lichid lipicios. Masculul cu un sac vocal mare, din care scoate un sunet puternic "ghek-ghek-ghek". Se reproduce în III-IV, în balti. Larvele înoata foarte rapid. Metamorfoza dureaza pîna în VII-VIII. Este singura broasca arbo-ricola din Europa. Se hraneste cu insecte zburatoare pe care le prinde cu limba sa lipicioasa. Are multi dusmani printre pasari si serpi. Animal diurn. În toata tara, oriunde este apa si vegetatie arborescenta. Pe arbori, arbusti si în stuf. Europa, pîna în Caucaz si Asia Mica.

307 - Broasca rosie de munte - Rana temporaria L. (Pl. 74) - L = 6-8 cm. Corp masiv, cap rotunjit, picioarele posterioare relativ lungi. Pupila orizontala. Timpan bine vizibil. Masculul cu 2 saci vocali interni, laterali. Masculul emite un sunet ca un mîrîit slab. Se reproduce în II-IV (la munte pîna în VII). Depune ponta în gramezi mari care plutesc la suprafata baltilor. Metamorfoza dureaza 2-3 luni. Se hraneste cu viermi, moluste, diferite artropode. Este vînata de serpi si pasari rapitoare. Face salturi scurte. Hiberneaza pe fundul rîurilor. În padurile de altitudine (de la 600-2 000 m), prin iarba si frunzare, pe lînga ape, în care, daca este în pericol, sare. Europa, Asia temperata.

308 - Guster - Lacerta viridis Laur. (Pl. 74) - L = 40 cm. Cea mai mare sopîrla de la noi. Cap puternic, umflat la tîmple. Puii sînt brun-roscati. Masculii se lupta Între ei. Depune în VI-VII cîte 7-14 oua în galerii sapate în pamînt, din care în VIII ies puii. Se hraneste cu diferite crustacee, insecte, paianjeni, chiar si cu sopîrle mai mici. Are multi dusmani printre serpi, pasari rapitoare, mamifere. Hiberneaza în gauri adînci de l m, în IX-V. Animal iubitor de caldura si soare. Se misca iute, se catara usor în arbori. În paduri rare de stejar cu subarboret, dar si în vii si pîlcuri de padure, de stepa, pe pante de loess cu arbusti. În toata tara. Sudul Europei, Asia Mica.

309 - sarpe de sticla - Anguis fragilis L. (Pl. 74) - L = pîna la 50 cm. sopîrla serpentiforma, apoda. Ochii cu pleoape mobile, solzii cu luciu de smalt. Reproducere în V; masculul imobilizeaza femela muscînd-o de ceafa. Naste în VII-VIII cîte 5-26 pui vii (L = 8-9 cm). Traieste si 46 ani. Se hraneste cu limacsi, rîme, melci. Hiberneaza în gauri la radacina copacilor. Se misca lent; cînd este prins nu musca, dar coada sa se rupe usor. Apare izolat, dimineata sau seara, pe ploaie, la liziera padurilor, în livezi, pasuni, sub pietre, busteni, sub capite de fîn. În toate padurile. În toata tara (lipseste din Dobrogea). Europa, nordul Africii, Asia Mica.

310 - Vipera, napîrca - Vipera berus L. (Pl. 74) - L = 50-80 cm_T Corp scurt, îndesat, bot turtit, coada scurta cu capat bont. Pe cap un V întors, sau un X. Pe spate cu o banda neagra în zig-zag. Apar ades indivizi melanici. Se reproduce în IV-V. Masculul nu imobilizeaza femela la acuplare. Naste 5-18 pui în VIII-IX. Hiberneaza singura sau în îngramadiri de pîna la 300 indivizi, în X-III (IV). Traieste 5-8 ani. Se hraneste cu mamifere (rozatoare si insectivore), sopîrle, broaste brune. Are un venin puternic. Ucide prada muscînd-o, apoi, cînd nu mai misca.. o înghite de la cap. În zone umede la munte si dealuri, pîna la altitudini de 2 500 m, la margini de paduri si poieni, taluzuri de drum si poteci, coaste stîncoase cu vegetatie. Mai activa dimineata si seara. În zile reci si ploioase, activitatea redusa. Pe ambii versanti ai Carpatilor, în podisul Transilvaniei, în Crisana, în jurul Iasului. Europa, Asia.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

311 - Vînturel rosu - FaZco tinunculus L. (Pl. 71) - L = 31- 38 cm. La coltul gurii cu o mustata negricioasa. Cuibareste în IV în paduri, în cuiburi parasite de ciori si cotofene, în scorburi, pe stînci, în cladiri înalte din orase, ades în colonii. Cele 4-5 oua sînt clocite 25 zile. Puii stau în cuib 4 saptamîni. Pasare folositoare. Se hraneste cu soareci, insecte, rar cu pasari. Zbor linistit, poate bate repede din aripi, stînd suspendat în aer pentru a-si cauta prada de pe sol. În paduri, orase, pe malul apelor, dar si în zonele montane, în stîncarii. Strigat "cli-cli-cli". Oaspete de vara (III-XI) partial sedentar. Europa, Asia, Africa.

312 - sorecar comun - Buteo buteo L. (Pl. 71) - L = 46-65 cm. Intre ochi si cioc, cu pene moi. Coada aproape dreapta, coloratie variabila. Cuibareste în paduri mici, în pomi înalti. Femela depune în V 3 oua pe care le clocesc ambii parinti timp de 30 zile. Puii stau în cuib 40- 50 zile. Animal folositor: se hraneste îndeosebi cu rozatoare, mai rar cu pasari, reptile, insecte mai mari. Cauta hrana în luminisuri, pe întinsuri. Prefera sa stea în pomi înalti. Strigat "hlach". Sedentar, dar si de pasaj, comun în paduri colinare, îndeosebi în Transilvania si Dobrogea. Europa, Asia.

313 - Cocos de munte - Tetrao urogallus L. (Pl. 71) - L_mascul = - 85-100 cm, L_femela - 60-70 cm. Cu dimorfism sexual accentuat. Animal poligam. În perioada împerecherii are loc o parada nuptiala, cînd cocosii cînta. Cuib pe sol, la baza arborilor, captusit cu resturi vegetale. Femela depune în V cîte 5-8 oua pe care le cloceste timp de 24 zile de la depunerea ultimului ou. Puii ies concomitent si pot alerga sa-si caute hrana din prima zi (sub conducerea mamei lor). Se hraneste cu larve, omizi, plante, fructe. Striga "bac-bac-bac". Relict glaciar, sedentara la noi, în padurile de conifere de altitudine medie si mare, de-a lungul întregului lant carpatic. Femela este OCROTITĂ DE LEGE, masculul se vîneaza. În nordul Angliei, Europa centrala si nordica, Asia temperata (pîna la Sahalin).

314 - Fazan - Phaseanus colchicus L. (Pl. 71) - Lmascui = 75- 90 cm, Lfemeia = 50-65 cm. Pasare poligama, cu o coloratie foarte variabila, cu dimorfism sexual. Cuibareste în V-VI pe sol, în vegetatie. Cuibul adaposteste 6-10 oua ce sînt clocite de femela 27 zile. Puii pleaca dupa mama imediat ce s-au uscat. Are peste 30 rase ce se pot încrucisa între ele. În prezent este înmultit în captivitate, apoi este lasat liber. Se hraneste cu bucati de plante, seminte, fructe de padure, insecte., viermi, melci, pe care le culege dimineata si seara (ziua sta prin desisuri, în semanaturi, noaptea în padure). Striga "go-coc". Doarme în copaci (cocosii mai sus, femelele mai jos). Se ascunde de dusmani, dar la nevoie fuge pe jos foarte iute, sau zboara brusc, zgomotos si iute. Este vînat pentru carnea sa gustoasa. La noi a fost aclimatizat si s-a adaptat bine. Sedentara, în paduri de foioase, mai ales la ses si deal, în paduri rare, lînga terenuri arabile si ape. În toata tara. Originar din Asia (India, China), acum colonizat în toata emisfera nordica.

31.5 - Sitar - Scolopax rusticola L. (Pl. 71) - L = 34-36 cm. Cuibareste la radacina copacilor, într-o gropita captusita cu frunze uscate. Depune 4 oua ascutite la vîrf, pe care femela le cloceste 22 zile. Puii stau în cuib cîteva ore. În unii ani poate scoate doua rînduri de pui. Nocturn. Se hraneste cu insecte, viermi, melci. Strigat "orrrt-orrt" sau "tsivik"'. Zbor iute, în zig-zag. Cauta cu ciocul viermi în sol umed, care ramîne în urma sa ciuruit ca o sita. În paduri de foioase si amestec, lînga ape, în zavoaie. Cautata de vînatori pentru carnea sa foarte gustoasa. Pasare de pasaj si oaspete de vara (II-IV si IX-XI), rar pîna la altitudini de l 400 m. Iarna ramîne rareori. Europa, Asia (pîna în Japonia).

316 - Turturica - Streptopelia turtur (L.) (Pl. 71) - L = 26-30 Cuib simplu, ca o platforma rara, din crengi, în copaci la înaltimi de l- 7 m. Depune de 2 ori pe an cîte 2 oua pe care le cloceste 13-15 zile. Puii stau în cuib 18 zile. Pasare de zi, se hraneste cu diferite seminte,, melci, fructe de padure si livezi. Strigat "turr-turr". În paduri la ses si deal, în plantatii de salcîm si parcuri. Cautata de vînatori. Oaspete de vara (IV-IX). Europa, Asia centrala si de est, Africa de Nord. Ierneaza în Africa la nord de ecuator.

317 - Buha - Bubo bubo L. (Pl. 71) - H = 62-73 cm, A = 160- 170 cm. Corp acoperit cu un penaj mare, lax; pe cap cu 2 smocuri depene asemanatoare unor sprîncene. Aripi mari, late. Cuibareste în III- IV în scorburi, crapaturi de stînci sau în cuiburile altor rapitoare mari. Cele 2-4 oua le cloceste 33-36 zile. Puii stau în cuib cca 2 luni. Se hraneste cu soareci, iepuri, pasari, insecte. Vîneaza numai noaptea, zburînd la distante de 15 km de cuib. Strigat "uhuhu-u-uhuhu" lugubru. Sedentara, sta în zavoaiele Dunarii, în paduri, prin stîncarii. Rara. OCROTITĂ DE LEGE. Europa temperata, Asia, Africa de Nord.

318 - Cuc - Cuculus canorus L. (Pl. 71) - L =31-40 cm. Nu îsi face cuib, nu cloceste si nu îsi îngrijeste puii. Femela depune cîte un ou în cuiburile altor pasari (are preferinte pentru cuiburile anumitor specii). Din V pîna în VII depune cca 12-20 oua mici, de culoare variata. Puiul iese dupa 12,5 zile, creste foarte repede, aruncînd din cuibul gazda restul oualor si puii mamei adoptive. El ramîne în cuib 21-22 zile si este foarte lacom si galagios. Se hraneste cu insecte, omizi (este printre putinele pasari care manînca omizile paroase), paianjeni. Strigat "cu-cuu". Oaspete de vara (IV-IX), comun în toate padurile colinare si de munte, în zavoaie, parcuri si vii. Europa, Asia, Africa. Ierneaza la sud de Sahara si în sudul Asiei.

319 - Dumbraveanca - Coracias garrulus L. (Pl. 72) - L = 30- 34 cm. La jumatatea lui V îsi face un cuib în scorburi înalte sau în gauri sapate în maluri (lînga ape mari), pe care le tapeteaza cu iarba, puf si pene. Cele 4-6 oua sînt clocite 18-19 zile de ambii parinti. Puii stau în cuib 26-30 zile. Se hraneste cu insecte, la nevoie si cu alte nevertebrate (pe care le vîneaza mai ales din zbor), dar consuma si soareci, fructe. Strigat "rak-rak". Sta în locuri înalte. În zavoaie, paduri cu luminisuri. Oaspete de vara (V-IX). În zonele înalte este mai mult de pasaj. Frecventa în toata tara. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord. Ierneaza în Africa si nord-vestul Asiei.

320 - Pupaza - Upupa epops L. (Pl. 72) - L = 25-45 cm. Cu un evantai de pene pe cap. Cuibareste în V-VI în scorburi de copac sau în gauri în zid. Femela depune 6 oua pe care le cloceste 18 zile. Puii stau în cuib 24-27 zile; ei se apara împroscînd secretia urît mirositoare a unei glande situate deasupra cozii. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, pe care îi arunca în aer, apoi îi înghite. Pasare folositoare. Strigat "upupupup". Surprinsa, în caz de primejdie, se lipeste de sol, stînd nemiscata. În pajisti, pe lînga paduri, în parcuri, raristi, în copacii din apropierea apelor. Oaspete de vara (III-X), comun la noi. Europa de sud si est, Africa, Asia. Ierneaza în zona ecuatoriala a Africii, India, în sudul Marii Caspice.

321 - Ciocanitoare pestrita mare - Dendrocopus major L. (Pl. 72) - L == 23-26 cm. Cuib sapat În tulpina arborilor, la înaltimi de 3- 10 m. Cele 4-7 oua sînt clocite 16 zile. Puii ramîn în scorbura 20 zile. Consuma larvele insectelor daunatoare, dupa care sapa cu ciocul în lemnul arborilor. Strigat "ghi-ghi-ghi". Cea mai comuna ciocanitoare de la noi. În mai toate padurile de ses si deal, dar vine si în localitati, în parcuri si gradini. Sedentara. Europa, Africa de Nord, Asia (pîna în Japonia).

322 - Grangur - Oriolus oriolus L. (Pl. 72) - L = 21-24 cm. Cu dimorfism sexual. Cuib ca un hamac fixat la furca dintre 2 crengi înalte; este tesut din fire de ata, lîna, fibre vegetale, hîrtii etc. La sfîrsitul lui V femela depune 3-4 oua pe care le cloceste 14-15 zile. Daca ponta este distrusa, poate depune înca o data sau de 2 ori alte oua. Se hraneste cu adulti si larve de insecte, paianjeni si melci, dar si cu fructe. Scoate un fluierat tipic "din-din-hliu", mai ales primavara. Oaspete de vara (IV-X), în paduri de ses si deal, în parcuri si gradini. Europa, Africa de Nord, Asia.

323 - Gaita - Garrulus glandarius L. (Pl. 72) - L = 34-36 cm. Cuib în crengi, captusit cu lîna, fixat în copaci la înaltimi de 2-7 m. Femela cloceste în IV cîte 5-6 oua timp de 16 zile. Puii stau în cuib 20 zile. Se hraneste cu animale mici, pui de pasari, resturi de plante si animale stricatoare. Are un glas neplacut, dar poate imita glasul diferitelor pasari si mamifere. Sedentara, frecventa, în paduri, de la ses pîna la 2 000 m altitudine. Iarna vin la noi multe exemplare de pasaj. Europa, Asia, Africa de nord-vest.

324 - Pitigoi mare - Porus major L. (Pl. 72) - L = 13-16 cm. Cel mai mare pitigoi de la noi. Cuibareste pe la sfîrsitul lui III în scorburi mici, în gauri din ziduri sau maluri, în tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Pe un pat de muschi pune par, pene, puf sau lina; depune 9-12 oua pe care mama le cloceste 13-14 zile. Puii parasesc cuibul dupa 18-20 zile. Scoate 2 rînduri de pui pe an. Se hraneste cu insecte, pe care le cauta pe scoarta copacilor; iarna cu seminte. Strigat "tinti-vi" sau "pink-pink". Sedentar. Comun de la cîmpie la munte, în paduri, gradini, parcuri si livezi. Europa, Asia, Africa de Nord.

325 - Ţiclean - Sitta europea L. (Pl. 72) - L = 13-15 cm. Cuibareste în scorburi sau gauri în zid, la înaltimi de peste 2 m, sau în cuiburi parasite de ciocanitori (la care micsoreaza gura cuibului cu namol lipit pe margini). Femela depune 6-10 oua pe frunze sau surcele si le cloceste 14-15 zile. Puii stau în cuib 24 zile. Se hraneste cu insecte si paianjeni, pe care îi cauta în crapaturile scoartei copacilor, sarind si stînd ades cu capul în jos; iarna manînca seminte, ghinda, alune. Strigat puternic "tiuh-tiuh" sau "sit-sit". Sedentar, comun în paduri de foioase si amestec, parcuri. Europa, Asia.

326 - Ochiul boului - Troglodytes troglodytes L. (Pl. 72) - L = = 9,5-11 cm. Solitar. Masculul construieste la jumatatea lui IV mai multe cuiburi sferice, dintre care femela va alege unul, pe care îl va captusi cu frunze. El se afla lînga sol, la 1-2 m înaltime, este din muschi, frunze si iarba uscata. Masculul este poligam. Femela depune de 2 ori pe an cîte 4-6 oua, pe care le cloceste 14-15 zile. Puii ramîn în cuib 16-17 zile. Se hraneste cu insecte pe care le cauta prin tufisuri. Strigat "tit-tit-tit". Sedentar. Comun în toate padurile de conifere, pîna în golul alpin. Iarna coboara la cîmpie si în parcuri. Europa, Asia, America, Africa de Nord.

327 - Macaleandru, gusa rosie - Erithacus rubecula L. (Pl. 73) - L = 15 cm. Cuib în gauri, din muschi, în interior captusit cu par de cal. Femela depune în IV si V cîte 5-6 oua pe care le cloceste 12-14 zile. Puii sînt hraniti de ambii parinti. Vara consuma insecte, iarna fructe de padure. Cînta "zic" sau ,,tsîi". Sedentara, comuna în paduri de foioase, la deal; iarna vine spre ses si în localitati. Europa, Asia Mica, vestul Siberiei.

328 - Mierla - Turdus merula L. (Pl. 73) - L = 24-28 cm. Dimorfism sexual. Cuibul lînga sol, în tufisuri, boschete, în pomi, pe ziduri; este rotund la exterior, din ierburi uscate si muschi, toate lipite cu namol. La interior este captusit cu fîn marunt. Femela depune 4-5 oua, pe care le cloceste 13-14 zile. Poate creste 2-3 rînduri de pui pe an, folosind acelasi cuib. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, frunze. Fluiera frumos. Sedentara, comuna în parcuri si zavoaie, din delta pîna în golul alpin. Iarna vine în localitati. Europa.

329 - Silvie cu cap negru - Sylvia atricapilla L. (Pl. 73) - L = = 14-15 cm. Cuibareste în V-VI prin paduri si parcuri, în copaci la înaltimi de cca 3 m. Cuibul este ca un cosulet alcatuit la exterior din iarba uscata si coconi de fluturi, iar la interior este captusit cu putregai de lemn si par. Cele 4-5 oua sînt clocite 13 zile. Puii stau în cuib 11- 12 zile. Se hraneste vara cu insecte, toamna cu fructe de padure. Striga "tze-tze", cu un fluierat înalt, întrerupt, melodios. Oaspete de vara (IV- X). Frecvent în paduri, de la ses la munte, în gradini si parcuri. Europa, Asia, Africa. Ierneaza în Africa.

330 - Privighetoare roscata - Luscinia megarhynchos Brehm (Pl. 73) - L = 20 cm. În V îsi face un cuib ascuns, din iarba uscata, captusita cu iarba fina, par si pene, pe care îl construieste între urzici, maracini, adesea chiar si pe pamînt. Cloceste o data pe an. Cele 5-7 oua sînt clocite de femela 13-14 zile. Puii stau în cuib 11-12 zile. Consuma insecte, paianjeni, viermi. În perioada de reproducere masculii cînta foarte frumos (cel mai mare cîntaret de la noi), mai ales noaptea. Oaspete de vara (IV-IX); iarna migreaza în Africa ecuatoriala. La marginea padurilor de foioase sau de amestec, lînga rîuri sau balti, dar si în parcuri si gradini. În toata tara. Europa sudica si temperata.

331 - Sfrîncioc rosietic, sfrîncioc berbecel - Lanius collurio L. (Pl. 73) - L= 17,5-20 cm. Cuibareste la sfîrsitul lui V în tufisuri spinoase, la l-2 m de la pamînt. Cuib mare, bine vizibil, din iarba uscata, captusit cu fire de par si lîna. Femela depune 5-6 oua pe care le cloceste 15 zile. Puii stau în cuib 2-3 saptamîni. Prinde mai ales insecte, dar si pui de pasari sau soareci, pe care îi consuma imediat, sau îi înfige în spini în jurul cuibului, ca rezerva de hrana. Cîntec ca un fel de "ghec-ghec", dar poate imita alte pasari. Oaspete de vara (IV-X), frecvent de la malul marii, pîna pe munti, în maracinisuri din cîmpii, parcuri, paduri si gradini. Europa, Asia, Africa (iarna).

332 - Cinteza - Fringilla coelebs L. (Pl. 73) - L = 14-17 cm. Cuib din muschi tesut cu fire, decorat cu licheni, situat lînga trunchiul arborilor. Femela depune 4-6 oua pe care le cloceste 12 zile. Puii stau în cuib 14--15 zile. Se hraneste cu insecte, seminte, fructe de padure. Strigat "pinc-pinc"; cînta frumos. Sedentara sau partial migratoare, comuna în toata tara, de la cîmpie pîna pe munti, în toate tipurile de paduri, în livezi, gradini, parcuri. În Europa, vestul Asiei, Africa de Nord.

333 - Forfecuta - Loxia curvirostra L. (Pl. 73) - L = 16,5- 18,5 cm. Cu dimorfism sexual. Poate cuibari vara si iarna. Cuib mare, la 3 m înaltime, la baza din crengute, apoi din ierburi uscate si captusit interior cu iarba fina, par si pene. Femela cloceste cele 4 oua timp de 12-13 zile. Puii ramîn în cuib 24 zile. Consuma numai seminte de conifere, pe care le scoate din conuri cu ciocul sau adaptat special la acest fel de hrana. Se poate agata de craci cu ciocul, la fel ca papagalii. Strigat "ghil-ghil". Sedentara, frecventa în padurile de conifere din Carpati; apare ades iarna în parcurile oraselor. Europa, Asia, America de Nord.

334 - Mugurar - Pyrrhula pyrrhula L. (Pl. 73) - L = 14-19 cm. Cu dimorfism sexual. Cuibareste la sfîrsitul lui IV. Cuib în copaci la 2 m înaltime, pe o platforma din crengute, pe care pune ierburi uscate; este captusit cu lemn putred si fire de par. Cloceste cele 5 oua 13 zile. Puii stau aici 12-16 zile. Se hraneste cu seminte,'iarba, fructe, insecte. Sedentar, în paduri pîna la altitudini de l 200'm, mai ales paduri de conifere. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

335 - soarece de padure - Sylvaemus sylvaticus L. (Pl. 75) - L = 8-H cm, G = 14-28 g. Putin mai mare decît soarecele de casa. Foarte prolific (cu 3-4 generatii a 4-12 pui pe an). În anii favorabili se înmulteste devenind daunator. Se hraneste cu boabe de cereale, seminte, fructe. Toamna face rezerve. Sapa în sol galerii scurte. La margini de padure, în raristi, fînete, pe terenuri cultivate, maracinisuri, în gradini. Toamna intra în grajduri, pivnite, sure. Comun, de la ses pîna la 800 m altitudine. Europa.

336 - Veverita - Sciurus vulgaris L. (Pl. 75) - L = 19-28 cm, G = 250-335 g. Picioarele din fata mai scurte, cu talpa mare si ghiare puternice. Urechi cu smocuri, mustati negre, lungi; ochi mari, iscoditori. Coada lunga, stufoasa, cafeniu-închisa sau roscata. Naste anual 3-5 (3-8) pui în cuiburi aflate în scorburi, sau la bifurcatia crengilor (atunci are cuib sferic, cu mai multe iesiri). Poate trai 8-10 ani. Animal diurn, consuma seminte din conurile de brad, fructe de padure, ciuperci, ghinda, alune, dar si oua de pasari si pui mici. În lipsa de hrana face migratii mici. Face provizii de hrana pentru iarna. Are ca dusmani jderul, pisica salbatica, unele pasari rapitoare. Nesociabila, foarte vigilenta, mereu în miscare, sare usor prin copaci. Scoate tipete ca un sughit. În toate padurile de foioase si rasinoase, în parcurile oraselor. Pîna în golul alpin. Europa, Asia temperata.

337 - Pisica salbatica - Felis catus L. (Pl. 74) - L == 50-80 cm, G = 5-10 kg. Ca o pisica domestica, dar cu coada egal de groasa, cu par bogat, stufos, cu smocuri de par între pernitele degetelor. Naste în scorburi de copaci sau în crapaturi de stînca o data pe an 3-6 pisoi. Poate trai 15 ani. Animal de amurg, carnivor, consuma rozatoare mici, iepuri, pasari. Ataca brusc, prin surprindere, dupa ce se apropie cu siretenie de prada, pe care o musca de gît. Pisicile batrîne ataca si iezii de caprioara. Niciodata nu urmareste prada care îi scapa. Miauna, toarce, scuipa, tipa, zgîrie scoarta copacilor. Blana frumoasa, calduroasa. Din delta pîna la altitudini de l 200 m. În peninsula Iberica, Scotia, centrul Europei, insulele Mediteranei.

338 - Rîs - Lynx lynx L. (Pl. 74) - L = 70-150 cm, G = 15- 58 kg. Trup îndesat, picioare lungi, foarte musculoase, labe mari (cele anterioare cu 5 degete, cele posterioare cu 4), ghiare retractile, ascutite, lungi de 4 cm. Coada scurta, egal de groasa. Pe vîrful urechilor cu un smoc de peri, cu favoriti pe maxilarele superioare. Se împerecheaza în II-IV. Femela naste 2-4 pui în locuri ascunse, sub colturi de stînca, arbori cazuti, scorburi. Poate trai 18 ani. Carnivor activ, de crepuscul; ataca prada prin surprindere, dupa o pînda îndelungata. Poate sari si de la 6 m. Vîneaza cerbi, caprioare, iepuri, pasari, diferite rozatoare; la nevoie consuma si hoituri. Manînca preferential organele bogate în sînge (ficat, inima, plamîni); îsi îngroapa prada pe care nu o poate termina. Extrem de agil, cu vazul foarte bine dezvoltat. Singurul sau dusman este omul. Cu mers neauzit. Solitar. Poate fi domesticit. Nu sufera pisicile, pe care le stîrpeste. Strigat ca un urlet ragusit, plîngator. Zgomotele nu-l deranjeaza; poate sta pe lînga drumuri, pe care uneori le foloseste. Nu-i este frica de apa. Blana valoroasa. Nu este primejdios pentru om. În paduri de conifere, pîna în golul alpin. Palearctic. Acum în regresie.

339 _ Viezure, bursuc - Meles meles L. (Pl. 74) - L = 60-75 cm, G = 12-25 kg. Animal de vizuina, cu corpul si picioarele anterioare adaptate la sapat în subteran. Blana cu peri lungi, aspri, luciosi. Urechi si ochi mici. Sub coada cu glande urît mirositoare. Paseste pe toata talpa. Are 3-5 pui pe an; traieste pîna la 15 ani. Omnivor, nocturn. Consuma rîme, larve de insecte, melci, struguri, fructe, jir, porumb, cartofi, ciuperci, fructe de padure, oua de pasari, broaste. Animal morocanos, singuratic, precaut, retras, extrem de curat, îsi face o vizuina ca o mica cetate subpamînteana. Vara iese la soare sa se odihneasca. Nu hiberneaza, ci doarme ca ursul, îsi face rezerve pentru iarna. Cînd este atacat, lupta curajos. Miros si auz bune, vaz slab. Comun, de la ses la munte, mai ales în zona de dealuri, în paduri, lînga culturi. Europa.

340 - Hermelina - Mustela erminea L. (Pl. 74) - L = 22-30 cm, G = 150-300 g. Corp aproape cilindric, cap gros, ascutit, terminat cu o gura mare. Urechi mici, ochi negri, vioi. Picioarele din spate mai lungi. Coada terminal cu un ciucure negru. Sub coada cu 2 glande urît mirositoare. Limba cu un santulet prin care poate soarbe ouale. Cu haina de vara si iarna diferite. Naste 5-7 pui (exceptional 13) în galerii sapate în pamînt. Traieste sub 10 ani. Mare consumator de rozatoare, dar si de pasari (uneori chiar fazani), pesti, broaste, pui de iepuri, oua. Ucide taind cu dintii arterele gîtului. Foarte iute, agil, crepuscular si nocturn, duce o viata ascunsa. Evita asezarile omenesti; traieste în padurile cu poieni si tufisuri. Este vînat pentru blana sa. Numeros, de la limita superioara a padurii, pîna în Delta. Europa, Asia. Asemanatoare este nevastuica - Mustela nivalis L., care este tot numeroasa, asemanatoare, dar se apropie de casa omului, stînd ascunsa prin magazii, paie, sub crengi sau glugi de porumb.

341 - Lup - Canis lupus L. (Pl. 75) - L =110-140 cm, G = 30-50 kg. Asemanator unui cîine; corp cu picioare mai lungi, gît mai scurt. Culoarea variaza cu anotimpul si latitudinea. Se împerecheaza în XII-II. Dupa 2 luni naste 4-6 (rar 12) pui, în rîpe împadurite, la loc ferit. Poate trai 13-15 ani. Ataca de la cerb si cal, pîna la capre, porci, oi, cîini si mistreti, iepuri, soareci, gîndaci; consuma chiar cadavre. Constituie un element regulator important al naturii, distrugînd cadavrele, animalele bolnave si slabe, pe cele degenerate. Urmareste prada care-i scapa. Nu are dusmani în afara de om. Poate turba. Iarna se aduna în haite. Nu ataca si nu manînca oameni. Rezistent (poate parcurge într-o noapte si 40 km), cu toate simturile bine dezvoltate. Nu sufera steguletele si zgomotele stridente, puternice. Are pîna la 10 feluri diferite de strigate. În toata tara, din Delta, pîna în golul alpin. Europa (a ramas doar în Spania, Scandinavia si estul Europei).

342 - Vulpe - Vulpes vulpes L. (Pl. 75) - L = 60-90 cm, G = 6-12 kg. Blana cu coloratie diferita vara si iarna, coada cu ciucure alb, cu glande anale urît mirositoare si cu o glanda deasupra cozii care secreta o materie vîscoasa cu miros de iris sau de violete. Se împerecheaza în I-II; dupa cca 2 luni naste 3-6 pui. Poate trai pîna la 12 ani. Carnivor, consuma cu predilectie rozatoare, iepuri, oua, pasari salbatice si domestice, insecte, hoituri, dar si fructe de livada si padure, struguri. Are ca dusmani lupii si rîsii. Pasaretul, îndeosebi cotofenele si gaitele o urmaresc si o dau de gol. Vîneaza pe teritorii de 5-10 km în jurul vizuinii (care se afla într-o viroaga, groapa, într-un mal lutos sau nisipos). Vizuinile se transmit din generatie în generatie si sînt mereu marite, atingînd 50-60 m lungime. Ele sînt constituite din galerii etajate si au mai multe iesiri. Cu simturi bine dezvoltate (îndeosebi auzul). Animal mai mult folositor decît daunator caci distruge soarecii. Poate transmite turbarea. Comuna, din Delta pîna în golul alpin, în paduri, pe cîmp deschis sau În zone de balti. Holarctica.

343 - Urs - Ursus arctos L. (Pl. 75) - L = 170-250 cm, G = 100-400 kg. Ochi, urechi si coada mici; picioare destul de scurte; calca pe toata laba. Buze mobile. Se împerecheaza în IV-VI; dupa 7-8 luni ursoaica fata 1-2 (rar 3) pui. Traieste 30-40 ani. Desi face parte dintre carnivore, este un animal omnivor, manînca de toate, predominînd vegetalele (jir, ghinda, ciuperci, fructe de padure sau din livezi, porumb), miere, cadavre de soareci, insecte, mai rar oi, cai, cornute. Ataca omul numai cînd este ranit sau cînd puii îi sînt în pericol, altfel fuge. Iarna o petrece în stare de somnolenta (nu hiberneaza), putînd iesi imediat în caz de pericol. Are un mers domol, se catara sau înoata daca este nevoie. Cu miros si auz ascutite, vaz slab. Foarte puternic. În tot lantul carpatic, în paduri de fag, de amestec sau de rasinoase, la altitudini de 500- 2 500 m. În Europa de Est si Pirinei, Alpii Dinarici, Asia.

344 - Mistret Sus scrofa L. (Pl. 75) - L = 1,2-2 m, G = pîna la 350 kg. Trup puternic, gît scurt, cap terminat cu un disc foarte mobil cu care rima. Caninii cu crestere continua, ies dintre buze si formeaza o arma puternica. Ochii în orbite adînci. Urechi rotunjite, cu smocuri de par; coada sta dreapta. Par de mai multe feluri, cu orientari diferite pe corp. Se împerecheaza în XII-II; dupa 18 saptamîni naste 4-10 purcei, într-o groapa, care au o blana cafenie cu dungi galbui. Traieste pîna la 30 ani. Animal de noapte, omnivor, daunator culturilor agricole (de porumb, cartofi, ovaz), consuma ferigi, radacini, rizomi, bulbi, ciuperci, ghinda, jir, dar si soareci, melci, serpi, sopîrle, pasarele, pui de iepuri, insecte si chiar hoituri. Este atacat de om, lupi si ursi. În iernile grele poate muri de foame. Cînd este ranit sau la mare nevoie, ca sa scape, ataca si omul, lovind lateral si în sus. Cu auz si miros foarte bune; vazul este slab. Sta în ciurde; nu este legat de un anumit loc; se deplaseaza în functie de hrana si adapost. Din Delta pîna în padurile montane (mai numeros în cele de stejar si fag, din zona de deal). Europa., sud-estul Asiei.

345 - Cerb - Cervus elaphus L. (Pl. 75) - L = 1,6-2,5 m. H = 1,2-1,5 m, G = 130-350 kg. Numai taurul are coarne (cu L -1,30 m si G = 15 kg). Nas golas, totdeauna umed; sub ochi cu o groapa lacrimala. În jurul vertebrelor cozii cu o glanda mare, bruna-verzuie. Colorit diferit vara si iarna. Coarnele - formatii ale osului frontal, sînt lepadate în fiecare an În II-III, apoi cresc din nou timp de 100-120 zile. Se împerecheaza în IX-X (perioada de bocanit a cerbilor). În V-VI ciuta naste l-2 vitei cu coloratie monocroma (roscata, cu pete albe). Traieste 20 ani. Ierbivor de cîrd, paste iarba, frunze, manînca lujerii copacilor, ghinda, porumb, distruge ovaz, cartofi, sfecla. Are ca dusmani omul, lupul, mai rar rîsul. Este secerat de boli ca febra aftoasa, antrax, galbeaza si strechii. Cu simturi ascutite (mai ales auzul si mirosul). Traieste pe arealuri restrînse de 5-10 km². Animal de amurg si noapte-Sta în ciurde mici (iarna mai mari), conduse de femele mai vîrstnice. Se scalda cu mare placere în locuri mlastinoase. În Carpati. Element central european.

Alte animale care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele care sînt descrise la numerele 127, 135, 146, H83, 188, 216, 229, 231, 239, 243, 252, 254, 255, 258, 261, 262, 263, 266, 268, 269, 270, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 279, 282, 283, 284, 285, 286, 290, 293, 296, 297, 305, 347.. 349, 351, 352, 354, 355, 356, 357, 359, 361, 363, 373, 374, 379, 382, 385, 386, 388, 400, 401, 407, 409, 410, 413, 414, 415, 416, 417, 420, 422, 423,. 425, 432, 433, 442, 443, 445, 446, 448, 451, 452, 454, 455, 457, 461, 464, 465, 466, 467, 468, 470, 471, 472, 486, 488, 489, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 503 si 506.

4. CULMILE MUNŢILOR

Culmile muntilor se întind deasupra limitei superioare a padurilor <peste l 370 m). Ele ocupa în Carpatii românesti o suprafata de cca 2 000 km² si prezinta o distributie insulara: în muntii Maramuresului, Rodnei, Calimani, Bîrgaului, Bistritei, Ceahlau, Penteleu, Ciucas, Baiu, Bucegi. Fagaras, Semenic, Parîng, Godeanu, Retezat si Ţarcu, în Muntii Apuseni (Muntele Mare, Vladeasa, Cucurbata). Clima este aspra; temperatura medie anuala de 0°C, aerul este rarefiat, presiunea atmosferica de 560-650 mm, bat vînturi aproape permanent (îndeosebi din vest si nord-vest), umiditate ridicata, norii si ceata acopera muntele cca 250-300 zile pe an, iar zapezile dureaza 150-175 zile.

Pe culmile muntilor se disting doua etaje de vegetatie:

1 - Etajul subalpin - se întinde între limita inferioara a etajului alpin si cea superioara a padurilor încheiate. Tufarisurile ocupa suprafete întinse. Între ele se afla raristi de arbori si pasuni alpine de pirusca, iarba vîntului, firuta si teposica. Principalii arbusti sînt jneapanul, aninul de munte, smîrdarul, afinul si merisorul. Pot urca în exemplare izolate molidul, laricele si zîmbrul. Jnepenisurile constituie asociatia vegetala predominanta. Incendierea si taierea arboretului din acest etaj au dus la restrîngerea tufarisurilor si raristilor subalpine, la dezvoltarea afinului si merisorului, la dezvoltarea pajistilor secundare de graminee întelenitoare (cu rol important în economia pastorala). O structura mai aparte, specifica o au flora si vegetatia brînelor si cea a mlastinilor.

2 - Etajul alpin - ocupa suprafete mici, între limita superioara a jneapanului (l 850-2 000 m) si vîrful muntilor. Vegetatia este reprezentata de tufarisuri scunde si ierburi grupate în pernite dese, care alcatuiesc pajistile de coarna, pirusca si rugina. Ea acopera culmile, podisurile si coastele golase. În locuri mai adapostite cresc salcii pitice. Arborii lipsesc. Lichenii au o larga dezvoltare, îndeosebi pe substratul pietros.

Conditiile aspre de viata fac ca aici sa traiasca o flora si o fauna specifica. Plantele se grupeaza în tufarisuri, rozete sau pernite, stau cît mai aproape de sol, poseda parti subterane bine dezvoltate, au perioade de vegetatie scurte, de 2-3 luni. Vînturile puternice fac ca arborii si arbustii sa fie deformati îndoiti în directia în care bate vîntul, luînd forma de steag. Animalele sînt rare; ele pot trai la temperaturi scazute si au dimensiuni mai reduse. Datorita rarefierii aerului, sîngele vertebratelor contine cantitati mai mari de hematii. Nevertebratele se feresc de vînturile puternice traind în locuri adapostite: la nivelul solului, sub tufe, în vegetatie. Penajul si parul vertebratelor sînt dese. Datorita umiditatii, apar forme melanice (de culoare întunecata). Durata scurta a verii alpine face ca animalele care hiberneaza sa aiba perioade scurte de viata activa, cele care nu hiberneaza traiesc pe suprafata zapezii, sau lînga sol, în spatiile ramase libere sub zapada, ori coboara în padurile de sub zona alpina.

Datorita discontinuitatii arealelor specifice, multe plante si animale traiesc izolat si tind sa evolueze pe cai proprii, ceea ce face ca numarul formelor endemice sa fie mare. Predomina relicvele glaciare (formele ramase pe culmile muntilor la retragerea ghetarilor care au acoperit o buna parte a Europei în cuaternar (Pl. 76).

LICHENI (FILUM LICHENES)

338 - Lichen de piatra - Rhizocarpon geograficum (L.) D.C. (Pl. 77) - Tal crustos, compartimentat, aspru, subtire. Apoteci colturoase, netede, cu o margine subtire, neagra. În fiecare asca sînt 8 spori, diferiti ca forma, negriciosi. Pe blocuri de piatra silicioasa sau calcaroasa, pe munti.

339 - Muschi de munte, muschi de piatra - Cetraria islandica (L.) Ach. (Pl. 77) - H = 12-15 cm. Tal ca o tufa mica, erecta, cu lobii mari, rasuciti, prevazuti pe margine cu cili grosi si rigizi (spinosi). Fata superioara lucioasa, bruna, verde-brunie, cenusie-bruna, verde-cenusie sau bruna pîna la bruna-neagra. Fata inferioara de culoare mai deschisa, cu multe pete albe, nedelimitate precis. La insertia pe substrat talul este rosietic. Apotecile (D = 2-8 mm) sînt terminale. Contine multa liche-nina (un polizaharid). În tinuturile nordice este folosit ca hrana pentru om, animale si pentru prepararea zaharului. Utilizat în combaterea insuficientei pancreatice, bronsitei, laringitei, traheitei, eliminarea starilor de voma la gravide, sporirea apetitului. În zonele alpina si subalpina, pe stînci si platouri înalte, expuse vîntului, uneori în jnepenisuri. În Islanda si Alpi.

340 - Lichenul renilor - Cladonia rangifera (L.) Web. (Pl. 77) - Hpodett - '12-20 cm, netezi, cenusii, albi-cenusii, cenusii-albastrui pîna la cenusii negriciosi. În partea superioara ei dau nastere cîtorva ramuri mai groase, pe care apar cîte 6-12 ramificatii subtiri, seriate, cilindrice, toate curbate în jos în aceeasi directie. Vîrfurile ramificatiilor sînt bru-nificate. Apotecile sînt terminale, hemisferice, amarui. Contine mult acid usnic, un antibiotic cu spectru foarte larg. Din acest lichen se prepara o pomada ce este folosita în tratarea arsurilor externe si a plagilor superficiale, avînd o actiune mai mare decît penicilina. În etajele alpin si montan, la altitudini de l 300-2 500 m, fixati pe sol, printre muschi. În zonele arctice si alpine (în tundra este hrana pentru reni si oameni).

341 - Caloplaca elegans (Link) Th. Fr. - Tal crustos, cu cortex (scoarta) pe ambele fete. Galbena-roscata pîna la rosu-ruginiu. În zona alpina si montana, pe roci calcaroase sau pe sol.

MUsCHI (FILUM BRYOPHYTA)

342 - Sanionia uncinata (Hedev) Warnst - Formeaza tufe viguroase, colorate variat, cu tulpini penat ramificate sau neramificate, fixate de substrat prin rizoizi. Pe lemne putrede, umede, pe pietre ude, sau sol umed. În paduri de conifere si mixte, în zonele montana si alpina.

343 - Calliergon giganteum (Schimp) Kindb. (Pl. 77) - Planta mare, hidrofila, cu tulpini ramificate, regulat penate, fara stoloni. Frunze tulpinal cordate, egal de lungi si late. În mlastini montane, santuri adînci, pe fundul apelor, unde nu creste alta vegetatie.

344 - Aulacomium palustre (Web. et Mohr) Schwagr. (Pl. 77) - H = 10-15 cm. Formeaza tufe dese, cu rizoizi bazali. În balti, mlastini mocirloase, turbarii, în paduri, locuri în care musteste apa.

345 - Polytrichum juniperinum Willd. (Pl. 77) - H = 5-10 cm. Muschi viguros, cu tulpini rigide robuste, neramificate, de obicei lipsite de pîsla rizoidala, cu o mare varietate de forme. Frunze lungi, cu teaca lata, seta lunga (L = 2-8 cm), groasa, capsula cu apofiza evidenta. Pe sol si pietre slab solificate, ori pe lemn umed. În locuri deschise, uscate, în paduri, rîpe, la deal si pîna în zona alpina.

346 - Paraleucobryum enerve (Thed) Loeske (Pl. 77) - Formeaza tufe dese, ca niste perne, alburii-verzui, lucioase. Sexe separate. Pe stînci golase, necalcaroase, umede, în munti.

347 - Tortella tortuosa (L.) Limpr. (Pl. 77) - H = 7 cm. Muschi de marime mijlocie, cu o pîsla rizoidala deasa. De obicei steril; se înmulteste vegetativ. La uscare frunzele se încretesc si devin sfarîmicioase. Pe pietre calcaroase sau pamînt pietros, în zonele montana sau alpina.

CONIFERE (FILUM GYMNOSPERMAE)

348 - Jneapan - Pinus mugo Turra (Pl. 78) - H = 3 m. Arbust cu tulpini culcate cu vîrful oblic ascendent. Scoarta nu se exfoliaza. Frunze aciforme, asezate des si încovoiate spre lujer. Conuri solitare sau cîte 2-4, în verticile. Înflorire V-VI. Folosit pentru efectele anti-inflamatoare, antiseptice ale cailor respiratorii si renale. Cu însusiri diuretice. Ca aromatizant al produselor cosmetice. Din rasina se obtine o terebentina de calitate superioara. În zona alpina, ca tufisuri. Europa centrala.

349 - Salcie pitica - SaZix retusa L. (Pl. 78) - H = 30 cm. Arbust cu multe tulpini si ramuri încovoiate. Frunze mici, obovat lanceolate, cu nervatiune proeminenta pe fata ventrala. Amentii, cu flori putine, apar odata cu frunzele, înflorire VII-VIII. În zona alpina, pe locuri stîncoase, grohotisuri, bolovanisuri. Europa, Asia.

350 - Salcie pitica - Salix reticulata L. (Pl. 78) - H = 20 cm. Arbust mic, cu ramuri culcate, ia aspectul general de tufa. Frunze eliptice, rotunjite la baza si la vîrf, verzi iarna; pe fata superioara verde închis, pe cea inferioara alburii, cu nervuri rosiatice. Amentii apar odata cu frunzele, sînt cilindrici (L = l-3 cm), înflorire VII-VIII. Vegeteaza ca tufe în etajul alpin pe terenuri ierboase sau pietroase. În Carpati, Jura si Alpi.

351 - Salcie pitica - Salix herbacea L. (Pl. 78) - Arbust pitic cu tulpina tîrîtoare la baza. Frunze rotunde sau lat-eliptice, mici, rotunjite la baza. Frunze rotunde sau lat-eliptice, mici, rotunjite la vîrf si la baza, sau usor cordate, cu marginea crenat serata. Amentii globulosi, apar odata cu frunzele, înflorire VII-VIII. Ca pîlcuri mici, pe creste si bolovanisuri, în etajul alpin. Europa, nordul Siberiei, America de Nord, Groenlanda.

352 - Iarba sopîrlelor - Polygonum viviparum L. (Pl. 78) - H = 10-25 (50) cm. Perena, rizom tuberiform, scurt. Tulpina simpla. Frunzele inferioare oblong ovate, cu vîrf ascutit si baza rotunjita, lung petiolate, cele de la partea superioara a tulpinii linear lanceolate, scurt petio-late sau sesile. Inflorescenta spiciforma cu flori albe sau roze, mai rar rosii. Fructifica rar. În pasunile alpine. Europa, Asia, America de Nord.

353 - Cornut de munte - Cerastium alpinum L. (Pl. 78) - H = 20 cm. Perena, des paroasa. Frunze ovate sau alungit lanceolate, paroase pe ambele fete. Flori cu petale de 2 ori mai lungi decît sepalele. Fruct capsula, înflorire VI-IX. În regiunea alpina, pe stînci si grohotisuri. Europa, Asia, America de Nord.

354 - Iarba rosioara - Silene acaulis (L.) Jacq. (Pl. 78) - Perena, cu numeroase tulpini scurte. Frunze linear-aciculare, uninerve. Flori solitare. Fruct capsula, înflorire VII-IX. În regiunea alpina (2 000- 2 500 m), pe pajisti, stînci. Europa, Siberia, America de Nord.

355 - Iarba rea, omag - Acanitum tauricum Wulfen (Pl. 78) - H = 10-60 cm. Planta perena, cu rizom îngrosat. Frunze palmat sec-tate. Frunze violet închis, grupate terminal într-o inflorescenta racemoasa. Fructe folicule. Înflorire VI-IX. Toxica. Rizom napiform, folosit în medicina populara. În regiunile alpina si subalpina, pe locuri ierboase, stîncoase. Centrul Europei.

356 - Sisinei de munte - Pulsatilla alba Reichenb. (Pl. 79) - H = 6-40 cm. Perena, rizom gros, brun-negricioasa. Tulpina dreapta, lunga, moale, paroasa. Frunze cu lamina ovat-triunghiulara, sectata, paroasa; cele bazale lung petiolate, cele tulpinale scurt petiolate. Flori solitare, albe, mari. Fructe nucule, acoperite de peri desi. Înflorire V-VIII. În regiunile alpina si subalpina, prin pajisti, pe locuri stîncoase. Europa, Caucaz.

357 - Stupitul cucului - Cardamine resedifolia L. (Pl. 79) - H = 2-15 cm. Perena, simpla sau ramificata. Frunze bazale ovate sau rotunde, uneori trifidate. Frunze tulpinale penat sectate, cu foliole îngust lanceolate sau lineare. Inflorescenta racem umbeliform cu flori albe. Fructe silicve. Înflorire V-VIII. Pe stînci si grohotisuri, în etajele alpin si subalpin. Europa.

358 - Malaoaie - Helianthemum celandicum (L.) D.C. (Pl. 79) - H = 3-12 cm. Semiarbust cu numerosi lastari sterili si floriferi. Frunze eliptice, lanceolate sau obovat-lanceolate, scurt petiolate si nestipelate. Inflorescenta racem cu flori galbene-aurii, cu o pata închisa la baza. Folosita în medicina populara ca diuretic. Prin pajisti, în etajele alpin si subalpin. Europa.

359 - Toporasi de stînca - Viola alpina Jacq (Pl. 79) - H = 7 cm. Perena, scunda, cu rizom cilindric, scurt. Frunze rotund ovate, cu mar-giiaea evident crenata. Flori albastre închis, cu un pinten L = 3-4 mm. Fruct capsula, înflorire V-VIII. În etajul alpin si subalpin, pe substrat calcaros, prin pajisti si pe stînci. În Carpati si estul Alpilor.

360 - Toporasi galbeni de munte - Viola biflora L. (Pl. 79) - H = 2-20 cm. Perena. Tulpina ierboasa, cu 2-3 noduri. Frunze tulpi-nale lat ovate sau reniforme, rotunjite la vîrf, cu baza cordata, cele bazale lung petiolate; marginea frunzelor crenat dintate. Stipele mici. Flori pintenate, galbene. Fruct capsula, înflorire IV-VIII. Pe stînci, umede, înierbate din etajul alpin si în padurile din etajul subalpin, pe marginea pîraielor montane. Pe substrat calcaros. Europa, Asia, Japonia, America de Nord.

361 - Iarba surzilor - Saxifraga paniculata Miller (Pl. 79) - H = 4-50 cm. Perena, des paroasa, cu tulpina ramificata la vîrf. La baza tulpinii cu o rozeta de frunze alipite de stînca. Frunzele din rozeta obovate sau alungite, scortoase, cu dinti marunti si ascutiti pe margine. Flori albe cu puncte purpurii. Fructe capsule cu seminte negre, înflorire VII-VIII. În etajul alpin, uneori si subalpin sau montan, prin locuri ierboase si pietroase, stîncarii, bolovanisuri, pietrisuri. Europa, America de Nord.

362 - Ochii soricelului - Saxifraga retusa Gouan (Pl. 79) - H - l-5 cm. Perena. Lastari foarte ramificati; tulpini florifere glandulos paroase cu l-5 flori. Frunze carnoase, glabre, ciliate pe margine, flori roze sau purpurii. Fruct capsula rosietica cu seminte galbene brunii, înflorire VI-VIII. În etajul alpin, pe stînci calcaroase. Europa.

363 - Placintele - Geum reptans L. (Pl. 79) - Perena, rizom ligni-ficat, acoperit cu resturi de frunze. Frunzele bazale lirate, penat sec-tate, dispuse în rozeta. Cu stoloni lungi, care pornesc din axilele frunzelor. Frunzele tulpinale mici, lobate sau lat lanceolate. Flori galbene, solitare. Fructe mici, paroase. În etajul alpin, prin crapaturi de stînci, pe stîncarii calcaroase, grohotisuri, pe aluviuni umede. Europa centrala, Balcani.

364 - Argintica - Dryas octopetala L. (Pl. 80) - Planta lemnoasa pitica (subarbust), puternic ramificata, culcata pe pamînt. Ramurile culcate pe sol sînt foliate numai pe 2 rînduri: cele ridicate, foliate de jur împrejur. Frunze petiolate eliptice pîna la alungit eliptice. Flori mari (D = 2-4 cm) din 8 petale albe. Fructe polinucule. Înflorire VI- VIII. În etajul alpin sub forma de pîlcuri, pe stîncarii calcaroase, grohotisuri, aluviuni. Europa, Asia, America de Nord.

365 - Cretisoare - Alchemilla vulgaris L. (Pl. 80) - H = 10- 40 cm. Perena, cu rizomi. Frunze palmat lobate (7-9 lobi) cu marginea dintata, cu sau fara peri. Inflorescenta paniculiforma, din flori cu un caliciu dublu, fara petale. Fructe nucule, înflorire V-IX. Utilizata în medicina. În etajul montan si alpin, prin pasuni, fînete, pe stîncarii, coaste abrupte. Europa, Asia.

366 - Trifoi - Trifolium badium Schreber (Pl. 80) - H = 10- 20 (35) cm. Perena, hibernanta, cu tulpini numeroase, drepte sau culcate, paroase. Frunze trifoliate, lung petiolate, cu foliolele spre vîrf fin serate, cu stipele la baza petiolului. Inflorescenta capitul lobulos oval, cu numeroase flori galbene aurii. Fruct pastaie scurta, înflorire VI- VIII. În etajul alpin si subalpin, în locuri ierboase, pietroase. Carpati, Pirinei, Alpi, Apenini si în Asia Mica.

367 - Piatra linte - Astragalus australis (L.) Lam. (Pl. 80) - H = 10-20 (30) cm. Perena, radacina puternica, rizom scurt. Tulpina cu internodii scurte, simple sau putin ramificate. Frunze imparipenat compuse, cu 4-8 perechi de foliole îngustat eliptice pîna la lanceolate. Stipele concrescute cu petiolul si între ele. Inflorescenta raceme cu 8-16 flori galbui albe. Fruct pastaie alungit elipsoidala, înflorire VI- VIII. În etajul alpin, prin pajisti si pe stîncarii. În Carpati, Alpi, Pirinei, Apenini, Alpii Dinarici, Siberia.

368 - Dulcisor - Hedysarum hedysaroides (L.) Schinz et Thel (Pl. 80) - H = 10-50 cm. Perena, radacina pivotanta lunga, rizom gros, ramificat. Tulpina neramificata; frunze imparipenat compuse, cu 5- 9 perechi de foliole eliptice sau alungit ovate. Stipele concrescute, lungi de 2 cm. Inflorescenta racemoasa, cu pîna la 20 flori rosii, usor violacee. Fruct pastaie, înflorire VII-VIII. În etajele alpin si subalpin, pe substrat calcaros, prin pajisti si stîncarii.

369 - Brie, briola - Ligusticum mutellina (L.) Crantz (Pl. 80) - H = 10-40 cm. Perena, rizom multicapitat, negru brun. Tulpina erecta, fin striata. Frunze triunghiular ovate, de 2-3 ori penat sectate, cu lacinii îngust lineare sau linear lanceolate. Inflorescenta umbela, cu radii inegale si cu flori roze sau purpurii, rar albe. Fructe dicariopse. Înflorire VI-VII. În pajistile alpine. Europa centrala, Balcani.

370 - Capul calugarului - Leontodon rilaensis Hayek (Pl. 80) - H = 19 cm. Perena, cu rizom. Frunze bazale lanceolat lineare sau spatulat lineare. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate, galbene. Fruct achena cu papus alb murdar, înflorire VII-IX. În etajul alpin (la l 500- 2 500 m), prin pajisti. România si Bulgaria.

371 - Vulturica - Hieracium alpinum L. (Pl. 80) - H = 20- 35 cm. Perena, rizom gros, scurt, din care pornesc radacini filiforme. Tulpina paroasa. Frunze bazale ovate sau eliptice, cele tulpinale aproape lineare, paroase pe margine. Inflorescenta calatidiu cu involucru lunar si flori galbene. Fruct achena bruna, înflorire VII-VIII. În etajul alpini pe creste, coaste înierbate, pasuni. În Carpati, Alpi, nordul Europei si Asiei.

372 - Vulturica - Hieracium prenanthoides Vili. (Pl. 80) - H = 30-120 cm. Perena, rizom gros si noduros. Tulpina des foliata, simpla sau ramificata, de obicei setiform paroasa. Frunze alungit lanceolate, adînc cordate, sesile, dispers paroase. Inflorescenta calatidiu cu involucru lung si flori galbene. Fruct achena. Înflorire VI-IX. În etajul alpin si subalpin, prin pajisti, pe coaste înierbate, jnepenisuri. Europa, Asia.

373 - Clopotei de munte - Campanula alpina Jacq (Pl. 81) - H = 10-15 cm. Perena, cu rizom gros, tulpina scunda, tufoasa, lînos paroasa. Frunze înguste, alungit lanceolate, dispers lînos paroase. Flori pendule, campanulate, violet-închise, grupate într-un racem lax. Fruct capsula, înflorire VT-VIII. În etajul alpin, prin pasuni, fînete, stîncarii. Europa centrala.

374 - Clopotei -Campanula serrata (Kit.) Hendrych (Pl. 81) - H = 80 cm. Perena, radacina îngrosata napiform, cu rizomi scurti. Tulpina simpla sau ramificata. Frunze lanceolate, sesile, cu marginea cre-nata. Flori ca un clopot, albastre-violacee. Fruct capsula, înflorire VII- VIII. În regiunea montana si alpina, prin poieni, pasuni, fînete, tufarisuri, pe stîncarii. În Carpati si Sudeti.

375 - Carbuni - Phyteuma nanum Schur. (Pl. 81) - H = 15 cm. Perena, rizom gros cilindric. Frunze linear lanceolate. Inflorescenta capitul globulos cu 5-12 flori albastru-violacee. Fruct capsula, înflorire VII- VIII. În etajul alpin, prin pajisti, pe stîncarii, pe substrat granitic si pe sisturi. În Carpati, Balcani si Alpi.

376 - Bunghisor - Erigeron uniflorus L. (Pl. 81) - H = 2-10 cm. Perena, paroasa. Frunze bazale în rozeta, spatulate sau alungit spa-tulate; cele tulpinale lanceolate sau linear lanceolate, toate cu marginea întreaba. Inflorescenta calatidiu cu flori violete, roze sau albe. Fruct achena paroasa. În etajul alpin, pe locuri stîncoase. Europa, America de Nord.

377 - Ochiul boului, stelute - Erigeron alpinus L. (Pl. 81) - H = 9-26 cm. Perena, paroasa. Frunze oblong ovate în partea inferioara a tulpinii si îngust lanceolate în rest. Inflorescenta calatidiu, cu flori purpurii sau roze. Fruct achena paroasa, înflorire VI-VIII. Vegeteaza în regiunea alpina si subalpina, pe coaste înierbate si stîncoase. Carpati, sudul Europei, sud-vestul Asiei, America de Nord.

378 - Floare de colt - Leontopodium alpinum Cass. (Pl. 81) - H = 5-20 (30) cm. Perena, rizom cilindric, alb lînos. Tulpina paroasa. Frunze bazale dispuse în rozeta, sublanceolate; cele tulpinale linear lanceolate. Flori grupate în calatidii partial înconjurate de 5-15 foliole lance oîate, de lungime variabila, alb lînos tomentoase (mai ales pe fata superioara), dispuse stelat. Fruct acenha. Înflorire VII-VIII. Monument al naturii, OCROTITĂ DE LEGE. În etajul alpin, pe roci calcaroase, pe stîncarii, prin pajistile de pe brînele abrupte. Europa, estul si centrul Asiei.

379 - Romanita de munte - Anthemis carpatica Kit. (Pl. 81) - H = 5-30 cm. Perena, cu rizomi multicapitati. Frunze bazale dispuse în rozeta, dublu penat sectate, cele tulpinale simplu penat sectate si petio-late. Inflorescenta calatidiu, cu flori marginale ligulate, albe si flori tubuloase, galbene, în centru. Fruct achena. În zona alpina, prin locuri pietroase, înierbate. Carpati, Balcani, estul Alpilor.

380 - Cruciulita de munte - Senecio glaberrimus (Koch) Simonky (Pl. 81) - H = 10-40 cm. Perena, rizom noduros, scurt, din care pornesc numeroase radacini. Cu un singur calatidiu. Frunze alungit eliptice sau ovat lanceolate, dintate pe margine, petiolate. Inflorescenta calatidiu, cu flori marginale galbene-aurii si tubuloase, galbene-portocalii pe disc. Fructe achene cu papus alb. Înflorire VII-VIII. În zona alpina si subalpina, pe creste si coaste stîncoase, grohotisuri. În Carpatii de sud-est si în Balcanii de est.

381 - Zglavoc - Centaurea nervosa Willd (Pl. 82) - H = 10- 40 cm. Perena, rizom gros, radacini numeroase. Tulpina muchiata, cu peri cenusii. Frunze îngust lanceolate, pe margine sinuos dintate sau sectate, cu peri mai ales pe fata inferioara. Inflorescenta calatidiu solitar, cu flori liliachiu rosii sau rosii spre violaceu. Fructe achene cu papus lung. Înflorire VII-IX. În zona alpina si subalpina, în pasuni si fînete. Alpi, Carpati, Balcani.

382 - Armeria - Armeria alpina (D.C.) Willd. (Pl. 82) - H = 5-60 cm. Perena, frunze lineare, lungi de 3-8 (15) cm, dispuse în rozeta. Flori rosii sau violete, grupate capituliform. Înflorire VII-VIII. În zona alpina, prin pajisti, pe brîne stîncoase. În sudul si centrul Europei.

383 - Degetarut pitic - Soldanella pusilla Baumg. (Pl. 82) - H = 2-9 cm. Perena, cu rizom usor îngrosat. Frunze cu lamina rotunda, pie-loasa, marginea întreaga, cu gropite glandulate pe fata inferioara. Scap cu o singura floare campanulata, violet-roscata, rar alba. Fruct capsula, înflorire VI. Utilizata ca purgativ. În etajul alpin, pe soluri sarace în calcar, la marginea zapezilor. Carpatii de sud-est, Balcanii de est, Alpi, Apenini.

384 - Laptele stîncii - Androsace villosa L. (Pl. 82) - Perena, scunda, acoperita cu peri albi, lungi, desi. Ramuri scurte, cu o rozeta de frunze. Ele sînt linear lanceolate, fara petiol. Tulpina florifera H = 5 cm. Flori albe sau roscate, cu gît galben-roscat. Fruct capsula, înflorire VI-VII. În zona alpina, prin pajisti, pe stînci calcaroase. Sudul Europei, Asia, America de Nord.

385 - Laptele stîncii - Androsace lactea L. (Pl. 82) - Perena, scunda, în pîlcuri. Ramuri L = 4 cm, fiecare la baza cu o rozeta de frunze din care porneste tulpina florifera. Frunze lineare sau linear lanceolate. Flori albe, cu gîtul galben. Fruct capsula, înflorire V-VII. În etajul alpin si subalpin pe stînci, grohotisuri, pajisti. Carpati, Alpi.

386 - Anghelina - Primula halleri J. F. Gmelin (Pl. 82) - H = 10-30 cm. Perena, cu rizom. Tulpina scapiforma, la baza cu frunze alungit ovate sau eliptice, pe fata inferioara alb-fainoase. Flori rosii închis sau violet-deschis, cu gîtul galben. Fruct capsula cilindrica, înflorire VI-VII. În zona alpina, prin pajisti însorite, pe locuri pietroase, calcaroase. În Carpati, Balcani, Alpi, Asia Mica.

387 - Ochiul gainii - Primula minima L. (Pl. 82) - Perena, cu rizom ramificat. Tulpini L = 3 cm. Frunze cuneate sau invers triunghiulare, aproape sesile lucitoare, tari, cu 3-9 dinti ascutiti la vîrf. Flori rosii deschis. Fruct capsula cu seminte aripate, înflorire VI-VII (VIII). În zona alpina, prin pajisti asternute pe substrate sarace în calcar, în locuri stîncoase. În Carpati, Sudeti, Balcanii de est si Alpii de est.

388 - Smirdar - Rhododendron kotschyi Simonki (Pl. 82) - H = 50 cm. Arbust cu frunze eliptice, ovat eliptice sau alungit eliptice, pie-loase, cu marginea întreaga; pe fata inferioara cu glande solzoase ruginii, dispuse altern la vîrful lujerului. Flori rosii purpurii, roz aprins, foarte rar albe, cu corola ca o pîlnie. Fruct capsula, înflorire VI-VIII. În zona alpina, ca tufisuri în locuri stîncoase sau ierboase. Carpatii orientali si Balcani.

389 - Loiseleuria procumbens (L.) Desv. (Pl. 82) - Arbust pitic, tîrîtor, foarte ramificat. Frunze mici, alungit eliptice, cu margini întregi, pieloase, tari, persistente. Flori roze, mici. Fruct capsula rosietica. Înflorire VI-VII. În zona alpina, formeaza covoare întinse pe locuri pietroase si batute de vînt. În nordul si centrul Europei, Asiei si în America de Nord.

390 - Nu-ma-uita de munte - Myosotis alpestris F. W. Schmidt (Pl. 83) - H = 30 cm. Perena, cu rizom scurt. Tulpini acoperite cu peri desi, alipiti. Frunze alungit-ovate sau ovat lanceolate, acoperite cu peri moi; cele bazale cu petiol, cele de pe tulpina sesile. Flori albastre, rar roze, frumos mirositoare. Fructe nucule negre, înflorire V-VII. În zona alpina si subalpina, pe pasuni, grohotisuri, stîncarii. Europa, Asia, America de Nord.

391 - Darie - Pedicularis oederii Vahl (Pl. 83) - H = 3-20 cm. Perena, radacini îngrosate napiform si tulpina simpla. Frunze penat partite sau sectate, dispers paroase, înfloreste în spic compact, cu flori mari, galbene, cu o pata rosie pe labiul superior al corolei. Fruct capsula, înflorire VI-VIII. În zona alpina, pe pajisti pietroase. Europa, Asia.

392 - Vîrtejul pamîntului -Pedicularis verticillata L. (Pl. 83) - H = 4-20 cm. Perena, cu tulpini putin paroase. Frunze bazale si tulpinale penat fidate. Cele tulpinale, cîte 3, dispuse verticilat. Inflorescenta spic compus, globulos, format din flori rosii, verticilate. Fruct capsula oval lanceolata. Înflorire VI-VIII. În zona alpina, pe pasuni ierboase din zone stîncoase. Europa, nordul Asiei, America de Nord.

393 - Cimbrisor - Thymus alpestris Tausch. (Pl. 83) - Perena, cu rizom lemnos. Tulpina principala tîrîtoare, lunga, din care pornesc ramuri florifere subtiri, înalte de 4-7 cm. Frunze ovate, glandulos punctate. Inflorescenta capitata. Înflorire VI-IX. În zona alpina, pe pajisti. Europa.

394 - Ghintura galbena - Gentiana lutea L. (Pl. 83) - H = 40- 140 cm. Perena robusta, rizom gros de 2-3 cm, scurt, din care pornesc 3-5 radacini verticale, brune galbui. Tulpina fistuloasa. Frunze opuse, lat ovat eliptice, cu 5-7 nervuri proeminente paralele. Flori cu pedicel lung, caliciu albicios si corola galbena, dispuse în cirne la subtioara frunzelor. Fruct capsula cil 2 valve, înflorire VI-VIII. OCROTITĂ DE LEGE. Planta medicinala. În zona alpina, prin pajisti instalate pe soluri scheletice bogate în humus. În sudul si centrul Europei, Asia Mica.

395 - Ghintura patata - Gentiana punctata L. (Pl. 83) - H = 20-60 cm. Perena, rizom G = 1,5 cm, din care pornesc radacini oblice sau verticale. Tulpina fistuloasa, slab muchiata. Frunze opuse, sesile, ovate sau ovat eliptice, cu 5 nervuri proeminente. Flori sesile, cu corola galbena deschis, pe care se afla puncte rosii, brune sau purpurii închis, campanulate, dispuse în cime la subtioara frunzelor. Fruct capsula cu 2 valve, înflorire VI-IX. Utilizata ca infuzie, intern, pentru stimularea poftei de mîncare, în convalescenta, dischinezii biliare, viermi intestinali. În zona alpina, prin tufisuri, pe locuri pietroase si ierboase. Europa centrala, Peninsula Balcanica.

396 - Ochincele - Gentiana verna L. (Pl. 83) - H = 3-12 (26) cm. Perena, cu frunze eliptice sau eliptic lanceolate, cu 3 nervuri, asezate în rozeta la baza tulpinii. Floarea albastru-azurie, rar violeta, roza, galbena sau alba. Fruct capsula sesila. Înflorire III-VI. În etajul montan, pe pajisti. Europa, Asia.

397 - Ochincele mici - Gentiana nivalis L. (Pl. 83) - H = l - 15 (30) cm. Planta hibernanta cu radacina fuziforma subtire. Tulpina subtire, ramificata. Frunzele bazale obtuze, mici, dispuse în rozeta, cele tulpinale ovate sau lanceolate. Flori cu caliciul cilindric si corola hipo-crateriforma albastra-azurie, rar alba sau violeta. Fruct capsula cu 2 valve, înflorire VI-VIII. În etajul alpin si subalpin, prin pajistile de pe substrate calcaroase. În Europa si America de Nord.

398 - Crinisor de stînca - Lloydia serotina L. (Pl. 83) - H = 7- 20 cm. Perena, cu bulb îngust, ovoidal, îmbracat în tunici membranoase, persistente. Tulpina florifera H = 5-12 cm, cu 2-4 frunze lineare sau linear-lanceolate, dispuse altern. Frunzele bazale îngust lineare, L = 7-20 (30) cm. Flori campanulate sau infundibuliforme, albe, cu 3 nervuri rosietice sau violacee pe fiecare foliola a perigonului. Fruct capsula, înflorire V-VIII. În etajul alpin (la l 700-2 200 m), pe stînci si grohotisuri.

399 - Credei de munte - Luzula sudetica (Willd.) D.C. (Pl. 84) - H = 30 cm. Perena, cespitoasa, cu rizomi lipsiti de stoloni si cu tulpini rigide. Frunze plane, scurte. Inflorescenta din l-5 spiculete, fiecare cu. 5-8 flori. Spiculetele castanii închis sau negre. Fruct capsula ovoidala sau piriforma, castanie închis sau neagra, înflorire VI-VIII. În etajul alpin sau subalpin, prin pasuni, stîncarii si sfagnete. Europa, Asia, Noua Zeelanda.

400 - Rogoz - Carex rupestris AU. (Pl. 84) - H = 18 cm. Perena, lax-cespitoasa, cu stoloni repenti, scurti. Tulpini trimuchiate. Frunze lineare, plane, încovoiate la vîrf. Inflorescenta spic lung de l-1,5 cm, din flori femele si mascule. Fruct nucula trimuchiata. Înflorire VI- VII. În etajul alpin, pe locuri stîncoase. Europa, Caucaz, Ural, Siberia, Noua Zeelanda, America de Nord.

401 - Rogoz verde - Carex sempervirens Vili. (Pl. 84) - H - 50 cm. Perena, cu rizom multiramificat. Tulpini erecte, cilindrice. Frunze-îngust lineare, l - l-3 mm, plane. Inflorescenta dintr-un spiculet mascul, cilindric si 2-3 spiculete scurte, cilindrice, femele, pedunculate. Fructe nucule trimuchiate, alungit ovoidale, înflorire VI-VIII. În etajul alpin si subalpin, prin pajisti, mai ales pe versantii abrupti. Europa.

402 - Timoftica de munte - Phleum alpinum L. (Pl. 84) - H = 10-50 cm. Perena, cu tulpini erecte. Inflorescenta panicul spiciform, verde sau violacee, formata din spiculete uniflora mici, L = 5-6 mm. Înflorire VI-VIII. În zona alpina si subalpina, prin pajisti, pasuni, pe substrat calcaros. Europa, Asia, America.

403 - Iarba muntelui - Agrostis alpina Scop. (Pl. 84) - H = 10- 30 cm. Perena. Creste în pîlcuri dese. Frunze verzi-cenusii. Inflorescenta panicul lax, rasfirat, format din spiculete violet închis, uneori galbui, la vîrful ramurilor. Gluma inferioara uninerva, cea superioara cu 3 nervuri. Arista geniculata. Fruct cariopsa. Înflorire VII-VIII. În zona alpina, prin pajisti, pe stîncarii. În Carpati, Pirinei, Apenini si Alpi.

404 - Iarba de munte - Oreochloa disticha (Wulfen) Link. (Pl. 84) - H - 20 cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini erecte. Frunze lineare. Inflorescenta panicul spiciform ovat, cu spiculete violacee asezate pe axa paniculului pe 2 rînduri, fiecare formate din 3-5 flori. Fruct cariopsa ovoidala, înflorire VII-IX. În zona alpina, pe pajistile de pe soluri humico-silicioase. În Carpati, Pirinei, Alpi.

405 - Helictotrichon versicolor (Vili.) Pilger (Pl. 84) -- H = 15- 30 cm. Perena, rizom scurt, tîrîtor. Frunze plane, l - 2-4 mm. Inflorescenta panicul cu ramuri ce cuprind l-2 spiculete, fiecare format din 5 flori brune-galbui-aramii, cu nuante violete. Staminele cu antere-rosii. Fruct cariopsa. Înflorire VII-VIII. În zona alpina, pe soluri sarace, acide, în pajisti si tufisuri.

406 - Sîngele voinicului - Nigritella nigra (L.) Reichenb. (Pl. 84) - H = 20 cm. Perena, cu 2-5 tuberculi comprimati si palmat-comprimati. Tulpina erecta. Frunze lineare, verde închis pe fata superioara si verde palid pe cea inferioara. Inflorescenta globuloasa sau ovoidal globuloasa, cu flori negricios purpurii, mai rar roze, cu miros puternic de vanilie, înflorire VI-IX. Monument al naturii, OCROTITĂ DE LEGE. În etajul alpin si subalpin, pe pajistile de pe substrate calcaroase. Europa.

407 - Sîngele voinicului - Nigritella rubra (Wettst.) K. Richt. (Pî. 84) - H = 8-15 (25) cm. Orhidee perena, cu 2-3 tuberculi divizati. Tulpina erecta, cu numeroase frunze înguste, alungite, lineare. Inflorescenta conic ovoidala, pîna la alungit ovoidala, formata din numeroase flori mici, rosii-purpurii sau roze, cu miros de vanilie, înflorire VI-VIII. Monument al naturii, OCROTITĂ DE LEGE. În etajul alpin si subalpin, pe pajisti instalate pe substrate calcaroase. Carpati, Alpi.

408 - Firuta sopîrlelor - Poa alpina L. (Pl. 84) - H = 3-50 (70) cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini erecte. Frunze plane, lat lineare, verzi sau cenusiu-verzui. Inflorescenta panicul cu spiculete lat ovate, cu ax lînos paroasa. Spiculetul din 3-5 flori verzi sau violacee, înflorire VII- VIII. În etajul alpin si subalpin, prin pajisti, tundre alpine, bolovanisuri, stîncarii înierbate. Europa, Asia, America de Nord.

409 - Paius - Festuca pumila Vili. (Pl. 84) -- H = 10-20 (30) cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini aspre în partea superioara. Frunze L = 9 cm, cu 5-7 nervuri, în sectiune cu 2 brazde pe fata. Inflorescenta panicul erect, L = 4 cm, format din spiculete alungit eliptice, scurt pedunculate, nuantate violaceu, fiecare constituit din 3 flori. Fruct cariopsa. Înflorire VII-VIII. În etajul alpin, pe pajistile de pe soluri scheletice, pe stîncarii. Carpati, Balcani, Corsica, Pirinei, Alpi, Jura.

410 - Ţaposica - Nardus stricta L. (Pl. 84) - H = 30 cm. Perena, cespitoasa, formeaza tufe mici, cu rizom tîrîtor, ramificat. Tulpina erecta, foliata numai la baza. Frunze filiforme, tepoase, L = 10-20 cm. Inflorescenta spic unilateral. Spiculete uniflore, fara glume, nuantate violaceu, dispuse pe o singura parte a spicului. Fruct cariopsa cu 3 muchii, înflorire V-VIII. În etajul alpin si montan, formeaza pajisti întinse. Europa. Asia.

Alte plante care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 36, 37, 38, 117, 118, 123, 124, 125, 127, 129, 138, 157, 175, 179, 218, 219, 220, 226, 261, 264, 265, 294, 295, 297, 298, 301, 302, 304, 308, 310, 313, 316, 317. 329.

ÎNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

373 - Pyramidula rupestris Drap. (Pl. 85) - H = 1,5 mm, D =2,5 mm; în munti, comun prin crapaturile stîncilor, în locuri puternic însorite, în Carpatii calcarosi. În jurul Mediteranei si vestul Europei

374 - Ena moritana Drap. (Pl. 85) - H = 14-16 mm, 1 = 6-7 mm. Cochilie cu 7-8 anfracte, suprafata neregulat striata, cu linii spirale. Cu variatii de forma si grosime. În paduri de munte si jnepenisuri, sub frunzar umed si lemne putrede. În tot lantul Carpatic. Europa.

348 - Alopia glauca Rossm. (Pl. 85) - H = 14-17 mm, l = 4 mm. Cochilie alungita cu 9-10 anfracte sculptate cu linii fine sau cu coaste radiare. Pe stînci golase, la altitudini ridicate. În Carpatii estici (din Rarau pîna la întorsura Buzaului).

349 - Campylaea faustina Rossm. (Pl. 85) - H= 11 mm, D == 18 mm. Cochilie turtita, discoidala, cu 4-5 anfracte. Cu variatii de culoare si striatiuni. Pe munti (pe stînci, plante, arbori, lemne putrede, muschi si frunzar umed). În tot lantul carpatic si Muntii Apuseni. Europa Centrala.

ÎNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

350 - Pardosa nigra Koch (Pl. 85) - L = 7-9 mm. Cocon albastru închis. În VI-X, la altitudini de peste 2 000 m, pe stînci si blocuri de piatra. Extrem de rapida, captureaza prada urmarind-o (insecte mici). În munti înalti (este foarte comuna în Retezat). Europa.

351 - Mitopus morio Fabr. (Pl. 85) - L = 4-11 mm. Cu mare variabilitate de marime si culoare. Picioare lungi, subtiri. De la cîmpie pîna pe culmile muntilor, în locuri umede, dar si în cele uscate, în copaci, pe iarba si pietre, întîmplator în pesteri. Europa, Asia, Africa de Nord.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

352 - Leptorulus trilobatus (Verhoeff) (Pl. 85) - L = 23-37,5 mm (femela este mai mare). Corp din 48-55 segmente, are 85-101 perechi de picioare. Animal foarte vioi, rapid. Sub pietre, în frunzar, sub lemne. În regiuni muntoase, în golul alpin, în zone împadurite. În tot lantul carpatic. Europa.

CLASA INSECTE (INSECTA)

353 - Boreus hyemalis L. (Pl. 85) - L = 4-5 mm. Cu rudimente de aripi. Adultii prezenti în X-III, pe zapada, sub muschi, în tufisuri. Larvele traiesc vara, În muschi si licheni. Consuma resturi vegetale si insecte mici. Pe munti. Europa.

354 - Lacusta de pasune - Polysarcus denticaudus Charp. (Pl. 85) - L = 24-42 mm. Lacusta mare, greoaie. Antene mai scurte decît corpul, elitre scurte lobiforme (nu are aripi posterioare). În VI-VIII. Graminicola, uneori daunatoare, putînd provoca invazii devastatoare pe sfecla. Pe pajisti, în etajul montan si subalpin, dar coboara si în regiunea de dealuri. În toata tara. Europa.

355 - Pholidoptera transsilvanica Fischer (Pl. 85) - L = 18-30 mm. Elitre reduse, oviscapt drept, cu vîrful ascutit. În VII-X, pe marginea fînetelor si pasunilor; este caracteristica fagetelor si molidisurilor. Endemism carpatic. Jugoslavia, Bulgaria, România.

356 - Miramella ebneri Galv. (Pl. 85) - L - 16-27 mm. Cu aripi posterioare rudimentare. În VII-X, pe arbusti, în fînete, la altitudini de l 000-2 300 m. Endemica în Carpati.

357 - Manica rubida Latr. (Pl. 85) - L_lucratoare = 5-9 mm. Furnica care îsi face cuibul superficial, pe pante nisipoase, calcaroase, sub pietre, mai rar în muschi. Animale combative. Comuna la altitudini de 900-2 400 m. În tot lantul carpatic. Europa, vestul Asiei.

358 - Bambus pyrenaeus Perez (Pl. 85) - L - 18-20 mm. Bondar. Cu o mare variabilitate de colorit. Formeaza cuiburi subterane. Colecteaza polen de pe Rhododendron, Gentiana, Primula, Cordeus s.a. În zona alpina a Carpatilor. Europa.

359 - Carabus violaceus L. (Pl. 86) - L = 18-34 mm. Gîndac. Adultii activi primavara si toamna. Rapitor, în permanenta cautare de prada. Prins în mîna, elimina de lînga gura un lichid urticant. De la ses pîna la peste 2 000 m altitudine. Vine des lînga case, în grajduri, pivnite. În toata tara, foarte comun. Europa, vestul Asiei.

360 - Helophorus glaciaris Villa. (Pl. 86) - L = 2-4 mm. Gîndac ai carui adulti si larve traiesc în apa, în zone umede, mlastinoase, în apele reci de munte. Forma tipic montana. Consuma resturi organice, larve de insecte. În tot lantul carpatic. Europa Centrala si de est.

361 - Gîndac pocnitor - Corymbites cupreus F. (Pl. 86) - L = 11-16 mm. Scutul cu 2 vîrfuri care intrînd sub mezotorace, îi permite ca atunci cînd cade pe spate, sa revina la pozitia normala printr-o saritura însotita de o pocnitura. Traieste 2-3 ani, alearga si zboara bine. Pe arbusti, flori, sub pietre. Fitofag. Larvele au inelele corpului puternic chitinizate. Ataca plantule si radacini fragede. În toata tara, comun în muntii înalti. Europa.

362 - Gîndac de balegar - Geotrupes stercorarius L. (Pl. 86) - L = 16-24 mm. Animal greoi, se întîlneste sub balega proaspata; îsi sapa în pamînt canale lungi de pîna la 60 cm în care introduce bucati de balega si pe care depune oua. Larvele cresc consumînd aceasta hrana; ele ierneaza în galeriile sapate de parintii lor. Adultii ies în anul urmator, în V. În toata tara, comun de la ses pîna în vîrful muntilor. Europa, Asia.

363 - Blithophaga alpicola Kiist. (Pl. 86) - L - 11-15 mm. Abdomen neacoperit de elitre. Carnivor. Larvele rod coletul plantelor tinere (poate fi considerat daunator). Comun în toti muntii nostri. Europa.

364 - Polydrosus amoenus Germ. (Pl. 86) - L = 8-10 mm. Coleopter fitofag atît ca larva, cît si ca adult. Traieste pe tufele de pe culmile muntilor. Larva sta în sol si roade radacinile plantelor. În zona alpina. Europa.

365 - Parnassius apollo L. (Pl. 86) - A = 72-88 mm. Fluture mai rar, prezent în VII-VIII doar în cîteva locuri din Carpatii Orientali (Rarau, Rodnei) si în Muntii Apuseni. Larva (365 b) se dezvolta pe Sedum, Sempervivum, Saxifraga. Europa, Asia Centrala.

366 - Erebia epiphron Knoch. (Pl. 86) - A = 36-41 mm. Fluturii zboara în (VI) VII (VIII). Larvele (366 b) se întîlnesc în numar mare pe ierburile nepascute de vite si cai pe pasunile alpine, unde iarba ramîne mai lunga, în zona de trecere de la brad la molid, îndeosebi pe flori de Senecio si Deschampsia. În toti Carpatii. Europa (lipseste din Scandinavia si Finlanda).

367 - Erebia cassioides Hohem. (Pl. 86) - A = 34-40 mm. Fluturii zboara în VI-VIII. În zonele înierbate la altitudini de l 700- l 800 m. Larvele (367 b) traiesc pe graminee. Europa. În masivul Retezat. Asemanatoare sînt si alte specii de Erebia, toate forme montane.

368 - Eulithis populata L. (Pl. 86) - A = 30-34 mm. Fluturii zboara în VI-VIII. Larvele (368 b) traiesc pe afin, plop, salcii. La altitudini de l 700-2 200 m, în etajul jneapanului. Europa, Siberia, America de Nord.

369 - Entephria caesiata Lang. (Pl. 86) - A = 36-42 mm. Fluturii zboara în VI-VIII. Larva (369 b) traieste pe Vaccinium vitis-idaea si V. myrtillus, în etajul jneapanului, la altitudini de peste l 700 m. Nordul si centrul Europei.

370 - Anaitis simpliciata Tr. (Pl. 86) - A = 34-38 mm. Pe lînga peretii abrupti, pe grohotisuri de calcare, în VII-VIII. Larva traieste pe diferite specii de Hypericum. Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani.

371 - Parietaria dilucidaria Hb. (Pl. 86) - A = 27-32 mm. În etajul jneapanului, la altitudini de peste l 700 m, în VII-VIII. Larva (371 b) traieste pe Hieracium, Helianthemum s.a. În toti muntii nostri. Europa, Asia Centrala.

ÎNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII

372 - Salamîzdra de munte - Triturus alpestris Laur. (Pl. 88) - L_mascul=8 cm, L_femela = ll cm. Corp îndesat, cu coada mai scurta decît corpul. Tegument grauntos. Se reproduce în apa, în V-VI. Cu o metamorfoza lunga (poate avea larve neotenice). Adultii stau obisnuit pe uscat, unde si ierneaza, dar sînt forme care traiesc numai În balti cu apa lin curgatoare. Se hraneste îndeosebi noaptea, cu rîme, melci, limacsi, diferite artropode. Este atacata de pasarile de noapte. În munti la altitudini de 700-2200 m, în toti Carpatii. În Alpi, Carpati, Dinarici, Pirinei; În centrul Europei coboara si la cîmpie.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

373 - sopîrla de munte - Lacerta vivipara Sacquin (Pl. 88) - L = 17 cm. Cu o coada scurta, relativ groasa. Este singura sopîrla de la noi care naste 3-10 pui vii (este ovovivipara), în VI-VIII. Hiberneaza În X-IV, sub scoarta, în sol sau în crapaturile stîncilor. Se hraneste cu insecte, rîme, melci, paianjeni. Animal sperios, lent, nu se poate catara, dar înoata bine. Rezista la temperaturi scazute. Vipera (Vipera berus) este principalul sau dusman. În padurile umede de fag si conifere, în turbarii, pe pasuni alpine, la peste 2 000 m altitudine si pe stîncarii. În toti muntii nostri. Vestul Europei, Siberia.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

374 - Corb - Corvus corax L. (Pl. 87) - L = cca 65 cm (mult mai mare decît ciorile). Coada rombica. Cuibareste în paduri muntoase din Carpati, îsi face un cuib mare în vîrful unui copac, din craci, pe care le acopera cu namol, apoi cu par, lîna etc. Cele 4-6 oua sînt clocite de femela 21 zile, înca din II. În tot acest timp masculul sta alaturi, de paza. Puii ramîn în cuib înca cca 40 zile. Se hraneste cu insecte, amfibii, reptile, mamifere, cadavre etc. Strigat "corr-corr". Animal foarte rar, OCROTIT DE LEGE, în paduri mari, de la ses pîna pe crestele muntilor. Se îmblînzeste usor. Poate imita glasul altor animale. Sedentar. Europa, Africa de Nord, Asia.

375 - Acvila de munte - Aquila chrysaetos L. (Pl. 87) - L = = 76-90 cm, A = cca 2 m. Coada lunga, terminal latita. Cuib mare, folosit mai multi ani de aceeasi pereche, în pereti de stînca sau arbori înalti. Zbor de nunta în III-IV. Depune 2 oua care sînt clocite 40 zile mai mult de femela. Supravietuieste de obicei doar un pui, care începe sa zboare dupa 85-92 zile. Se hraneste cu pasari, mamifere (chiar si cu iezi de ciuta), la nevoie si cu cadavre. Sedentara, foarte rara, OCROTITĂ DE LEGE. Strigat "biia" sau "jicc-jicc". În zone montane si stîncoase; poate coborî iarna dupa hrana si în zona colinara. În toata emisfera nordica.

376 - Ciocîrlie urechiata - Eremophyla alpestris L. (Pl. 87) - L = 16-17 cm. Cuib pe sol, din ierburi, captusit cu par de animale, adaposteste cîteva oua. Se hraneste cu insecte. Strigat "tsi-ih" lung, întrerupt, cîntator. Pe platourile înalte ale muntilor Cibin si Ţarcului, la altitudini de peste 2 000 m. Este o pasare nordica, migratoare. În nordul Europei si Asiei, în Balcani (de unde a venit la noi).

377 - Fluturas de stînca - Tichodroma muraria L. (Pl. 87) - L = 16-17,5 cm. Cuibareste în V-VI în gauri din stînci. Ambii parinti aduna cracute, pun apoi muschi, iar în interior captusesc cuibul cu par si pene. Cele 3-4 oua sînt clocite de femela. Puii stau în cuib 20-22 zile. Se hraneste cu insecte si paianjeni, pe care îi aduna cu ajutorul ciocului sau fin din crapaturile peretilor calcarosi. Cînd cauta hrana, ca sa se ajute, bate des din aripi, ceea ce o face sa semene cu un fluturas. Strigat "tih-tiin-itie-zizizitiii". Sedentar si oaspete de vara (III-XI), nu prea frecvent, în munti. Iarna poate coborî dupa hrana pîna în orase (a fost vazut si în Bucuresti). Nu coboara niciodata pe sol. Sudul Europei, centrul Asiei. OCROTIT DE LEGE.

378 - Mierla de piatra - Monticola saxatilis L. (Pl. 87) - L = = 19 cm. Cuib ascuns în crapaturi de stînca, contine 4-5 oua pe care le clocesc ambii parinti în IV-VI. Se hraneste cu insecte. Strigat "tac-tac", ca un fluierat frumos. Oaspete de vara (IV-IX), mai frecvent în munti calcarosi, la altitudini de peste 900 m. În Carpati, dar si în Dobrogea si în defileul Dunarii. Sudul Europei, Asia Centrala; iarna în Africa centrala si de est.

379 - Mierla gulerata - Turdus torquatus L. (Pl. 87) - L = 24- 27 cm (ceva mai mare decît mierla obisnuita). Cuib din ierburi uscate, lînga sol, în tufisuri dese si crapaturi din stînci. Cele 4 oua sînt clocite 14 zile. Scoate anual 2 rînduri de pui; ei stau în cuib 15-16 zile, dar ramîn prin apropiere înca 2 saptamîni. Se hraneste cu insecte, viermi, toamna si cu fructe. Strigat "tac-tac". Oaspete de vara (IV-X). În padurile de conifere si în jnepenisuri, la altitudini de pîna la 2 000 m. În muntii înalti ai Europei; ierneaza în Africa de Nord.

380 - Brumarita de stînca - Prunella collaris Scop. (Pl. 87) - L= 18 cm. Cuib la sol sau sub stînci, din ierburi sau muschi fini, captusit cu lîna, pene. Femela depune în V-VI cîte 4-5 oua care sînt clocite de ambii parinti timp de 13-14 zile. Se hraneste cu insecte, melci, iarna si cu seminte. Strigat "trr-lit". Este foarte sperioasa. Sedentara. Pe stîncarii, în jnepenisuri; iarna coboara pe vaile apelor. În jumatatea sudica a Europei si în Asia Mica.

381 - Fîsa de munte - Anthus spinoletta L. (Pl. 87) - L = 16- 17 cm. Scoate anual 2 rînduri de pui. Cuib din iarba uscata, sub stînci, la sol. Femela cloceste cele 4-5 oua timp de 14 zile. Puii ramîn în cuib 16 zile, apoi stau pe lînga parinti. Se hraneste cu insecte, paianjeni, vier-misori. Oaspete de vara (IV-X) sau sedentar, frecvent în munti la peste 2 000 m altitudine. Coboara iarna spre cîmpie, pe lînga ape înghetate. Sudul Europei, Asia Centrala.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

382 - Chitcanul de munte - Sorex alpinus Schinz. (Pl. 88) - L = 6-8 cm, G = 6-10 g. Naste vara de 2 ori cîte 4-10 pui, care se dezvolta foarte repede. Mereu nesatul, consuma orice animal pe care îl poate ataca, de la soareci, pui de pasari, pîna la rîme, insecte, paianjeni. Prezinta canibalism. În zona padurilor de conifere si pe platourile înalte, în mlastini alpine. În toti Carpatii. Europa Centrala.

383 - Marmota de munte - Marmota marmota L. (Pl. 88) - L = 50-57 cm, G = 4-10 kg. Ochi si urechi mici, blana deasa, lunga. Calca pe toata talpa. Picioare scurte: labele din fata cu 4 degete, cele din spate cu 5 degete. Ghiare puternice. Se împerecheaza în V; naste pui în VI. Traieste pîna la 15 ani. Hiberneaza cca 6 luni în vizuini speciale. Se hraneste toata ziua, cu o pauza de 4-5 ore la prînz, de obicei cu plante, mai rar cu insecte. Traieste în familii (adultii si descendentii în vîrsta de 2-3 ani). Nu formeaza colonii, îsi sapa vizuini de vara lungi de pîna la 10 m, cu mai multe iesiri. Animal sociabil, cu simturi foarte dezvoltate. Scoate o gama larga de sunete, cu diferite sensuri. Disparuta la noi, a fost reintrodusa si se dezvolta bine în golul muntilor Retezat, Parîng si Fagaras, la altitudini de peste l 500 m. În Alpi, Pirinei, Tatra.

384 - soarece de zapada - Microtus nivalis Martius (Pl. 88) - L - 12-14 cm. G = 40-50 g. Blana deasa, lunga, coada alba. Ochi si urechi mari; perii senzitivi de pe cap lungi. Naste de 2-3 ori pe an cîte 3-7 pui în cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Traieste 3-4 ani. Consuma ziua graminee aspre, fructe de merisor, radacini. Foloseste ca adapost crapaturile din stînci, golurile dintre pietre. Face rezerve mici de hrana pentru iarna, caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri si radacini. În munti la altitudini de 600-2 000 m, în locuri însorite. În Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani.

385 - Jderul de piatra, beica - Martes foina Eryleb. (Pl. 88) - L = 42-70 cm, G = 1,5 kg. Cap scurt, urechi mici, tivite cu alb, ghiare ascutite, glandele de sub coada extrem de rau mirositoare. Talpi fara par. Sub barbie cu o pata alba care coboara spre picioare. Naste 3-4 pui într-un cuib moale, în crapaturi din stînca, cariere vechi, ziduri parasite. Traieste pîna la 12 ani. Activ noaptea, vîneaza soareci, sobolani, pui de pasari si iepuri, pasari domestice (pe care ades le omoara din placere, mîncîndu-le doar creierii si sorbindu-le sîngele), oua, gîndaci, dar si fructe coapte, struguri, lapte. Merge mai ales pe jos, dar este si un bun catarator. Are drumuri proprii. Animal precaut, nervos, nu suporta zgomotele tari si neobisnuite. Iarna se retrage lînga case, în fîn, uneori chiar si în orase. Vara îsi face cîteva adaposturi provizorii. Cu blana cautata, dar mai putin valoroasa decît cea de jder. În regiuni colinare si montane, la altitudini mai joase, cu stîncarii. La cîmpie coboara rareori. Europa, Asia temperata.

386 - Capra neagra - Rupicapra rupicapra L. (Pl. 88) - L = = 1,20-1,40 m, G - 30-60 kg. Corp zvelt, foarte proportionat, cu coarne caracteristice, de origine epidermica, care nu se schimba în cursul vietii. Copita cu degetele formeaza o adevarata ventuza. Vara ase blana roscata, iarna negricioasa. Se împerecheaza în X-XI, naste 1-2 iezi în IV. Traieste peste 22 ani. Animal rumegator, consuma paius, trifoi de munte, rachite, salcii de munte, ciuperci, afine, merisoare. Din resturi de alimente si rasini în rumenul sau se formeaza o piatra numita bezoar. Animal diurn, foarte agil (sare si 7-8 m), poate alerga cu mare usurinta pe steiuri si grohotisuri. Traieste în grupe de 20-25 indivizi conduse de femele cu experienta. Masculii, îndeosebi cei batrîni, sînt solitari. Are putini dusmani (omul, rîsul si rapitoarele mari) cu simturi foarte ascutite; predomina mirosul, apoi vazul si auzul. În caz de pericol scoate un suierat de avertizare. Cu mare sensibilitate la schimbari climatice. În golul alpin al muntilor Ţarcu, Retezat, Parîng, Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Capatînei si Rodnei. În Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani, Alpii Dinarici, Caucaz si în Noua Zeelanda (unde au fost aduse).

Alte animale care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 310, 341, 342, 454, 490 si 499.

7. MEDIUL SUBTERAN

Prin mediu subteran se întelege reteaua de crapaturi si enclave din cele mai diferite substrate, inundate sau uscate, naturale sau artificiale, în care traiesc o gama larga de organisme lucifuge, mai mult sau mai putin specifice. În domeniul subteran se includ pesterile, fantele, cavitatile artificiale, microcavernele, solul si pînzele de apa freatica.

Pesterile sînt sapate de ape în calcare, au lungimi de la cîtiva metri la sute de kilometri, pot fi orizontale, verticale sau mixte. Fantele sînt retelele de crapaturi din masivele calcaroase În care microclimatul este deosebit de constant. Cavitatile artificiale sînt toate sapaturile (galerii sau cariere) efectuate de om si care sînt rapid populate de organisme specifice mediului subteran. Microcavernele sînt gaurile sapate de animale (mamifere, pasari, insecte), a caror fauna este predominant parazita, comensala sau de detritus. Solul constituie mediul endogen în care traieste o mare varietate de organisme. Apa freatica este reprezentata de apele care stagneaza sau curg pe sub pamînt si care pot iesi la suprafata prin izvoare, resurgente sau fîntîni. Ele pot stationa în pamînt, în nisipul plajelor marine si lacustre (psamon), precum si în materialul aluvionar din imediata apropiere a rîurilor (hiporeic).

Organismele care populeaza mediul subteran deriva din cele care traiesc la suprafata pamîntului (epigee) si care s-au retras în diferite perioade în acest mediu lipsit de lumina solara, caldura si plante; aici s-au adaptat conditiilor specifice de trai oferite de acest mediu: temperatura constanta (care variaza în limitele 7-12°C), obscuritate totala, umiditate de 100%, circulatie redusa de aer, existenta unor resturi organice si detritus aduse de ape sau provenind, din excrementele animalelor care îsi petrec o parte din viata afara (ex. liliecii).

În mediul subteran traiesc numai organisme heterotrofe: bacterii, ciuperci, precum si o gama foarte variata de animale. Sub aspect ecologic, toate vietuitoarele se împart în troglobionte (care traiesc si se reproduc numai în pesteri), troglofile (care traiesc si se reproduc atît în pesteri cît si la exterior), trogloxene (ajunse întîmplator în mediul subteran), parazite (pe alte animale) si guanobii (care traiesc din si pe excrementele de lilieci) (Pl. 89).

ÎNCRENGĂTURA ANELIDE (ANELLIDA)

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

387 - Troglochaetus beranecki Delachaux (Pl. 90) - L = 0,5- l mm. Arhianelid cu un corp din putine inele prevazute cu cheti lungi. În interstitiile aluviunilor din cursurile de apa care scalda galeriile cîtorva pesteri din Muntii Apuseni. Relict al marilor din Tertiar, ramasa în ape dulci si retrasa ulterior în mediul hipogeu interstitial.

ÎNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

388 - Oxychilus glaber Rossm. (Pl. 90) - L = 10-14 mm. Cochilie din 5 spire. Specie troglofila, terestra, comuna în paduri, locuri umede, sub busteni putrezi, frunzare; în pesteri pe peretii umezi, pe argila, guano. Polifaga, consuma diferite resturi organice. Comuna în pesterile noastre (îndeosebi în cele din Oltenia, Banat si Dobrogea). În zonele colinare si montane. Europa Centrala si de sud-est.

389 - Paladilhiopsis transsilvanica Rot. (Pl. 90) - H = 2,3 mm. Cochilie cu 6-6,5 spire. Troglobiont acvatic, endemic, în pesterile din Valea Crisului Repede.

ÎNCRENGĂTURA ARTROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

390 - Trichoniscus inferus Verh. (Pl. 90) - L = 3,2 mm. Izopod terestru, troglobiont, total depigmentat, higrofil si saprofag. Endemic pentru pesterile de pe valea Cernei si din nordul Olteniei.

391 - Megacyclops kieferi Chapp. (Pl. 90) - L = 0,6-0,9 mm. Copepod troglobiont, destul de comun, cu o carapace fina, morfologie simplificata fata de speciile întîlnite în apele de suprafata si avînd dimensiuni mai mici. În pesteri, conducte de apa, hiporeic. În muntii Apuseni, Ungaria, Germania, Iugoslavia.

392 - Bathynella paranatans serban (Pl. 90) - L = l mm. Batine-laceu orb, depigmentat, cu corp alungit, lipsit de carapace. În ape interstitiale si hipogeu. România (pesteri din Transilvania).

393 - Nyphargus carpathicus Dobreanu si Manolache (Pl. 90) - L = 7-8 mm. Amfipod orb, depigmentat, cu corp comprimat lateral (se deplaseaza pe o latura). Consuma detritus organic. Originar din ape marine, a trecut o data cu retragerea apelor, din mediul psamic litoral marin în cel dulcicol si de aici în apele carstice ale coastelor marilor din Tertiar. Comun în apele subterane din Apuseni, nordul Olteniei si Moldova.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

394 - Trachysphaera orghidani Tabacaru (Pl. 90) - L = 5-6,8 mm. Oceli depigmentati, redusi, cu tuberculi, bastonase si creste transversale calcaroase la partea posterioara a segmentelor. Pe argila, lemne putrede, guano. Troglobiont, în pesterile din N-V Bulgariei, Valea Cernei, muntii si podisul Mehedinti.

395 - Litliobius decapolitus Matic, Negrea, Prunescu (Pl. 90) - L = 16 mm. Segmentele 5, 6 si cel anal sînt colorate în galben-pai. Animal lucifug, pigmentat. Troglobiont, endemic în pesterile din nordul Olteniei, de pe vaile Cernei si Jiului.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

396 - Meta menardi Latreille (Pl. 90) - L = 4 mm. Paianjen tro-glofil, comun în majoritatea pesterilor din lantul carpatic. Carnivor, îsi tese pînze simple, în care îsi prinde prada. Coconi albi, sferici, agatati de tavanul galeriilor sau de pereti. Europa, Asia, America de Nord, Madagascar.

397 - Paranemastoma silii Hermann (Pl. 90) - L = 3,2-5 mm. Opilionid troglofil, cu pedipalpi (picioare pipaitoare) subtiri; picioare lungi. Ochii si tegumentul sînt slab pigmentate. Carnivor. Mai comun iarna, constituie unul din componentii principali ai biocenozei de pe pereti. În pesterile din vestul tarii. În Spania, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Albania si România.

398 - Phreatohydracarus mosticus Tanas. si Orghidan (Pl. 90) - L = 0,5 mm. Hidracarian carnivor, traieste numai în fîntîni. Endemic pentru România.

399 - Neobisium closanicus Dumitrescu si Orghidan (Pl. 90) - L = 0,4 mm. Pseudoscorpion mic, carnivor redutabil (consuma diverse insecte, crustacei, rîme si paianjeni mici, pe care le prinde cu ajutorul unor clesti puternici). Troglobiont vechi, orb, asemanator unui scorpion, fara coada, neveninos. Endemic pentru România, prezent în mai multe pesteri din bazinul Motrului (în muntii si podisul Mehedinti).

CLASA INSECTE (INSECTA)

400 - Heteromurus nitidus Fempleton (Pl. 91) - L = 1,5-3 mm. Colembol troglofil, higrofil, polifag, guanofil, uneori prezent în numar mare (constituind alaturi de celelalte colembole din pesteri hrana de baza a rapitorilor). Poate trai si la suprafata apei din bazine. În epigeu în toata tara. În hipogeu în Oltenia si judetul Hunedoara. Pe tot globul.

401 - Triphosa sabaudiata Duponchel (Pl. 91) - L = 40-44 mm. Fluture cu aripi mari, dispuse orizontal, acoperite cu solzisori si peri lungi. Prezent în VII-VIII. Omida traieste pe verigariu (Rhamnis saxatilis). În pesterile noastre mai calde, destul de frecvent la baza peretilor. Europa Centrala si de sud.

402 - Limonia nubeculosa L. (Pl. 91) - L = 8-9 mm. Dipter sub-troglofil, abundent în cavitatile subterane, vara si iarna. Vara este prezent în prima portiune a pesterilor umede si reci, la baza peretilor, lînga curentul apei. Europa.

403 - Pholeuon proserpinae Kn. (Pl. 91) - L === 5,5-6 mm. Coleopter mic, troglobiont. A patruns de mult în mediul subteran s; prezinta modificari morfologice evidente, ca efect al vietii în subteran. Este orb, depigmcntat, cu aripile nefunctionale. În muntii Apuseni.

404 - Closania orghidani Decu (Pl. 91) - L = 5,5 mm. Coleopter rapitor, orb, depigmentat, cu antene si picioare lungi. Forma troglobionta veche, mica. În pesterile dintre Olt si culoarul Timis-Cerna.

405 - Duvalius budai Kend (Pl. 91) - L = 3,5-5 mm. Coleopter troglobiont vechi, destul de mic, orb, depigmentat, endemic. În pesterile din jud. Hunedoara si pe valea Cernei.

406 - Quedius mesomelinus Marsh (Pl. 91) L = pîna la 5 mm. Coleopter stafilinid, troglofil, comun în pesterile cu guano, carnivor atît ca larva, cît si ca adult. În Carpatii meridionali, Apuseni, Dobrogea. Europa.

ÎNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

407 - Liliac rinolof mare cu potcoava - Rhinolophus ferrum-equinum Schreber (Pl. 91) - L = 5-7 cm, G = 16-30 g. Brun-deschis, cu urechi fara tragus (un pliu membranos caracteristic urechii liliecilor). În regiunea nazala cu o formatie membranoasa ca o potcoava. Cînd sta agatat, aripile nu învelesc spatele sau. Puiul se naste în iunie si sta agatat de mama cca 2 luni. Poate trai 10 ani. Îsi captureaza hrana (care consta din insecte) zburînd iute, fara zgomot, la mica înaltime. Hiberneaza în IX- V în pesteri, formînd colonii nu prea mari, din indivizi care stau separati unul de altul, sau stau chiar izolati. Zboara în noptile calde. Vara în pesteri, galerii de mina, ruine, scorburi, îndeosebi în vestul tarii (Banat, Crisana, nordul Olteniei) si Dobrogea; izolat în estul Transilvaniei si nordul Munteniei. Larg raspîndit în sudul si vestul Europei.

408 - Liliac mare - Myotis myotis Borckhausen (Pl. 91) - L = = 7-8 cm, G = 25-35 g. Cel mai mare liliac de la noi. Urechi relativ late si lungi, cu tragus lung si subtire. Bot proeminent, dinti puternici, cu care poate sfarîma învelisul chitinos al insectelor mari. Formeaza împreuna cu miniopterii coloniile cele mai mari si frecvente din pesterile noastre. Coloniile de vara sînt mai mici. În pesteri, la temperaturi de 12°C, la umiditate crescuta. Zboara pîna la 200 km distanta de colonie. În toata tara (mai rar în Moldova). Sudul Europei (România este la limita estica a arealului).

409 - Liliac - Plecotus austriacus Fischer (Pl. 91) - L = 4,7- 5,3 cm, G = 5-10 g. Urechi lungi cît corpul, unite la baza. Cînd sta agatat, tine urechile culcate pe spinare. Aduna hrana preferential printre pomi si arbusti. Nu formeaza colonii numeroase. Iarna hiberneaza în pesteri, vara se adaposteste în scorburi, poduri, grajduri, clopotnite. Comun. Europa.

410 - Liliac mare de amurg - Nyctalus noctula Schreber (Pl. 91) - L = 7-8 cm, G = 15-40 g. Robust, cu bot lat, urechi scurte si rotunjite, cu tragus mic, îngustat la baza. Aripi lungi, subtiri. Zbor rapid, înalt, în linie dreapta, uneori chiar ziua. Naste în VI-VII cîte l-2 pui care pot zbura dupa 8 saptamîni. Se întîlneste rareori în pesteri. Colonii de iarna mici, localizate în clopotnite si poduri. Cele de vara în scorburi, poduri (chiar si în cutiile jaluzelelor de la geamuri). Poate migra la distante mari, fiind cel mai comun liliac de la noi. Europa, Africa de Nord, Asia (pîna la Altai).

411 - Liliac cu aripi lungi - Miniopterus schreibersii Kuhl (Pl. 91) - L = 5,2-6,1 cm, G = 8-11 g. Urechi scurte, truncate, cu un tragus lung, usor arcuit. Frunte bombata. Coada este prinsa complet în patagiu. În coloniile de nastere se poate asocia cu Rhinolophus mehelyi si Myotis myotis. Formeaza colonii numeroase si dense în pesteri, la altitudini de 40-l 000 m. Zboara foarte bine, înalt, rapid, întreprinde migratii. În timpul hibernarii colonia îsi schimba locul în functie de variatiile microclimatului, la temperaturi de 2,5-9°C. În toata tara. Origine tropicala. Din vestul Africii si Portugalia, pîna în Japonia si Filipine, în sud pîna în Madagarcar si nord-estul Australiei.

Alte animale care se pot întîlni în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 221, 237, 351 si 415.

8. MEDIUL ANTROPIC

Prin mediu antropic se înteleg ecosistemele care sînt formate constient sau inconstient de om si care ramîn viabile datorita prezentei si îngrijirilor sale. Aceste ecosisteme sînt reprezentate de culturile agricole, livezi, gradinile de zarzavat, parcurile si gradinile publice, curtile, locuintele si dependintele de la sate si orase. Ele au aparut din necesitatea satisfacerii de catre om a nevoilor sale de hrana, îmbracaminte si habitat (Pl. 92).

Ecosistemele antropice sînt constituite prin destelenirea stepelor si padurilor (deci prin înlaturarea fortata a florei, vegetatiei si faunei autohtone) si cultivarea în locul lor a unor plante utile sau a unora crescute în scop decorativ, estetic, medicinal (plante ce sînt adesea aduse din alte continente sau tari si care supravietuiesc în noile conditii numai gratie unor îngrijiri permanente). În ecosistemele agricole mari se obisnuieste cultivarea cîte unei singure specii de plante (monocultura). Cresterea concomitenta a mai multor specii (policultura) este utilizata mai ales în gradini, curti si parcuri. Fauna acestor ecosisteme este saraca; ea este reprezentata de specii care depind sub o forma sau alta de plantele care se cultiva (adica de plantele cu care de obicei se hranesc si pentru care sînt considerate de aceea ca daunatoare).

Caracteristica acestor ecosisteme este marea lor labilitate, dependenta lor de om. În ecosistemele antropice pot aparea înmultiri bruste, explozive ale unor daunatori vegetali (ciuperci, bacterii) sau buruieni, ori ale unor daunatori animali (viermi, insecte). Plantele cultivate determina extinderea daunatorilor, ei provenind din zona de bastina a plantelor cultivate si care, neavînd în noile conditii dusmani naturali, se pot înmulti si deveni cu atît mai pagubitori (ei îsi pot extinde actiunea si asupra altor plante de cultura sau autohtone, asa cum este cazul gîn-dacului de Colorado, al omizii paroase a dudului etc.).

Mediului antropic îi apartin o serie de plante si animale care traiesc si profita de pe urma activitatilor umane; arealele lor se extind odata cu teritoriile noi ocupate de om. Unele - organismele sinantrope -, sînt atasate si se dezvolta în asezarile umane, altele prefera tovarasia omului deoarece îsi gasesc mai usor hrana si adapost.

Plantele si animalele care populeaza mediul antropic sînt eurioice si cosmopolite, nu poseda adaptari speciale deosebite, asa cum se întîlnesc în celelalte medii de viata descrise anterior.

În cazul în care actiunea omului de îngrijire a acestor ecosisteme înceteaza, ele se modifica rapid; vegetatia salbatica autohtona recucereste rapid teritoriul pierdut (are loc întelenirea terenurilor agricole, acoperirea cu vegetatie a ruinelor locuintelor). Plantele cultivate dispar, degenereaza sau se resalbaticesc. Animalele din culturi dispar si fauna locala se reinstaleaza.

Dezvoltarea ecosistemelor antropice a dus la regresia celor naturale, la înmultirea unor plante si animale cosmopolite si eurioice - însotitori ai omului -, la distrugerea de pe mari teritorii a florei si faunei autohtone, la disparitia unor plante si animale. Multe vietuitoare gasesc tot mai greu teritoriile pe care sa traiasca (de ex. dropia, ca urmare a extinderii culturilor, este ca si disparuta din Baragan), sau sînt nevoite sa se adapteze traiului în mediile de cultura (caprioare, ciori).

Cultivarea intensiva si nerationala a terenului poate determina modificari ale structurii vegetatiei (prin taierea pomilor), climei (zone umede se transforma în aride, apar zone cu variatii mari de temperatura), regimului hidrologic (secete prelungite sau inundatii), accelerarea eroziunii solului (implicit extinderea procesului de desertificare sau de salinizare). Deoarece de aceste racile omul este raspunzator, el trebuie sa practice o exploatare adecvata si rationala a teritoriilor pe care le-a determinat sa fie dependente de el, a întregului mediu antropic, urmarind permanent mentinerea echilibrului biologic din natura.

PARAZIŢI VEGETALI

411 - Rugina bruna a grîului - Puccinia recondita Rob. ex Desm. (Pl. 93) - Ciuperca ataca frunzele, mai rar tecile, tulpinile si spicele. Produce pustule cu spori ce pot fi alungite si conflua. Provoaca îngalbenirea si uscarea frunzelor, reducerea productiei de boabe. Apare în fiecare an si produce atacuri de intensitate variabila. Este cea mai raspîndita rugina a grîului de la noi. În zonele cu climat continental.

412 - Cornul secarei - Claviceps purpurea (Fr.) Tul. (Pl. 93) - Ciuperca ataca spicele de secara în perioada înfloririi. Din florile infectate se scurge un lichid vîscos si dulceag în care se gaseste un numar mare de conidii care pot infecta alte flori. Spre sfîrsitul perioadei de vegetatie în locul boabelor se dezvolta corpuri sclerotiale tari, usor curbate (dar nu în toate florile unui spic). Sclerotii cazuti pe sol sau cei ramasi în samînta germineaza în primavara urmatoare, dînd nastere la un numar mare de ascospori care ajung la maturitate cînd înfloresc plantele. Atacurile cele mai puternice au loc în primaverile reci si ploioase. În zonele temperate, umede. La noi îndeosebi în regiunile umede de munte.

413 - Taciunele comun al porumbului - Ustilago maydis (D.C.) Corda (Pl. 93) - Ciuperca ataca toate organele porumbului, îndeosebi stiuletii si tulpinile (mai ales la noduri si baza), dar mai putin paniculul si limbul frunzelor. Pe organele atacate se formeaza la începutul verii niste pungi mari (D = 5-10 cm), carnoase, apoi pline cu o masa negricioasa, pulverulenta, formata din sporii ciupercii. Provoaca sterilitate, anomalii ale diferitelor organe sau chiar uscarea lor; la plantele tinere determina nanismul, îngalbenirea si chiar moartea. Faina de porumb cu spori are efecte toxice. Plantele se infecteaza prin sporii ramasi în sol, atacul fiind local. La noi în Cîmpia Dunarii, nordul Moldovei, estul Transilvaniei. Pe tot globul, oriunde se creste porumb.

414 - Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof - Erwinia atroseptica V. Holl (Pl. 93) - Bacteria ataca planta în toate fazele de dezvoltare. Se iveste în prima jumatate a verii, ducînd la aparitia de plante pitice, cu tulpini debile; frunzele se rasucesc spre fata superioara si nu se mai formeaza tuberculi. Cînd sînt infectati tuberculii, ei au pulpa putrezita, semilichida, fara miros specific. În cîmp apare de obicei ca o înegrire a bazei tulpinii, iar în depozit se manifesta prin putrezirea tuberculilor. La noi produce în depozite, în conditii de uscaciune, pagube de peste 10-15%. Larg raspîndita pe glob.

415 - Fainarea trandafirului - Sphaerotheca pannosa Wallr. (Pl. 93) - Ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei, îndeosebi frunzele (care se acopera cu o pîsla albicioasa si apoi cad) si lastarii (care nu mai cresc). Internodiile ramîn scurte, plantele devin sensibile la ger. Bobocii florali nu se mai deschid, se brunifica si cad. Atacul este mai puternic în locuri însorite. Comun, pe toate soiurile.

416 - Putregaiul brun, monilioza - Monilia fructigena (Aderh et Ruhl) Honey (Pl. 93) - Ciuperca produce pagube însemnate la mar, par, gutui si piersic, în livezi, în depozite si în timpul transporturilor de lunga durata. Atacul se manifesta pe flori, lastari, frunze si ramuri, dar mai ales pe fructe (care pot fi infectate în orice stadiu al dezvoltarii lor). Fructele tinere se brunifica, se usuca, apoi cad. La fructele aflate spre maturitate se întîlneste fie ca putregai brun (cel mai pagubitor), putregai negru sau ca putregaiul inimii. Fructul prezinta pete galben-brune, rotunde, sub care pulpa se înmoaie si brunifica; poate trece treptat, În lipsa luminii si la temperaturi joase în putregai negru. Putregaiul inimii ataca pulpa centrala în jurul semintelor. Comuna la noi si pe glob.

417 - Mana vitei de vie - Plasmopara viticola (Berk et Curt) Beri et De Toni (Pl. 93) - Boala este produsa de o ciuperca care ataca toate partile verzi ale plantei: frunze, lastari, cîrcei, ciorchini si boabe. Frunzele sînt atacate în toate stadiile, cele tinere fiind mai sensibile. Apar pete de decolorare untdelemnii, în dreptul carora pe partea inferioara apare o pîsla albicioasa cu sporii ciupercii. Atacul determina o slabire a butucului, prin scaderea suprafetei de asimilatie. Forma cea mai pagubitoare sub care se manifesta boala este cea de pe boabe, care se brunifica, usuca si apoi cad, astfel încît ciorchinele ramîne fara boabe (putregaiul brun). Este cea mai pagubitoare boala a vitei de vie, putînd provoca pagube care variaza, afectînd între 10 si 80% din productie. În toate tarile viticole.

BURUIENI

418 - Palamida - Cirsium arvense (L.) Scop. (Pl. 93) - H = 50- 150 cm. Perena, rizom orizontal lung, adînc. Tulpina erecta. Frunze lan-ceolate, petiolate la partea inferioara a tulpinii, sesile în partea superioara, cu limb întreg, lobat sau penat fidat. Vîrful lobilor prevazut cu cîte un spinisor. Pe fata inferioara cu peri fini. Inflorescenta corimboasa, cu calatidii ovoidal globuloase. Flori rosii-violete. Fructe acnene cu papus alb-murdar. Înflorire VI-VIII. Comuna în culturile agricole, locuri necultivate, ruderale. Europa, Asia.

419 - Mohor - Setaria glauca (L.) P. Beauv. (Pl. 93) - H = 4- 40 (90) cm. Perena. Tulpina erecta. Frunze lineat lanceolate. Inflorescenta panicul ca un spic. L = 10 cm. Spiculetele de la baza cu pete galbui-ruginii. Fruct cariopsa. Înflorire VII-VIII. Comuna prin semanaturi, pe miristi, culturi de legume; planta ruderala. Pe tot globul.

420 - stir - Amarantus retroflexus L. (Pl. 93) - H = 20-80 cm. Perena. Des si fin paroasa, verde, uneori roscata. Frunze petiolate, rombic-ovate. Flori grupate spiciform. Înflorire VII-IX. Comuna în semanaturi, locuri ruderale, de la ses pîna în regiunea montana inferioara.

421 - Volbura, rochita rîndunicii - Convolvulus arvensis L. (Pl. 93) - H = pîna la l m. Perena, tulpina culcata sau volubila. Flori ca o pîlnie, albe sau roze. Înflorire în V-X. Foarte comuna prin cultura, locuri ruderale.

422 - Urda vacii - Cardasia draba (L.) Desv. (Pl. 93) - H = 50- 70 cm. Anuala, vivace cu radacini scurte, ramificate. Se înmulteste si prin stoloni. Flori grupate corimbiform. Înfloreste în IV-VII. Fructele silicule mici, cordiforme. Comuna în locuri ruderale, semanaturi, santuri, adesea în pîlcuri. În toata tara. Holarctica.

423 - Tortei - Cuscuta epithymum (L.) Murr. (Pl. 93) - Parazita, tulpina subtire, rasucita pe planta gazda, galbena, rosiatica sau verzuie, cu frunze reduse. Flori sesile, grupate în glomerule, alb-rozee. Fruct capsula, cu seminte mici. Paraziteaza diferite plante de cultura sau spontane. În toata tara. Europa, Asia, Africa, acum si America de Nord.

PLANTE DE CULTURA

424 - Grîu - Triticum aestivum L. (Pl. 94) - H = 40-150 cm, Anuala, tulpini fistuloase, cu 5-6 internodii. Frunze glabre, late de 7- 15 mm. Spic prismatic pîna la fusiform, L = 4-18 cm, din 10-25 spiculete, fiecare cu 3-6 (9) flori. Fruct cariopsa. Înflorire VI-VII. Se cultiva de la cîmpie, pîna la l 800 m altitudine, de la tropice, pîna în regiunile temperate reci. Este cereala cea mai importanta si raspîndita de pe glob.

425 - Grîu comun - Triticum aestivum sp. vulgare Miller (Pl. 94) - Ocupa 90% din suprafata mondiala semanata cu grîu. Cu numeroase soiuri de toamna si primavara. Spice aristate sau nearistate, cu multe flori în spiculete (glumele constituie un element important în descrierea soiurilor). La noi se cultiva îndeosebi soiurile erythrospermum, lutesens, ferucjineum si milturum.

426 - Grîu durum - Triticum durum Desf. (Pl. 94) - Forma caracteristica de stepa, cu forme de primavara si toamna. Pai plin în partea superioara. Spic scurt (L = 4-10 cm), patrat în sectiune, cu ariste mai lungi decît spicul si paralele cu acesta. Bob mai lung, sticlos. Cu varietatile hordeijorme, melanopus, apulicum si bucurum. La noi se cultiva soiurile autohtone Dacia, Iulia, Ileana, Liana, Doina, Ceres, Turda, Silvana, Montana, Potaisa, Lovrin si soiurile straine Libellula, Sava, Rana, Bezostaia, Partizanka s.a.

427 - Secara - Secale cereale L. (Pl. 94) - H = 20 (30) cm. Anuala cu tulpini erecte, frunze plane, linear lanceolate, la baza laminei cu auricule scurte. Inflorescenta-spic (L = 5-20 cm), muchiat, comprimat, cu rahis flexibil. Spiculete cu 2, rar 3 flori, înflorire VI-VIII. Fruct ca-riopsa învelita cu palii. Da productii mari pe terenuri mai sarace, nisipoase, în zonele reci. Se cultiva numai Secale cereale var vulgare, cu soiurile Danae, Donkovskie zlote; în perspectiva Bucovina I si III. La noi pe dealuri sarace, în Subcarpatii din Transilvania, Moldova si Dobrogea. Larg raspîndita pe glob.

428 - Orz - Hordeum vulgare L. (Pl. 94) - H = 30-150 cm. Anuala, tulpina cilindrica cu 5-7 internodii netede, glabre. Frunze glabre cu 2 auricole albe. Inflorescenta spic (L = 4-10 cm), înflorire VI- VII. Cu 4 varietati din care la noi se cultiva 2: H. vulgare var. hexastichon cu soiurile Miraj si Intensiv si H. vulgare var. distichon (orzoaica), cu soiurile Azuga, Beta si Victoria (soiuri de toamna) si Dvoran, Elgine, Ametist, Favorit, Rapid s.a. (soiuri de primavara). În Subcarpatii din Moldova si Transilvania.

429 - Ovaz - Avena sativa L. (Pl. 94) - H = 60-100 (150) cm. Anuala, erecta, neteda, tufos ramificata la baza. Frunze plane, glabre sau ciliate pe margine. Inflorescenta panicul (L = 15-30 cm), erect, spiculete cu 2-3 flori, înflorire VI-VIII. Fruct cariopsa cu palee aderente. La noi se cultiva soiurile Cenad 309, Romulus, Solidor. În zone colinare din Transilvania, vestul tarii si nordul Moldovei.

430 - Orez - Oryza sativa L. (Pl. 94) - H = 130 cm. Anuala, erecta, fistuloasa, cilindrica, striata, bogat ramificata, la baza cu noduri. Frunze lineare (L = 60 cm) acoperite cu peri. Inflorescenta panicul (L =12-30 cm) erect. Fruct cariopsa alba sau rosie, învelita În palei, înflorire VII-VIII. Pe terenuri apatoase, temporar inundate, în estul, vestul si sudul tarii. La noi se cultiva îndeosebi soiul Krasnodar 424; de perspectiva sînt Sidef, Auriu de Banat, Bega, Timis, Polizesti, mai ales de-a lungul Dunarii. Cultura sa se afla pe locul II în lume, constituind hrana principala pentru cca 2 miliarde de oameni din Asia Orientala si de sud-est.

431 - Porumb - Zea mays L. (Pl. 94) - H = 2 m. Anuala, radacina bogat fibroasa, tulpina paniculata, cu maduva si numeroase internodii. Frunze lat lineare, cu nervura principala pronuntata, pe fata superioara aspru pubescente, lucioase pe fata inferioara. Flori unisexuate, grupate în inflorescente: cea mascula ca un panicul erect la partea superioara a tulpinii, sub forma de ramuri simple sau ramificate, cea femela (stiulete), la baza unor frunze, îmbracata în panusi, cu stilurile si stigmatele florilor lungi (matasea de porumb), înflorire VI-VII. Fruct cari-opsa. Cu multe varietati, din care mai comune sînt Zea mays indurata (porumbul cu bob tare) cu soiurile Mînganesc, Galben timpuriu, Scorumnit, Portocaliu de Tg. Frumos, Ariesan, Banatean, Românesc de Studina si Dobrogean, Zea mays indentata (porumbul dinte de cal), Zea mays everta (porumbul de floricele) s.a. În prezent se cultiva pe scara larga hibrizii, care se obtin prin înmultirea liniilor consanguinizate (obtinute prin autofecundari succesive pîna la obtinerea de linii pure). Ei pot fi simpli - HS, dubli - HD si triliniari - HT. La noi în toata tara, suporta bine monocultura si, este stimulat de irigatii.

432 - Tutun - Nicotiana tabacum L. (Pl. 94) - H = 75-150 (200) cm. Anuala, tulpina erecta, frunze mari, simple, glandulos paroase. Inflorescenta paniculat ramificata cu flori ca o pîlnie, rosii, roze sau albe. Fruct capsula ovoidala. Contine o serie de alcaloizi, nicotina, uleiuri eterice. Cu numeroase soiuri, care se deosebesc din punct de vedere morfologic, fiziologic si în functie de calitatile frunzelor. La noi se cresc soiuri de tip oriental (Moldovata si Djebel) soiuri de tip semioriental (Ghimpati), soiuri de tip Virginia, soiuri de mare consum (Banat) si de tip Burley. Se cultiva la cîmpie (România este una din tarile mari producatoare de tutun din Europa). Pe tot globul.

433 - Floarea soarelui - Helianthus annuus L. (Pl. 95) - H = 60- 200 cm. Anuala, viguroasa, radacina pivotanta, adînc înfipta în sol. Tulpina cilindrica, paroasa, în interior cu maduva buretoasa, celulozica. Frunze alterne, mari, lat cordate, ovate, dintate, paroase pe ambele fete. Florile inflorescenta calatidiu cu 2 feluri de flori: unele marginale, ligulate, sterile, altele în centrul discului, tubuloase, brune, hermafrodite. Fructe aeriene. Formele cultivate apartin subspeciei macrocarpus, cu soiurile Rekord si Peredovic. În judetele din sudul tarii. Pe glob larg cultivata.

434 - Inul - Linum usitatissimum L. (Pl. 94) - H = 80 (100) cm. Anuala, tulpini solitare, cilindrice. Frunze dese, alterne, mici, lanceolate, cu 3 nervuri glabre. Flori în cincine cu pediceli lungi, azurii, rar albe. Înflorire VII-VIII. Fruct capsula globuloasa. Seminte ovoidale, turtite, brune. Cu 3 subspecii: euroasiaticum (inurile de fuior, de ulei si mixte), mediterraneum (de ulei) si transitorium (mixte). Principalele soiuri de la noi sînt Deta, ICA-32, /CA-44, L 1120, Hera, Prima. În toata tara, de la cîmpie, la munte. Pe toate continentele de la 30° latitudine sudica, pîna la 55° latitudine nordica.

435 - Cînepa - Canabis sativa L. (Pl. 94) - H = 30-100 cm. Anuala, tulpina erecta. Planta femela mai verde si mai viguroasa decît cea maseula. Frunzele bazale opuse, cele superioare alterne, lung petiolate dictat 3-7 sectate, cu foliole dintate. Flori dioice, rar monoice (cele mascul e dispuse în cime racemiforme axilare, cele femele cîte una la subsoara bracteii). Înflorire VII-VIII. Fruct nucula ovala, brun-cenusie, neteda, lucioasa. La noi se cultiva soiul dioic Fibromulta 151. Suprafetele cultivate au scazut mult deoarece nu s-a mecanizat recoltatul si datorita faptului ca fibra este neomogena de-a lungul tulpinii.

436 - Bumbacul - Gossypium hirsutum L. (Pl. 94) - H = 90- 120 cm. Cu 2 feluri de ramuri: vegetative la baza, fructifere deasupra, trilobate, paroase. Floare mare, liliachie-roz, protejata de 3 bractee dintate. Fruct capsula dehiscenta cu 3-5 valve. Seminte acoperite cu peri, din care se obtin fibre textile. La noi se creste mai ales soiul Cirpan 433. România este la limita ecologica nordica a cultivarii acestei specii.

437 - Ricinul - Ricinus communis L. (Pl. 95) - H = 5 m. Frunze palmat lobate, flori unisexuate grupate în raceme. Fruct capsula ghimpoasa, cu seminte bogate în ulei. Planta oleaginoasa, medicinala si ornamentala. La noi se cultiva în sudul tarii (soiurile timpurii Coral, Donskoi rannîi, Smarald). Originara din Africa tropicala, se cultiva acum pe tot globul între 40° latitudine nordica si 40° latitudine sudica.

438 - Rapita - Brassica rapa L. (Pl. 95) - H -= 50-100 (150) cin. Frunze bazale penat sectate, cele mijlocii si superioare întregi si cordiforme Ia baza. Flori galbene. Fruct silkva. Radacina carnoasa. În sudul si vestul tarii se cultiva soiurile Cobza de toamna, Gorczanski si Sallux.

LEGUME

439 - Cartof - Solanum tuberosum L. (Pl. 95) - H = 50-100 (120) cm. Anuala, tulpini subterane ca niste tuberculi. Frunze penat sectate. Inflorescenta cimoasa cu flori albe sau rosietic-violete. Fruct baca sferica, suculenta. Principalele soiuri de cartof create În tara noastra sînt Muncel, Semenic, Colina, Magura. Alaturi de ele se cultiva soiuri din Olanda, Polonia si R.D. Germana. Se ating productii de 140-160 q/ha, îndeosebi în judetele cu clima mai umeda si racoroasa. Pe tot globul.

440 - Patlagele rosii, tomate - Lycopersicum esculentum MilL (Pl. 95) - H = 40-150 (200) cm. Anuala, tulpina cu peri glandulosi, frunze întrerupt imparipenat sectate. Flori grupate în inflorescente extrâ-axilare cu flori galbene, înflorire VII-VIII. Fruct baca. Soiurile mai comune la noi sînt Aurora 100, Arges 428, Productiva, Florida, Redtop s.a. Se cultiva mult în gradini de legume si sere.

441 - Ardei - Capsicum annuum L. (Pl. 95) - H = 30-50 (100) cm. Anuala, radacina pivotanta, tulpina glabra, frunze lanceolate pîna la ovate, lung petiolate. Flori solitare sau cîte 2, albe-galbui, rosii sau violete, înfloreste în VI-IX. Fruct baca, cu carne relativ suculenta, cu multe soiuri: dintre ardeii grasi se cultiva Galben timpuriu, Cecei, Bucurestean III, Galben de Banat, ardei lungi - Kapia de Kurovo, gogosari - Timpuriu de Bucuresti, Urias dulce, ardei iuti - Iute portocaliu, Iute de Arad, precum si multe alte soiuri mai putin importante.

443 - Vinete - Solanum melongena L. (Pl. 95) - H - 30-70 (120) cm. Anuala, tulpina înalta, cu peri glandulari. Frunze mari, groase, lanceolate, lung petiolate, fin pubescente. Flori axilare, solitare, violacee, înflorire VI-VIII. Fruct baca mare, suculenta, lung pedunculata. Originara din India. La noi se cresc îndeosebi în sudul tarii soiurile Delicia, Bucurestene 33, Lungi de Tg. Frumos, Pana Corbului s.a.

443 - Ceapa - Allium cepa L. (Pl. 96) -- H = 30-80 (170) cm. Bianuala, tulpina dreapta, fistuloasa. Bulb tunicat, de forma si culoare variate. Frunze cilindrice, fistuloase. Flori mici, albe-galbui, dispuse în umbele globuloasa, înflorire VI-VIII. Fruct capsula cu mai multe seminte negre. Originara din Asia, acum se cultiva pe tot globul ca planta alimentara si medicinala. Soiurile cele mai cunoscute de la noi sînt De Buzau, Spaniola, Volsca, Rosie de Fagaras si de Jittau.

444 - Usturoi - Allium sativum L. (Pl. 96) - H = 25-100 (200) cm. Perena. Bulb lat ovoidal, format din (4)-15 (60) bulbisori (catei) inclusi în tunici. Cu 6-12 frunze lat liniare. Tulpina plina, învelita pîna la jumatate în tecile frunzelor, la baza mai sclerificate, terminata cu o inflorescenta. Originara din centrul Asiei, la noi larg raspîndita în cultura. Cele mai comune soiuri sînt Alb de Cenad si De Moldova.

445 - Castravete - Cucumis sativus L. (Pl. 96) - H = 2-4 m. Anuala, cu tulpina tîrîtoare, cu cerci. Frunze cordate, lobate, cu peri rigizi pe ambele fete. Flori unisexuate, galbene-aurii. Fruct pepenoid. Înflorire VII-IX. În toata tara, în multe varietati; mai comune sînt soiurile Arad, Sporu, De Bistrita, Delicate s, Cornison.

446 - Sfecla - Beta vulgaris L. (Pl. 96) - H = 60-120 cm. Bianuala. În primul an de vegetatie se formeaza o radacina groasa, napi-forma, carnoasa, si un buchet de frunze mari, latovate. În al 2-lea an din radacina creste o tulpina ramificata, cu frunze rombice si flori mici, verzui, dispuse cîte 2-8, în glomerule înghesuite. Fruct înconjurat de perigonul întarit. Utilizata în hrana, pentru zahar si ca furaj. La noi se cultiva pentru zahar soiurile R poly, Brasov, Stupini, Polyrom si Poli-cama, pentru consum Lunga de Erfurt, Bordo s.a.

447 - Mazare - Pisum sativum L. (Pl. 95) - H = 35-200 cm. Anuala, ierbacee, agatatoare. Frunze compuse, paripenate, terminate cu cîrcei, cu 2 stipele mari la baza. Flori albe-violet roscate. Fruct pastaie cu. seminte mari, globuloase. Este una dintre cele mai importante leguminoase utilizata de om si animale, îngrasa solul în azot. Originara din Asia centrala, la noi se cultiva soiurile Uladowski 303, Meteor, Auralia, Mirai, Fina verde, Delicioasa, Nicos.

448 - Fasole - Phaseolus vulgaris (L.) Savi (Pl. 95) - H = 0,3- 4 (7) m. Anuala, ierbacee, volubila, cu frunze mari, trifoliate. Flori albe, roze sau violete, solitare sau în raceme. Fruct pastaie. Seminte reniforme sau sferice. Originala din Mexic sau Guatemala, se cultiva pe tot globul. La noi sînt mai comune soiurile Progres, ICA 332, Great Northern, Bistrenski, Premial, Saxa cilindrica, Clujana, Nicos.

449 - Soia - Glycine hispida Maxim (Pl. 95) - H = l m. Anuala, ierbacee, bogat ramificata, cu peri aspri. Frunze trifoliate, paroase. Flori violete pîna la albe. Pastai mici, galbene, acoperite cu peri aspri. România este cel mai mare cultivator din Europa. Se cultiva soiurile Communis, îmmaculata, Stricta, Serotina, Flavia, Ucrainica, Latifolia, Viridis, Nigrum.

450 - Lintea - Lens culinaris Medicus (Pl. 95) - H = 15-75 cm. Anuala, erbacee. Frunze paripenat compuse, terminate cu cîrcei. Flori alburii cu vinisoare liliachii. Pastai mici, cu 2 seminte. La noi se cultiva în nordul Moldovei si estul Transilvaniei soiurile Iasi si Vinga.

451 - Varza - Brassica oleracea L. (Pl. 96) - Bianuala, cu radacina lemnoasa, ramificata, tulpina din primul an scurta, groasa (cocean). Frunze verzi-albastrui cu nervura mediana proeminenta, care formeaza în primul an un mugure gigantic. În al 2-lea an produce flori în racele laxe. Înflorire V-VIL Fruct silicva lunga. Cultivata pe toate continentele. Prin selectie s-au obtinut diferite varietati: capitata (varza alba) cu soiurile Victoria, Gloria, Dittmark, Licurisca, De Buzau, (varza creata) Vorbote, sabauda (varza rosie) soiul Cap de negru, gemmifera (varza de Bruxelles) cu soiul Tîrzie de Amagar, gongylodes (gulia) cu soiul Dworsky, botrytis (conopida) cu soiurile Pitica timpurie de Erfurt si Bulgare de zapada etc.

462 - Spanac - Spinacia oleracea L. (Pl. 96) - H = 30-50 (100) cm. Anuala sau bianuala. Radacina fusiforma, tulpini erecte simple sau ramificate, frunze lung petiolate, sagitate si alungit ovate. Flori unisexuate, sesile, dioice. Fruct globulos, tare. Originara din orient. Mai comun este soiul Viroflay.

453 - Morcov - Daucus carotn L. (Pl. 96) - H = 50-80 (200) cm. Bianuala, cu radacina pivotanta. Frunze de 2-4 ori penat sectate, cu lobi ascutiti. Flori albe grupate în umbela. Fructe ovoidale. Pe tot globul. La noi mai comune sînt soiurile Nantes, Chantenay, Urias de Berlicum.

454 - Ridiche - Raphanus sativus L. (Pl. 96) - H - 20-100 cm. Anuala, radacina pivotanta, tuberizata. Frunzele inferioare penat sec-tate, cele superioare întregi, lanceolate. Flori în racem, albe sau violete. Fruct silicva. Dintre ridichile de luna mai comune sînt Rosii cu vîrful alb, Saxa si Alb lung, iar dintre cele de iarna - Neagra rotunda.

455 - Marar - Anethum graveolens L. (Pl. 96) - H = pîna la 130 cm. Anuala, glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta, tulpina cilindrica, fin striata, fistuloasa, superior ramificata. Frunze mici, 3-4 penat sectate. Florile hermafrodite, grupate în umbele. Fructele se desfac usor. Înfloreste în VII-VIII. Utilizat ca condiment în alimentatie, ca tonic si somnifer. Originara din Asia de sud-est, acum pe tot globul. La noi ca planta de cultura, care uneori se salbaticeste.

456 - Patrunjel - Petroselinum hortense Hoffman (Pl. 96) - H = 30-120 cm. Bianuala, glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta subtire sau îngrosata, tulpina cilindrica, usor muchiata, uneori fistuloasa, bogat ramificata, terminata cu o inflorescenta. Frunze penat sectate, lung petiolate. Umbele lung pedunculate, cu 7-10 radii. Umbele cu flori mici, numeroase, înflorire VI-VII. Cultivata, uneori salbaticita. În alimentatie drept condiment, în medicina pentru combaterea icterului, este hipotensiv, excitant.

457 - Leustean - Levisticum otficinale Koch. (Pl. 96) - H = 80- 250 cm. Perena, glabra, cu miros caracteristic. Rizom gros, ramificat. Tulpina erecta, fistuloasa, ramificata superior. Frunze usor carnoase, lucitoare, triunghiulare, pîna la rombice, penat sectate, petiolate. Flori grupate în umbele compacte, hermafrodite, înflorire în VI-VIII. Utilizat în alimentatie si în medicina ca diuretic si expectorant. Cultivat, uneori se salbaticeste.

POMI sI ARBUsTI FRUCTIFERI

458 - Marul - Malus pumila Milb. (Pl. 97) - H = 10 m. Arbore eu coroana rotunda, lipsit de spini. Muguri parosi. Frunze ovate, eliptice sau alungit ovate, crenat serate pe margini, paroase pe partea inferioara. Inflorescenta racem umbeliforma, cu (5) - 7-9 flori, înflorire IV-V. Fructe globuloase. În paduri. Cu 28 specii pe glob, cu cca 10 000 soiuri cultivate. La noi cele mai comune sînt Delicios auriu (Golden delicious), Jonathan (458 a), Frumos de Voinesti (458 b), Delicios dublu rosu (Starking delicious), Parmen auriu (458 c) s.a.

459 - Parul - Pyrus domestica Sm. (Pl. 97) - H = 11 (20) m. Arbore cu coroana piramidala. Frunze ovate, cu marginile dintate sau întregi. Flori albe-roz, grupate cîte 4-9 în corimbe. Înflorire V-VI. Fructe globuloase sau piriforme, galbene-portocalii, formate prin îngrosarea receptaculului. Pe coline însorite, luminisuri si la margini de padure, mai ales în sudul tarii. Cultivat În numeroase soiuri în sudul Europei, Asia Mica, Africa de Nord. Cele mai raspîndite soiuri de la noi sînt Favorita lui Clapp (459 a), Williams, Cure, Decana de iarna (459 b).

460 - Gutuiul - Cydonia oblonga Miller (Pl. 97) - H = 1-3 m. Arbust sau arbore scund. Frunze alterne, ovate, paroase pe fata inferioara, cu margini întregi. Flori solitare, mari, albe-roz. Înflorire V-VI. Fructe mari, galbene-verzi, tomentoase, cu seminte numeroase (8-16) în fiecare loja. Florile, fructele si semintele cu utilizari în medicina. Originar din Asia, acum se cultiva pe tot globul. Subspontan, cultivat mai ales pe soluri bogate, pe coline însorite, în zone de podgorii, dar si la margini de padure. Mai comun la noi este soiul Bereczki.

461 - Caisul - Armeniaca vulgaris Lam. (Pl. 97) - H = 10 m. Arbore cu frunze lat ovate, subrotunde, brusc acumulate, la baza rotunjite, fin serate pe margine, glabre, lucitoare. Flori albe, parfumate, solitare sau grupate cîte 2, sesile sau scurt pedicelate, ce se formeaza înaintea frunzelor, înflorire III-IV. Fruct drupa globuloasa, paroasa, galbena-portocalie, punctata pe partea însorita. Sîmbure ovoidal, pîntecos, tri-costat. Seminte dulci sau amare. În gradini si livezi, în toata tara, îndeosebi în partile sudice. Originar din China. Mai comune la noi sînt Cea mai buna de Ungaria si Tîrzii de Bucuresti.

462 - Piersicul - Persica vulgaris Miller (Pl. 97) - H = 6 (rar 8) m. Arbust sau arbore, cu lujeri tineri erecti, mai tîrziu orizontali sau penduli. Frunze eliptice sau eliptic lanceolate, acumulate, serate, glabre. Flori solitare, rar cîte 2, scurt pedicelate sau sesile, rosu carmin pîna la albe. Înflorire III-IV. Fruct carnos, globulos, tomentos. Pulpa aromata, suculenta, galbena pîna la rosu-închis. Sîmbure foarte tare brazdat. Cultivat în regiunea de cîmpie, îndeosebi În sudul si vestul tarii. Creste spontan în China. Se cultiva În sudul Europei, America de Nord si Sud. Cele mai raspîndite soiuri la noi sînt Cardinal, Dixired si Redhauen.

463 - Prunul - Primus domestica L. (Pl. 97) - H = 10 m. Arbore sau arbust, cu radacini superficiale care lastaresc usor. Frunze eliptice pîna la obovate, pe margini fin crenat-serate. Flori albe-verzui, grupate cîte 2-5. Înflorire IV-V. Fructe drupe alungite, negre-albastrui, violete, rosii-violete sau galbene. Sîmbure vîrtos, comprimat, carenat. Samînta amara. Cel mai raspîndit pom fructifer de la noi, de la cîmpie, pîna în etajul montan, îndeosebi în depresiunile carpatice si la deal. Subspontan la margini de padure si pe coaste însorite. Fixeaza terenurile slab consolidate, valorificînd terenurile improprii pentru alte culturi. Europa, Asia, Africa de Nord, America. Soiurile cele mai raspîndite la noi sînt Tuleu gras (463 a), Anna Spath (463 b) si Grase românesti (463 c).

464 - Ciresul - Cerasus avium (L.) Moench. (Pl. 97) - H = 20 rn. Arbore a carui scoarta se exfoliaza În fîsii circulare. Coroana ovala pîna la piramidala, ramuri lungi, erecte. Frunze alungit ovate, acuminate, dublu crenat serate. Flori albe, lung pedunculate, dispuse în raceme umbeliforme. Înflorire IV-V. Fructe drupe globuloase, rosii sau negricioase, dulci sau amare. Sîmbure ovat, neted. Prin paduri, tufisuri, pe coaste însorite, de la cîmpie pîna în etajul montan (l 000 m). Se cultiva în livezi si gradini, în toata tara. Europa, vestul Siberiei, Turkestan, Caucaz, Asia Mica, Africa de Nord. Soiurile cele mai raspîndite la noi sînt Pietroase negre mari (464 a), si Boambe de Cotnari (464 b).

465 - Visinul - Cerasus vulgaris Miller (Pl. 97) - H = 8-10 m. Arbore cu coroana rotunda, cu lujeri bruniu-rosietici, pendenti. Frunze eliptic-obovate pîna la alungit obovate, fin dublu crenat serate, glabre, verzi întunecoase mari, groase. Flori albe, dispuse în fascicule cu cîteva frunzisoare la baza. Muguri cu solzi cleiosi, înflorire IV-V, fructe glo-buloase, rosii-închis sau negre, acre. Sîmbure globulos. Cultivat frecvent în livezi si gradini, la cîmpie si deal, uneori salbaticit. Spontan În India, Iran si Ţarile Balcanice. Cultivat în Europa. Mai comune la noi sînt soiurile Crisana (465 b) si Mari timpurii (465 a).

466 - Nucul - Juglans reggia L. (Pl. 98) - H = 30 m. Arbore cu coroana larga, scoarta neteda, argintiu-cenusie. Frunze mari, cu 5-9 foliole eliptice, oblong ovate, cu margini întregi, glabre. Florile barbatesti grupate în amenti masculi solitari, sau cîte 2, cilindrici, multiflori. Florile femele cîte l-4, sesile, purpurii, înflorire V. Fruct drupa sferica. Samînta cu 2 cotiledoane mari, zbîrcite, bogate în ulei. Se înmulteste aproape numai prin samînta. Creste sporadic prin paduri de amestec, la deal (îndeosebi în Banat si Oltenia). Cultivat, creste pretutindeni. Europa de Est, Asia, China. La noi se cresc numeroase soiuri: De Sibisel (466 a), De Geoagiu (466 b), De Marculesti (466 c), Dumitra, De Pestisani, De Falticeni s.a.

467 - Agrisul - Ribes grossularia L. (Pl. 98) - H = 60-150 cm. Arbust ghimpos, ramificat, cu scoarta ramurilor bruna, exfoliindu-se în fîsii. Frunze semicirculare, 3-5 digitat lobate. Flori hermafrodite, verzui sau roscate, solitare sau cîte 2-3. Înflorire IV-V, fructificare VI- VII. Fruct baca globuloasa mare, verzuie, galbuie sau roscata, pubes-centa. Melifera. Prin paduri si tufisuri din regiunea montana. Mai comune sînt soiurile May Duke, îndustry, Triumphant, Lady Delamere, American de munte.

468 - Murul de miriste - Rubus caesius L. (Pl. 98) - Ramuri cu ghimpi slabi, inegali, frunze ternate, inflorescenta scurta, corimboasa. Fruct din drupeole putine, mari, negre, comestibile. Prin livezi, paduri, zavoaie, la marginea apelor, la cîmpie, mai rar la munte. Europa, vestul Siberiei, Asia Centrala. Un soi valoros, cultivat este Wilson's frilhe.

469 - Capsunul - Fragaria moschata Duch. (Pl. 98) - H = 40 cm. Perena, viguroasa, cu rizom orizontal, stoloni subtiri, tulpina erecta, ternara. Inflorescenta din 5-12 flori, receptacul paros, înflorire V-VI. Fructe cu receptacul globulos, rosii. În tufisurile de la marginea padurilor, de la cîmpie pîna în etajul montan la limita superioara a fagului. Europa, pîna în Crimeea. Au fost create o serie de soiuri la care pulpa fructului este mare, dulce, cu seminte mici, cu perioade diferite de coacere. Mentionam soiurile Senga-Sejigana, Munchenberger fruhe, Brandenburg, Aprikose, Robinson, Madame Montat.

470 - 477 - Vita de vie - Vitis vinifera L. (Pl. 98) - H = pîna la 20 m. Arbust tîrîtor si agatator. Scoarta de pe lujerii batrîni se desface fîsii Tulpina noduroasa-butuc. Frunze adulte orbiculare-cordate, sau 3-5 lobate. Flori mici în raceme compuse. Fructe bace dispuse în ciorchine, de forma, marime si culori diferite, dupa soiuri. Cultivata de la nivelul marii pîna în zona subcarpatica, mai ales pe locuri uscate. Spontana în Armenia si Transcaucazia. În cultura pe tot globul; este una dintre plantele cele mai vechi cultivate. Dupa modul de folosinta, soiurile cultivate din tara noastra se împart În trei categorii mari: l - soiuri de vita portaltoi, 2 - soiuri roditoare nobile, cultivate pentru producerea strugurilor pentru masa si vin si 3 - hibrizi producatori directi. Vita de vie este cultivata demult la noi, dar soiurile autohtone au fost decimate de filoxera; ulterior au fost introduse si extinse soiuri straine, mai valoroase economic (cele autohtone au ramas pe suprafete reduse, mai ales în zonele de nisipuri). Dintre numeroasele soiuri cultivate în prezent la noi, mentionam:

a) Soiuri de vita nobila pentru struguri de masa: Perla de Csaba, Cardinal (470), Chasselas dore, Muscat de Hamburg (471), Afuz Ali (472), Coarna neagra.

b) Soiuri de vita nobila pentru stafide: Kis-Mis alb (473).

c) Soiuri de vita nobila pentru vinuri albe: Galbena de Odobesti, Feteasca alba, Grasa de Cotnari (474), Feteasca regala (Galbena de Ardeal (475).

d) Soiuri de vita nobila pentru vinuri rosii: Babeasca neagra (476), Pinot noir, Feteasca neagra.

e) Soiuri de vita nobila pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel, Tamîioasa româneasca (477), Tamîioasa de Pietroasele, Busuioaca de Moldova.

PLANTE DECORATIVE

478 - Petunie - Petunia hybrida Vilm. (Pl. 99) - H = 20-80 cm. Anuala, erbacee. Tulpina glandulos paroasa, frunze întregi, ovate, scurt petiolate, alterne. Flori solitare, axilare, cu o corola miundibuliforma sau hipocrateriforma, superior larg deschisa, placut mirositoare. Flori de o mare variabilitate de culori, forme si marime, cu o durata mare de înflorire. Pot fi simple sau batute, cu corola dreapta, rotata, ondulata sau fimbriata, unicolora sau pestrita. Originara din America de Sud, la noi de 90 ani. Comuna.

479 - Cîrciumarese - Zinnia elegans Jacq. (Pl. 99) - H = 40- 100 cm. Tulpina erbacee, dreapta, ramificata, aspru paroasa, terminata cu o inflorescenta. Frunze ovoide, ascutite la vîrf, sesile, opuse. Flori tubuloase si ligulate, grupate în calatidii variat colorate, de marimi diferite. Cu numeroase soiuri ce difera prin marimea inflorescentelor, forma ligulelor si talie. Vara foarte florifera. Originara din Mexic. Comuna la noi.

480 - Zorele - Ipomaea purpurea Roth. (Pl. 99) - H = 300 cm. Anuala sau perena, cu crestere rapida. Tulpina volubila, usor pubes-centa. Frunze întregi, cordiforme. Flori mari, grupate cîte 3-5 într-o inflorescenta umbeliforma, sînt lung pedunculate, unicolore, dar de culori variate. Din zonele calde ale Americii. Utilizata la decorarea pergolelor, gardurilor, chioscurilor, balcoanelor.

481 - Garoafa - Dianthus caryopyllus L. (Pl. 99) - H = 30-90 cm. Perena, tulpini ramificate de la baza si usor lignificate. Frunze liniar lanceolate, glauce. Flori solitare, placut mirositoare, cu petale pe margine dintate, gofrate sau franjurate. Originara din jurul Mediteranei. Se cultiva numeroase soiuri pentru flori taiate. Soiurile cele mai comune Dark Red Sim, Pink Dusty, Gold Regn, Lucky, Strike, Joker, Cardinal, Harvest Moon. Varietatea Chabaud este anuala.

482 - Crizantema, tufanica - Chrysanthemum sp. (Pl. 99) - cu numeroase specii (leucanthemum L. În Europa, maximum Ramond în Pirinei, indicum L. În Japonia, sinense Sab. În China si Japonia). Din ele au rezultat numeroase rase si hibrizi. H = 20-120 cm. Rizom subteran, noduros, oblic sau orizontal. Tulpina dreapta, semilignificata, ramificata, glabra sau usor paroasa. Frunze bazale oval spatulate, dintate pe margine, cu petiol lung, cele tulpinale lanceolate, adînc dintate (cele superioare întregi), sesile. Inflorescenta calatidiu, de marimi diferite, înfloreste în IX-XI. Flori cu un colorit variat. Utilizata ca flori În parcuri sau ca flori taiate.

483 - Dalie, gherghina - Dahlia sp. (Pl. 99), cu specule variabilis Des., coccinea Cav., juarezii Hort, rosea Cav., imperialis Roezl., din ale caror încrucisari au rezultat numeroase specii. H = 40-200 cm. Erbacee, cu radacini tuberizate, tulpina usor lignificata, fragila. Frunze penat lobate, pîna la penat sectate. Flori ligulate, grupate în inflorescente calatidii, de marimi si culori variate, înflorire îndelungata si abundenta, mai ales toamna. Folosita ca flori taiate sau plantate izolat sau în grupuri în parcuri, sau ca borduri de-a lungul aleilor.

484 - Trandafir - Rosa sp. (Pl. 100) (în culturi fortate se folosesc soiurile si hibrizii proveniti din Rosa chinensis L.). Arbust erect sau agatator, ades cu stoloni subterani lignificati. Tulpini cu ramuri erecte, glabre sau paroase, cu ghimpi. Frunze alterne, imparipenat compuse, cu 3-9 foliole. Petioli ghimposi. Flori grupate în raceme sau panicule corimbiforme sau umbeliforme, uneori reduse la o floare terminala. Petalele numeroase, de forme, culori si grad de catifelare diferite. Fructe nucule unisperme înconjurate de un receptacul carnos ovoidal. Trandafirii decoreaza parcurile si gradinile; pot vegeta si în sere, unde înfloresc tot anul. Se cunosc peste 20 000 soiuri de trandafiri care difera prin marime (pitici, în coroana, urcatori, pletosi), culoare, forma, miros, grad de catifelare, durata de înflorire, persistenta pe planta sau taiata etc. Soiuri mai comune în culturile fortate sînt: Eclipse, Golden, Virgo, Message, Baccara, Soeur Therese, Talisman, President, Herbert Hower, Better Times, Super Star, Gloria Romei, Rouge Meillard etc.

485 - Crin - Lilium sp. (Pl. 100) - Sub numele de crin sînt cuprinse specii cu flori lung pedunculate, pendule si cu foliolele perigo-nului rasfirate (speciosum Thunb., superbum L., tigrinum K.G.), specii cu flori scurt pedunculate si perpendiculare pe tija florala (candidum L., regale Wilson, auratum Lindl), cu florile îndreptate în sus (croceum L.) si cu flori lung tubuloase, larg deschise. H = 60-200 cm. Perena, în pamînt cu un bulb solzos, ce creste de la an la an. Primavara iese din el o tulpina dreapta (rareori ramificata), cu frunze ovale sau lanceolate, petiolate, alterne. Florile mari (o corola cu 6 foliole), placut mirositoare. Se creste pentru flori taiate, în parcuri si gradini.

486 - Lalea - Tulipa gesneriana L. (Pl. 100) - H = 25-70 cm. Bulb tunicat, piriform sau ovoid, acoperit cu o tunica. În cursul fiecarei perioade de vegetatie bulbul se epuizeaza, dar la subsoara vechiului bulb apar (2-3 (6) bulbili noi. Primavara devreme ies frunzele sesile, late, cu margine ondulata si o tije cu frunze înguste, petiolate, terminata cu o floare mare, ca un clopot cu foliolele frumos colorate, înfloreste în III- V. Originara din Asia Centrala si de rasarit si Africa de Nord, a fost cultivata cel mai intens În Olanda, care este patria celor mai multe soiuri cultivate în prezent (peste 150). Crescuta pentru flori taiate, la decorarea curtilor, parcurilor si peluzelor (în grupe sau în combinatie cu alte flori).

487 - Gladiole, sabiute - Gladiolus hybridus Hort. (Pl. 100) - H = 50-150 cm. Specia a provenit din hibridarea a numeroase specii de Gladiolus, îndeosebi a celor aduse din Africa de Sud. Perena, tuberobulb sferic, turtit (D = 6-12 cm), acoperit cu mai multe tunici. Din el primavara ies l-2 (4) tije florale drepte (rareori ramificate), cu frunze lanceolate sau lineare si care poarta terminal 14-20 flori grupate într-un racem uniserial sau biserial. Florile, ca niste pîlnii usor bilabiale, mari, cu perigon din 6 foliole (cu conformatii diferite, dupa soi). Fructul, capsula triloculara, cu numeroase seminte. Se cultiva îndeosebi pentru flori taiate, dar se folosesc si în parcuri si gradini pentru amenajeri florale.

488 - Muscata - Pelargonium sp. (Pl. 99) - H = pîna la 100 cm. Speciile cele mai comune sînt P. zonale Ait. (arbustiforma), P. peltatum Stit (cu tulpini tîrîtoare sau pendule) si P. grandifloraT, Willd. (frunze rotunde, cordiforme, flori mari, cu D = 6 cm.). Perena, cu tulpini ramificate, pubescente, lemnificate la baza, frunze lung petiolate, pubescente. Flori simple, grupate în umbele, sustinute pe pedunculi lungi, de marimi si culori variate. La noi este una din plantele de ghiveci si balcon cele mai iubite. Originara din Africa de Sud.

489 - Begonie - Begonia tuberosa Hort. (Pl. 99) - Perena, cu tuberculi rotunzi, carnosi, turtiti (D = 4-10 cm). Tulpini aeriene drepte, carnoase, cu frunze cordiforme dintate, gofrate, usor paroase. Flori uni-sexuate; cele mascule numeroase, cu multe stamine, cele femele mai putine, cu stigmate scurte carnoase. Flori de culori diferite. Crescuta în sera, ghiveci si gradini.

490 - Lamîita, iasomie - Philadelphus coronarius L. (Pl. 99) - H = 3 m. Arbust sub forma de tufe dese, cu frunze opuse, eliptice, cu margini dintate, rare. Flori albe, grupate 5-7 în raceme, frumos mirositoare, înflorire VI. Fructe capsule. Cu crestere rapida. Rezistent la ger si poluare. Originar din Caucaz. Se cultiva în parcuri si gradini.

491 - Forsitia - Forsythia suspensa Vahl. (Pl. 99) - H - 1,5- 2 m. Arbust cu tulpina si ramuri curbate, lujerii cu 4 muchii, fara maduva. Muguri opusi, departati de lujer. Frunze oblong-ovale, simple, cu margini dintate. Flori mari, asezate de-a lungul ramurilor, cu 4 petale, care apar înainte de înfrunzira, înflorire III-IV. Fructe capsule cu 2 loji în care sînt seminte aripate. Rezistent la variatii climatice, este un "vestitor al primaverii". Originar din China si Japonia. Cultivat în parcuri, gradini, spatii verzi.

492 - Salcîm - Robinia pseudacacia (L.) (Pl. 99) - H = 30 m. Arbore exotic, originar din America, spinos, cu scoarta adînc brazdata. Frunze imparipenat compuse, cu ghimpi la baza petiolului. Flori mari, albe sau roz-deschis, placut mirositoare, melifere, grupate în inflores-centa-ciorchine pendent. Înflorire V-VI. Fructe pastai turtite, negricioase, L = 5-10 cm. Florile se folosesc la calmarea tusei, scoarta pentru combaterea hiperaciditatii si ulcerului. În zona de deal si cîmpie, pe lînga locuinte, drumuri si cai ferate ca plantatii, folosit la fixarea nisipurilor. Europa, America.

PLANTE MEDICINALE CULTIVATE

493 - Menta, izma buna - Mentha piperita Wirtg. (Pl. 100) - H ~ 100 cm. Erbacee, cu rizom si stoloni. Tulpina cu 4 muchii, verde, rosietio-violeta. Inflorescenta din verticile suprapuse, flori violete sau roz. Înfloreste în VI-IX. Fruct 4 nucule. Planta cultivata, înmultire vegetativa. Utilizata pentru calmarea durerilor de stomac, tulburari digestive, hepatice, cu actiune antiseptica, antispasmica, fortifica sistemul nervos, ajuta la eliminarea calculilor renali.

494 - Busuioc - Ocimum basilicum L. (Pl. 100) - H = 50-60 cm. Anuala, radacina fibroasa, tulpina în 4 muchii, frunze ovat-lanceolate cu numeroase glande secretoare pe partea inferioara. Flori albe sau roz, dispuse cîte 6 în pseudoverticile. Înflorire VII-VIII. Fruct 4 nucule. Cultivat în gradini. Contine oestragol si linalol. Utilizat În industria cosmetica, alimentara, este sedativ, bactericid.

495 - Musetel, romanita - Matricaria chamomilla L. (Pl. 100) - H = 5-80 cm. Anuala sau hibernanta, frunze penat sectate, inflorescenta antodii cu flori marginale ligulate, albe si flori centrale tubuloase, galbene-aurii. Înflorire VI-VIII. Fruct achena. Spontana, originara din estul Europei. La cîmpie, pe soluri saraturoase, argiloase, nisipoase. Introdusa în cultura. Infuzia cu flori are efect antiinflamator, spasmolitic, în gastrite, enterocolite, colite. În industria alimentara pentru prepararea vermuturilor.

496 - Nalba mare - Althaea ofjicinalis L. (Pl. 100) - H = 1,5 (2) m. Perena, radacina cilindrica, cenusie. Tulpina putin ramificata, pîslos paroasa. Frunze 3-5 lobate, catifelat paroase. Florile la subsuoara frunzelor superioare, albe-roz sau albe. Înflorire VII-IX. Fructul se desface în 12-20 pericarpe. În locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgatoare, în zavoaie, lunci, pe soluri saraturoase. Introdusa în cultura. Utilizata în inflamatiile cailor respiratorii, în gastrite, colite. Extern, sub forma de cataplasme, în furunculoze si afectiuni bucale.

497 - Patlagina îngusta - Plantago lanceolata L. (Pl. 100) - H - 20-50 cm. Perena, cu frunze L = 20 cm, lanceolate, formînd o rozeta, din mijlocul careia pornesc tulpini florifere neramificate, fara frunze. Flori mici, în vîrf, grupate în spic cilindric, ovoidal. Înflorire V-IX. Fructul capsula mica-axiala. Comuna, la cîmpie si pîna în zona montana, pe lînga poteci si drumuri, dar si cultivata. Se utilizeaza în industria farmaceutica, la vindecarea ranilor, în supozitoare unguente, siropuri pentru inflamatii ale cailor respiratorii.

498 - Matraguna, cireasa lupului, doamna codrului - Atropa bel-ladona L. (Pl. 100) - H = l-1,5 m. Perena, cu un rizom din care se dezvolta radacini lungi. Tulpinile formeaza o tufa viguroasa. Frunze alterne, eliptice, ovate. Flori brune, violete, roscate, în interior galbui, cu nervuri purpuriu violete, înflorire VI-VIII. Fruct baca sferica, neagra. Pe acelasi exemplar se pot gasi flori, fructe verzi si coapte. Spontana, în majoritatea judetelor tarii, în zona fagului, în luminisuri, taieturi. Cultivata pe soluri bine lucrate, îngrasate. Cu utilizari în oftalmologie, contra spasmelor cailor biliare si urinare, astmului, ulcerului gastric si duodenal, boalei lui Parkinson.

Alte plante care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 74, 109, 110, 112, 113, 114, 116, 117, 123, 126, 127, 128 ,129, 131, 134, 136, 141, 145, 147, 148, 149, 152, 153, 156, 157, 159, 161, 164, 165, 166, 167, 16S, 169, 172, 174, 175, 178, 180, 200, 209, 212, 217, 225, 253, 256, 274, 276, 280, 281, 286, 287, 305, 313.

ÎNCRENGĂTURA ANELIDE (ANELLIDA)

CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA)

412 - Rîma vargata de balegar - Eisenia foetida Savigni (Pl. 101) - L = 40-130 mm. Pe fiecare segment cu benzi rosii-violete pe un fond alb-galbui. În gunoaie, pe sub pietre, în gradini de legume. Numai lînga asezarile umane (este specifica de compost); nu este în sol natural. Cosmopolita.

ÎNCRENGĂTURA MOLUsTE (MOLLUSCA)

CLASA MELCI (GASTROPODA)

413 - Limax - Arion Hortensia Fer. (Pl. 101) - L = 30-40 mm. Cu un scut anterior fin grauntos. Tinerii cenusiu deschis, adultii brun-cenusii spre negricios. Talpa galbuie-portocalie. Pe corp cu un mucus galben, pe talpa alb. În parcuri, gradini, livezi, paduri. În toata tara. Europa.

414 - Melc, culbec - Helix pomatia L. (Pl. 101) - H = 40 mm, l = 40-80 mm. Cu 4,5-5 anfracte curbate. Apertura mare. Cu variatii de forma si culoare. Sexe separate; executa un fel de dans nuptial. Femela depune cca 70 oua într-o gropita în pamînt. Hiberneaza. Iarna acopera apertura cu un capac de mucus cu calcar. În mers talpa secreta un mucus care ulterior se întareste în contact cu aerul. Se hraneste cu frunze de zarzavaturi si alte plante suculente. Carne comestibila. Comuna în gradini, livezi, paduri, poieni, obisnuit pîna la altitudini de l 500 (rar l 800) m. Europa (lipseste pe malul Marii Mediterane).

ÎNCRENGĂTURA ARTHROPODE (ARTHROPODA)

CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA)

415 - Porcelio scaber Latreille (Pl. 101) - L = 14-18 mm. Izopod terestru, poate depune 2 ponte pe an. Nocturn. Se hraneste cu substante vegetale. Comun în gradini, sere, beciuri, pe ziduri umede, în paduri, pesteri, sub scoarta copacilor, sub pietre (este iubitor de calcar), dar si la mare. Europa.

CLASA PĂIANJENI (ARACHNIDA)

416 - Paianjenul cu cruce - Araneus diadematus (Clerk) (Pl. 101) - L = 5-12 mm. Coloratie variabila. Pe spatele abdomenului cu un model în forma de cruce. Adultii în VIII-X. Construieste plase mari, clin fire rare, concentrice, întarite cu fire radiare. Dupa acuplare femela manînca masculul. Cocon galbui, adaposteste 45-60 oua din care în primavara urmatoare ies puii. Dezvoltarea dureaza 2 ani. Cu simturi foarte dezvoltate. Cel mai comun si abundent paiajen din locuinte. În poduri, grajduri, pivnite, staule, dar si în copaci si pe plante. În toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

417 - Paianjenul saltimbanc - Salticus scenicus (Clerck) (Pl. 101) - L = 5-7 mm. Cu variatii de culoare. Adultul în V-VIII. În perioada reproducerii masculul danseaza în jurul femelei. Este cel mai comun paianjen saritor; pîndeste prada, pe care sare si o apuca în ghiare. În toata tara. Europa, nordul Africii, America de Nord.

418 - Opilio parietinus (De Geer) (Pl. 101) - L - 5-8 mm. În perioada de reproducere masculii se lupta între ei. Femela depune oua pe sol umed sau în crapaturile solului cu ajutorul unui tub lung (ovo-pozitor). Vîneaza muste si furnici. Frecvent în locuri umede si umbroase, pe garduri lînga case. În toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

419 - Rîie - Sarcoptes scabiei Fabr. (Pl. 101) - L_mascul = 0,18- 0,25 mm, L_femela = 0,3-0,4 mm. Trup ca un sac cu 4 picioare terminate cu tepi ascutiti. Fara cap si ochi. Femela elimina 25-30 oua lipicioase, pe care le aseaza în pielea omului, în galerii lungi de 2 cm. Traieste sapînd galerii în pielea subtire dintre degete, la subtioara sau pe piept, determinînd o mîncarime de nesuferit. Se hraneste dizolvînd celulele unui anumit strat de celule din piele. Se trateaza cu alifii. Cel mai bun mijloc de prevenire este curatenia si îmbaierea.

420 - Scorpionul de carti - Chelifer cancroides L. (Pl. 101) - L = 2,6-4,5 mm. Asemanator unei plosnite, cu o pereche de pedipalpi lungi, terminati cu cîte un cleste. Femela poarta 5-18 oua într-un cocon prins de abdomen. Se misca iute înainte, înapoi si lateral, prinzînd si mîncînd insecte mai mici decît el, adesea daunatori, care traiesc prin biblioteci, locuri întunecoase, sub podele, în frunzar. Are un dans nup-ptial. Pe toate continentele.

CLASA CHILOPODE (CHILOPODA)

421 - Scutigera coleoptrata L. (Pl. 101) -- L = 16-26 mm. Ochi negri, stralucitori. Sub pietre, în cîmp, deschis, parcuri, vii, pe liziere, În locuinte( bai, camari, pivnite, magazii. Iese la vînat seara si noaptea. Consuma insecte. În sudul tarii, mai ales pe litoral. Circummeditera-neana, în sudul U.R.S.S.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA)

422 - BlanjuLus guttulatus Bosc. (Pl. 101) - L = 7,5-16 mm. Corp din 37-57 segmente prevazute cu 59-103 perechi de picioare. Fara ochi. Dezvoltarea are loc în 15 saptamîni. Poate trai 3 ani. În locuri umede, pe lînga locuinte, în gradini, sere, culturi. Se hraneste cu resturi vegetale si animale în descompunere, dar si cu plantule de legume, cereale, flori si ciuperci. Desi este considerat daunator, s-a constatat ca fii ataca numai plantele bolnave. Foarte comun. Europa.

CLASA INSECTE (INSECTA)

423 - Lepisma sacharina L. (Pl. 101) - L=7-10 mm. Tisanur lucifug, de umezeala si caldura; se hraneste cu resturi alimentare, ataca haine de lîna, hîrtie veche, rumegus. În case, prin locuri întunecoase (sertare, biblioteci, sub tapete), dar si în paduri, sub scoarta arborilor uscati, în lemne taiate. Comun, în toata tara si pe tot globul.

424 - Greiere de casa - Acheta domestica L. (Pl. 102) - L - 14- 20 mm. Ortopterul cel mai cunoscut si renumit prin tîraitul sau caracteristic. În locuinte, prin colturile camerelor, în crapaturi, lînga sobe, cuptoare. Activ tot anul. În toata tara, comun.

425 - Cosas verde - Tettigonia viridissima L. (102) - L = 28- 40 mm. Oviscaptul femelei putin mai scurt decît vîrful elitrelor. Antene lungi. Consuma insecte marunte si frunze tinere. În copaci (larvele prin Iarba), de la cîmpie, pîna în zona montana, în VI-X. În lanuri de cereale, parcuri, livezi si gradini, pe pajisti, în paduri de foioase si rasinoase. În toata tara. Europa, Africa de Nord, Asia.

426 - Coropisnita - Grillotalpa grillotalpa L. (Pl. 102) - L =35- 50 mm. Insecta mare, cu ochi stralucitori. Picioarele anterioare sînt modificate pentru sapat, cele posterioare mai permit sarituri scurte. Elitre scurte. Aripile posterioare, bine dezvoltate, stau în repaus îndoite sul si depasesc lungimea abdomenului. Femela depune în V-VII 350-600 oua într-o camera în pamînt tare. Larvele consuma humus si radacini fine. Dezvoltarea dureaza l-2 ani. Activa tot anul. Poate ierna în pamînt. Este un daunator important al culturilor de gradina si sera. Activa îndeosebi noaptea si în amurg. Manînca larve de insecte, rîme, melci, radacini de zarzavaturi si plante tinere, roade scoarta pomilor tineri. În gradini de zarzavat, pepiniere, cîmpuri cultivate cu cereale. Comuna, în toata tara. Europa, vestul Africii, Asia.

427 - Libarca, gîndac negru - Blatta orientalis L. (Pl. 101) - L = 19-30 mm. Blatid cu corp moale. Femela depune ouale sub forma de pachete pe care le poarta un timp la capatul abdomenului. Foarte lacom, stricator, consuma cele mai variate resturi alimentare, dar si pîine, mamaliga, brînza. Tot anul, în locuinte, magazii de alimente, pivnite; este activ noaptea. Comun. Europa.

428 - Gîndac rosu - Phyllodromia germanica L. (Pl. 101) - L = 11-15 mm. Femela depune cca 50 oua într-o capsula pe care o poarta prinsa la capatul abdomenului. Larvele asemanatoare adultilor, dar mici, ies din capsula dupa 14 zile. Adultii ies dupa 6 napîrliri larvare. Alearga iute, zboara greu. Nocturn, consuma orice resturi de alimente, hîrtie s.a. Iubitor de caldura si umezeala. În case, dulapuri, pe lînga instalatii de apa, în podele. Fuge de lumina. În toata tara, foarte comun pe tot globul.

429 - Urechelnita - Labia minor L. (Pl. 104) - L = 4-5 mm. Dermapter cu corp moale, pubescent. Zboara ziua si noaptea. Se hraneste cu gunoi si resturi animale. În locuri umede, pe ogoare si în plantatii. La cîmpie si munte, în Transilvania, Moldova. Cosmopolit.

430 - Paduchele de haine - Pediculus vestimenti L. (Pl. 104) - L = 3-4 mm. Anoplur a carui femela produce în 8 saptamîni 5 000 de pui din oua (lindeni), pe care le lipeste pe haine la cusaturi. Consuma sîngele omului pe care îl suge îndeosebi noaptea. Poate transmite tifosul exantematic. Rezista la presiuni mari (de peste l kg), poate fi distrus de caldura (la temperaturi de 50-60°C), sau cu insecticide puternice. Dezvoltarea sa este favorizata de murdarie. Mai numeros în perioadele de razboi. Pe spate si pieptul omului. Pe tot globul.

431 - Paduche lat - Phthirius pubis L. (Pl. 104) - L = 3-5 mm. Anoplur asemanator unei plosnite, cu ghiarele ca niste cangi, cu care se prinde puternic de firele de par. Foarte prolific, devine adult dupa 15 zile de la ecloziune. Consuma sînge proaspat, pe care îl suge de la om. Traieste în partile sale paroase (pubis, subtiori, piept), dar nu pe cap. Provoaca mîncarimi. Trece de la un om la altul. Poate transmite tifosul exantematic. Se combate cu unsori pe baza de mercur, terebentina, petrol. Pe tot globul.

432 - Chrysopa perla L. (Pl. 104) - L = 9-10 mm. Cu 2 generatii pe an. Femela depune 300-400 oua pe cîte un peduncul. Larvele sug paduchi si capuse de plante (pîna la 30-40 pe ora), omizi de fluturi si viespi de frunza, paduchi testosi. Adultii sug si devoreaza diferite insecte mici. Se apara raspîndind o substanta rau mirositoare. Animal folositor. În livezi, gradini, paduri. Vine noaptea la lumina. Comun în toata tara. Europa.

433 - Paduchele verde al marului - Aphis pomi De Geer (Pl. 102) - L - l-2,5 mm. Cu 2 feluri de femele: aripate si nearipate. Cu 8- 12 generatii pe an. Ierneaza ca ou fixat pe lastari. În IV ies larve, din care provin femele ce se înmultesc partenogenetic toata vara. În IX apar formele sexuate care, dupa împerechere depun ouale de iarna. Suge seva din mugurii, lastarii si frunzele de mar, par, paducel si scorus. În livezi si pepiniere poate duce la scaderea productiei de fructe. În toata tara, pe tot globul.

434 - Musculita alba de sera - Trialeurodes vaporariorum Westw. (Pl. 102) - L = 1,1-1,5 mm. Aripi albe. Cu 3-4 generatii pe an. O femela depune cîte 200- 500 oua în portii de 10-20 oua. Larvele se fixeaza pe fata inferioara a frunzelor. Adultii ies dupa 35 zile. Se hraneste cu sucul plantelor de sera (vinete, ardei, castraveti, dar mai ales rosii), putînd dauna plantele, pîna la uscare. În sere în toata tara; în. natura apare doar sporadic. Originar din America, acum si în Asia, Australia, Europa.

435 - Paduchele de San Jose - Quadriaspidiotus perniciosus Comst. (Pl. 102) - L = 0,8-1,2 mm. Femela apoda, circulara, acoperita cu un scut protector (D = 1,6-2,3 mm). Larva mica (0,2-0,26 mm), mobila. Cu l-3 generatii pe an, prima de vara (V-VII) pe tulpini, ramuri si frunze, a doua de vara (VII-X) pe scoarta, frunze si fructe, cea de iarna, hibernanta (X-V), numai pe scoarta. Cu rostrul sau (L - 5- 18 mm) suge sucul din plante. Ataca pe glob cca 200 plante, în Europa 80 specii de pomi si arbusti fructiferi sau de ornament. Este unul dintre daunatorii cei mai pagubitori ai culturilor din livezi. Pot distruge un pom în 4-5 ani (în 35 ani a distrus 15 milioane de arbori). De la cîmpie pîna în zona montana. Originar din China, acum pe tot globul.

436 - Paduchele lînos, puricele rosu - Eriosoma lan.iqerum Hausm. (Pl. 102) - L= 1,7-2,5 mm. Cu 2 feluri de femele: aptere si aripate, primele cu corpul acoperit de o secretie alba, ceroasa, filamentoasa. La noi cu 8-12 generatii pe an; se înmulteste numai partenogenetic. Ierneaza în stadiul de larva în ranile de pe ramuri. În Europa traieste-pe mar, provocînd niste umflaturi canceroase, hipertrofiate, care dauneaza ramurilor (pe care le poate usca). În zonele pomicole. Originar din America, acum si în Europa.

437 - Filoxera - Phylloxera vastatrix Planch. (Pl. 102) - L = 1,5- 2 mm. Parazit specific vitei de vie. Cu o mare varietate de forme; aripate sau aptere, galicele si radicicole, animale profund modificate de parazitism. Cu 2 cicluri biologice (unul pe vita americana si pe hibrizi, altul pe vita europeana). Ataca frunzele (pe care produce gale) sau radacinile (la care produce nodozitati si tuberozitati sub care se necrozeaza tesuturile); ulterior plantele se usuca si mor. Se raspîndeste prin zbor sau trecînd prin crapaturile solului de la o planta la alta, ori odata cu butasii infestati. Originara din America de Nord, a ajuns în Europa în 1863, pe care a invadat-o rapid. Din 1864 a fost semnalata si în România.

438 - Reduvius personatus L. (Pl. 102) - L- 15-17 mm. Articole si antene paroase. Nocturn, vîneaza diferite insecte. Larva, si ea rapitoare, ca sa se mascheze, se acopera cu praf si diferite resturi.

439 - Plosnita cerealelor - Eurygaster maura L. (Pl. 102) - L - 9-10 mm. Corp aproape circular, ca un scut. Se hraneste cu laptele si seva din boabele, tulpinile si frunzele de grîu. Femela depune cca 100 oua în grupe; larvele ies dupa 10 zile si devin adulti dupa 30-40 zile, în VI. Dupa recoltarea paioaselor, adultii trec pe graminee salbatice, sorg si porumb. În IX-IV hiberneaza în frunzar sau tufisuri (pentru hibernare poate migra zeci de km). Este unul dintre cei mai mari daunatori ai culturilor de grîu.

440 - Plosnita de pat, stelnita - Cimex lectularius L. (Pl. 102) - L = 2-4 mm. Hemielitrele sînt reduse la niste solzi. Corp turtit. Depune oua în crapaturi de lemn sau zid; larvele ies dupa 8 zile. La 11 saptamîni adultul poate depune noi oua. Suge sîngele oamenilor. Rezista la foame (poate sta nemîncat si 6 luni), dar cînd se hraneste se umfla ca o basica). Transmite febra tifoida. Prolifereaza unde este murdarie si umezeala calduta, unde sînt multi oameni îngramaditi. Se combate greu, fiind foarte rezistenta si ascunzîndu-se foarte usor. Fuge de lumina. În primul razboi mondial a fost un adevarat flagel.

441 - Plosnita cerealelor - Aelia acuminato L. (Pl. 102) - L = 7- 10 mm. Cap triunghiular. Daunator al culturilor de cereale, al caror suc îl suge. În unii ani poate compromite recoltele, întepînd, introduce în planta saliva, care contine niste enzime puternice, a caror actiune pericliteaza dezvoltarea boabelor. Boabele atacate dau o faina de proasta calitate. În toata tara. Europa, vestul Asiei, nordul Africii.

442 - Vaca Domnului - Pyrrhocoris apterus L. (Pl. 102) - L = 10 mm. Fara aripi membranoase (sau acestea apar numai uneori). Se hraneste cu sucul fructelor sau cu insecte moarte. Nu este daunator. Sta în exemplare izolate, sau formeaza gramezi ori siruri. În numar mare primavara, în locuri însorite, în paduri de cîmpie, în livezi, parcuri, la baza copacilor, în III-X. Ierneaza sub pietre, sub scoarta copacilor uscati. Nu are un miros deosebit. Europa.

443 - Albina domestica - Apis mellifica L. (Pl. 106) - L = 10- 16 mm. Ochi parosi 3 oceli dispusi în triunghi. Poate face cuib în locuri închise (scorburi, cavitati, stupi). Se cunosc 6 forme de albine cu numeroase rase si varietati. Sînt 3 feluri de adulti: matca, trîntorul si lucra -toarea. Ultimele construiesc fagurii de ceara, pe care îi umplu cu miere, într-un stup este o singura matca si sînt pîna la 70 000 lucratoare. Matca poate trai 3-4 ani. Cînd stupul are prea multe albine, o parte pleaca cu o femela fecundata - roiesc - si îsi construiesc un nou stup. Se hraneste cu nectar si polen, pentru adunatul carora are adaptate în mod special ultima pereche de picioare. Sînt insectele cele mai bine studiate. Mierea adunata de ele ca rezerva de hrana se recolteaza, constituind un aliment deosebit de valoros. Pe tot globul.

444 - Viespea grîului - Cephus pygmaeus L. (Pl. 106) - L = 5- 10 mm. Corp subtire nu prea lung. Adultii ies în VI si se hranesc cu nectar si polen. Larvele traiesc în tulpini de graminee (inclusiv în grîu), consumînd continutul lor de sus în jos. Ierneaza ca larve. Impuparea are loc primavara, la baza tulpinilor. Ataca preferential grîul de toamna si gramineele salbatice. Plantele atacate sînt sterile. În toata tara. Europa, Asia, nordul Africii, America.

445 - Viespea strugurilor - Vespa germanica L. (Pl. 106) - L = 14-20 mm. Formeaza în pamînt viespare cu faguri numerosi. Sînt 3 feluri de indivizi: masculi, femele si lucratoare. Ierneaza ca femele adulte. Primavara formeaza în sol un cuib în care depune ouale. Din ele ies lucratoare. Masculii si femelele apar numai toamna, cînd are loc împerecherea. Un viespar poate contine pîna la 60 000 indivizi. Se hraneste cu substante dulci (nectar, pulpa fructelor coapte, boabe de struguri). Pe vreme rece nu zboara. Comun. Holarctic.

446 - Furnica obisnuita - Lasius niger L. (Pl. 106) - L_lucratoare = = 2-4 mm cu o mare variabilitate în constructia cuibului, care este subteran. Nu este agresiva. Dupa reproducere femela îsi reteaza singura aripile, apoi începe construirea unui nou furnicar. Omnivor, manînca tot ce întîlneste. Cauta purici de plante, ale caror secretii le consuma (pe unii îi aduce în furnicar si îi pune sa suga din radacinile plantelor). În toata tara, pe lînga locuinte, în gradini, livezi. Holarctica.

447 - Polistes gallicus L. (Pl. 106) - L = 10-16 mm. Cuib caracteristic, mic, neacoperit, fixat de un suport. În podurile caselor, pe ziduri, crengi, pietre, îsi hraneste larvele cu miere sau laptisor ca si albinele.

448 - Viespea aurie, viespe cuc - Chrysis ignita L. (Pl. 106) - L = 6 - 12 mm. Îsi poate strînge antenele si picioarele, formînd o sfera stralucitoare. Viespe parazita, depune ouale în cuiburile altor himenop-tere (de aceea si numele de viespe cuc) pe ale caror larve si hrana le consuma. Larva, cu un cap mare, chitincs, este foarte vorace. Ierneaza sub forma de pupa. În primavara urmatoare iese o noua viespe. Adultul, prezent în V-VII se hraneste cu nectar. Europa Centrala si de sud.

449 - Harpalus distinguendus Duft. (Pl. 103) - L-8-11 mm. Carabid mic, cu mers rapid, poate zbura. Activ noaptea, ataca, ca larva si adult, seminte încoltite, plante tinere, capsuni, îndeosebi în stadiile tinere.

450 - Gîndac ghebos - Zabrus tenebrioides Goeze (Pl. 103) - L -14-16 mm. Adultii zboara în V-VI. Manînca noaptea boabe de cereale. Odata cu recoltarea acestora, se retrag în sol si ramîn în dia-pauza pîna în primavara urmatoare (o mare parte mor toamna si iarna). Femela depune cca 100 oua în sol. Larvele abea iesite, rod plantele la baza frunzelor, ramînînd într-o galerie în sol. Atacurile sale pot afecta grav culturile. În toate zonele unde se cultiva paioase. Europa, Asia Centrala.

451 - Licurici - Luceola mehadiensis Decu (Pl. 103) - L_mascul = 16-18 mm, L_femela=ll-12 mm. Masculul aripat, femela aptera, vermiforma, cu abdomenul mat, negru, pe ultimele 2 segmente abdominale cu organe de iluminare. Dupa împerechere femela nu mai lumineaza. Insecte nocturne rapitoare. Larvele si adultii captureaza hrana (insecte si moluste) din ierburi si muschi). Iubitoare de caldura, folositoare. În gradini, livezi, pajisti. Banat, vestul Olteniei.

452 - Lupul albinelor - Trichodes apiarius L. (Pl. 103) - L = 10-16 mm. Insecta predatoare, sta în V-VII pe florile de umbelifere, unde prinde diferite insecte, îndeosebi himenopotere. Larvele sale se dezvolta în cuiburile de insecte (albine) salbatice, unde se hranesc cu larvele si pupele acestora.

453 - Anthrenus museorum L. (Pl. 103) - L = 2-3 mm. Corp mai mult sau mai putin circular, turtit, acoperit cu solzi. Pe flori, în casa; ataca produse animale si vegetale uscate. Mare daunator al colectiilor (ierbare, insectare, animale împaiate etc.) atît ca larva, cît si ca adult. Daunator.

454 - Buburuza - Coccinella septempunctata L. (Pl. 103) - L = 5,5-8 mm. Femela depune cca 400-600 oua pe dosul frunzelor. Rapitor ca adult si ca larva; consuma îndeosebi purici de plante (afide), omizi mici, larve de gîndaci, oua de crisomelide (o larva ca sa se dezvolte consuma cca 400 afide). Adultii, ca sa se apere, secreta un lichid puternic mirositor. În toata tara, de la malul marii pîna pe culmile muntilor, uneori formeaza invazii. Cosmopolita.

455 - Gîndac puturos - Blaps mortisaga (L.) Borza (Pl. 103) - L = 20-31 mm. Cu elitre sudate, fara aripi membranoase. Raspîndeste un miros urît. Larve alungite, cu tegument lucios, tare, asemanatoare viermilor sîrma. Adulti nocturni, prezenti în IV-X prin locuri întunecoase, sub scînduri, pietre, în pivnite. Foarte comuna, în toata tara. Europa.

456 - Gîndac de faina, molet - Tenebrio molitor L. (Pl. 103) - L = 15 mm. Cu o singura generatie pe an. Adultii în V-IX, activi noaptea. Femela depune 250-450 oua pe faina, mai rar pe alte alimente. Larvele consuma faina. Sînt foarte rezistente la uscaciune si frig. Datorita exuviilor, excrementelor si mirosului, ei fac improprie consumarea fainii. Frecvent în toate regiunile, în locuinte, mori, brutarii. Pe tot globul.

457 - Carabusul de mai - Melolontha melolontha L. (Pl. 103) - L = 20-25 mm. Cu ciclu de dezvoltare de 3 ani. Adultii apar în IV la cîmpie si în V la deal. si în zone submontane. Adultii zboara spre seara; ziua se hranesc cu frunze, flori, fructe, seva de plante, depun oua îr> pamînt. Larvele, cu 3 perechi de picioare, se dezvolta în balegar, gunoi, lemn putred, se hranesc cu resturi vegetale, radacini de plante, tuberculi, bulbi si rizomi. Adultii pot defolia arborii si arbustii, aducînd pagube în pepiniere, vai, culturi de cartofi, sfecla si zahar, legume radacinoase. În toata tara. Europa.

458 - Gîndacul de Colorado, dorifora - Leptinotarsa decemlineata L. (Pl. 103) - L = 9-11 mm. Adultii apar în V si depun ponta pe solanacee si pe buruienile din culturi (200 -il 000 oua). Ciclul de dezvoltare este de 25-50 zile. Generatiile urmatoare sînt în VI si VIII (ultimii adulti ierneaza în sol). Migreaza ca adult pe distante scurte, dar dusi de vînt, se împrastie departe. Ataca frunzele si lastarii solanaceelor, distrugînd plantele. Insecta deosebit de daunatoare. În toata tara. Originar din America de Nord, a ajuns în Europa în 1876, pe care a invadat-o si cucereste acum Asia. În România a patruns în 1952.

459 - Gargarita mazarii - Bruchus pîsorum L. (Pl. 103) - L = 4-5 mm. Cu o generatie pe an. Ierneaza ca adulti În depozite, hambare. Primavara migreaza în culturi, larvele intrînd în boabele din pastai, unde se dezvolta mîncîndu-le continutul. Din fiecare bob iese un adult printr-un mic orificiu, dupa recoltare, în VII-VIII. Ataca numai mazarea, putînd afecta productia în proportie de pîna la 70%. Îndeosebi în sudul tarii, în Transilvania numai sporadic. Pe tot globul, unde se cultiva mazarea.

460 - Gargarita fructelor - Rhynchites bachus L. (Pl. 103) - L = 4,5-6,5 mm. Cu o generatie la l-2 ani. Adultii se hranesc cu muguri, frunze, flori si fructe tinere. Femela depune ouale în fructele tinere, pe care le perforeaza cu rostul, apoi le închide cu o secretie care ulterior se întareste. Larvele se hranesc cu seminte fragede si cu pulpa fructelor (care putrezesc si se mumifica). În VIII ies din fructele cazute Pe jos si patrund în sol unde se impupeaza. Adultii ies spre toamna, în primul sau al doilea an. Ataca sîmburoasele si samîntoasele; provoaca pagube mari în livezile de caisi, ciresi si visini. În zonele de stepa si silvostepa. Europa, Asia.

461 - Ţigararul vitei si plopului - Byctiscus betulae L. (Pl. 103) - L = 5,5-9,5 mm. Cu o generatie pe an. Adultul se hraneste cu frunze. Femela face o incizie la baza frunzei, care se ofileste, apoi depune un ou în nervura principala. Ulterior apuca frunza cu rostrul si picioarele, o rasuceste ca pe o tigara si o lipeste pe margini cu o substanta aglutinanta. Larva consuma partile moi, interioare ale "tigarii". Se impupeaza în sol. Ierneaza ca adult în casutele nimfale. Ataca vita si diverse specii de arbori. În caz de atac puternic afecteaza productia viticola. În toata tara. Europa, Africa de Nord.

462 - Gargarita florilor de mar - Anthonomus pomorum L. (Pl. 103) L = 3,5-4,5 mm. Cu o generatie pe an. Adultii apar în III-IV, rozînd mugurii si depunînd în ei oua (în total 100, fiecare în alt mugure floral). Larvele consuma partile interne ale florii, astfel ca aceasta nu se mai desface. În a II-a jumatate a lunii V ies noii adulti, care rod frunze cca 25 zile, apoi intra în somn de vara si apoi în cel de iarna, stînd în locuri adapostite, sub frunze, în iarba. În livezile de meri din zonele de deal si submontane. Europa.

463 - Gargarita grîului - Sitophilus granarius L. (Pl. 103) - L - 3,5-5 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Adultul poate trai 2 ani (deobicei 4-5 luni). La noi se dezvolta numai în magazii. Depune cca 300 oua, pe care femela le introduce pe fiecare în cîte un bob de grîu, apoi închide orificiul cu o substanta mucilaginoasa care ulterior se întareste. Sensibila la uscaciune si temperatura ridicata. Este cel mai periculos daunator din depozitele de cereale (de grîu, secara, orz, porumb, ovaz). În toata tara. Zonele reci din Europa, America.

464 - Nalbar - Aporia crataegi L. (Pl. 104) - A = 48-56 mm. Cu o generatie pe an, zboara în epoci diferite, în functie de altitudine, începînd cu V. Femela depune cca 150 oua. Larva defoliaza diversi pomi fructiferi, dar ataca si mugurii. Ierneaza ca larva într-un cuib format din frunze uscate unite prin fire de matase. Are multi dusmani. Comuna, higrofila. În toata tara. Europa, Asia temperata, Africa de Nord.

465 - Albilita, fluturele alb al verzei - Pieris brassicae L. (Pl. 104) - A = 42-53 mm. Între III-X, cu 2-3 generatii pe an. Adultii consuma nectarul florilor. Fluturi diurni. Larva traieste pe diferite cru-cifere, în special pe varza, conopida. Cu multi dusmani naturali. Specie comuna, de la ses pîna în zonele muntoase. Europa, Asia, America de Nord. Asemanator este P. napi L.

466 - Fluture mare de noapte cu ochi de paun - Saturnia pyri Denis et Schif (Pl. 104) - A = 90-165 mm. Cel mai mare fluture de la noi. Cu o generatie pe an, zboara în IV-VI. Larva traieste pe diferiti pomi fructiferi (îndeosebi pe cais, nuc, coacaz, dar si pe ulm, frasin, artar). Pupa este învelita într-un cocon cît un ou de porumbel, în care ierneaza l-2 ani. Comuna, frecventa, în toata tara. Europa de sud, Asia (pîna în Iran), Africa de Nord.

467 - Fluture de zi cu ochi de paun - Inachis io L. (Pl. 104) - A = 50-58 mm. Cu 2 generatii pe an, În VI-VII si VIII-IX. Larva traieste pe urzici. De la ses, pîna la 2 500 m altitudine. Comun în toata tara. Europa, Asia temperata.

468 - Fluture cap de mort, striga - Acherontia atropos L. (Pl. 104) A - 105-135 mm. Adultul se hraneste cu miere si sucuri care se scurg din ranile copacilor. Poate patrunde în stupi, unde, cu ajutorul trompei, perforeaza capacele de ceara ale celulelor fagurilor si suge mierea. Are un tegument dur; de aceea albinele cu greu îl omoara, întepîndu-l la articulatii, unde chitina este mai subtire. Dupa uciderea sa, albinele îl învelesc cu ceara (sub care nu putrezeste, ci se mumifica). Cînd este prins si luat în mîna, scoate un sunet asemanator chitcaitului de soarece. Cu 2 generatii pe an: în V-VI (venita dinspre sud) si VIII-X (care se dezvolta la noi). Larva, polifaga, prefera solanaceele. Destul de rara. Palearctic si etiopiana.

469 - Fluture de matase -Bombyx mori L. (Pl. 105) - A = pîna la 50 mm. În conditiile tarii noastre nu traieste în natura, ci este crescut în camere speciale. Adultul nu se hraneste (el traieste maxim 15 zile) din rezervele acumulate de larva). Nu poate zbura. Larva se hraneste cu frunze de dud. Firul de matase secretat pentru constituirea gogosilor serveste la fabricarea matasii. Cresterea viermilor de matase - sericicultura - este una dintre întreprinderile cele mai rentabile. Oriunde cresc duzi. Originara din China.

470 - Inelar, stupitul cucului - MaZacosoma neustria L. (Pl. 105) - A = 29-42 mm. Colorit variabil. Cu o generatie pe an. Adultii zboara de la sfîrsitul lui V, pîna în VIII. Femela depune 300-400 oua. Larva consuma frunzele pomilor fructiferi si ale numerosilor arbori din padurile de foioase. Femela depune ouale pe tulpini în inele strînse. Are numerosi dusmani. Extrem de comuna, de la cîmpie, pîna pe munti. Palearctica.

471 - Omida paroasa a dudului - Hyphantria Cîrnea Druri (Pl. 105)

- A = 24-35 mm. În V-IX, cu 2 generatii pe an. Larva foarte poli-faga (ataca peste 130 specii diferite de plante), provoaca pagube însemnate. Larvele stau grupate, protejate de o pînza rara. Dupa ce defoliaza un copac, coboara pe sol si cauta altul. Larg raspîndita în vestul, sudul si estul tarii. Originara din America de Nord, a fost adusa în Europa întîmplator în 1940. Acum a invadat R. D. Germana, R. F. Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Grecia si România (din 1949).

472 - Sfredelitorul ramurilor - Zeuzera pyrina L. (Pl. 105) - A = 46-65 mm. Adultul zboara în VII-IX. La noi cu o generatie la 2 ani. Larva traieste sapînd galerii În ramurile pomilor fructiferi (ataca peste 150 specii de arbori cu lemn moale). Ramurile atacate se usuca. Comun, în toata tara. Holarctica.

473 - Molia porumbului, sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis Hubner (Pl. 105) - A = 24-35 mm. Adultii zboara în V-VII. Larvele polifage, consuma pîna în VIII stamine, apoi perforeaza ramurile si paniculele, frunzele, patrunde în internodii. Cu numerosi dusmani. Polifaga-ataca porumb, sorg, cînepa, hamei, floarea-soarelui, precum si diverse plante din flora spontana care cresc în lanurile de porumb. În toata tara. Pe tot globul (unde creste porumbul).

474 - Molia lucernei - Nomophila noctuella Denis et Schiff. (Pl. 105) - A = 20-28 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Adultii zboara în VI-XI. Larva traieste pe lucerna si alte plante ierboase, rozînd frunzele (poate deprecia 30-40% din masa verde). Daunator al lucernei. În toata tara. Europa, America de Nord.

475 - Yponomeuta pedellus L. (Pl. 105) - A = 17-20 mm. Fluturii zboara în VII-IX. Larvele, care au tendinta de a sta grupate, traiesc pe Prunus spinosa, Crataegus, Sorbus si pe diferiti pomi fructiferi. În toata tara. Europa, Asia (pîna în Armenia).

476 - Omida de pamînt, buha semanaturilor - Agrotis segetum Denis et Sch. (Pl. 105) - A = 37-45 mm. Cu 2 generatii pe an: prima in V-VI, a 2-a în VIII-X. Adultii sug nectar. Fluturi crepusculari sau nocturni cu zbor scurt. Larvele ataca radacinile si baza tulpinilor de grîu, secara, ^orz, ovaz, porumb, dar si tutun, sfecla, cartof si floarea-soarelui. Polifaga, ataca peste 80 specii de plante (inclusiv puieti din pepiniere pomicole si viticole). Reteaza plantele de la colet. Daunator. Comun în toata tara. Europa, Asia, Africa de Sud.

477 - Buha sfeclei - Aorotts exclamationis L. (Pl. 105) - A = 36- 41 mm. Cu 2 generatii pe an, în V si VIII. Larvele ataca sfecla si cerealele. Daunator, foarte comun la noi. Palearctica.

478 - Buha verzei, bohociu - Mamestra brassicae L. (Pl. 105) - ^{A =} 42-48 mm. Cu 2 generatii pe an, zboara În V-IX. Larva ataca varza si alte crucifere, dar si sfecla, tutun, mazare, plante medicinale si ornamentale, provocînd pagube însemnate. Daunator, comun. În toata tara. Europa, Asia.

479 - Muscoi, musca albastra de carne - Calliphora vomitoria L. (Pl. 106) - L = 14 mm. Femela depune 300 oua pe alimente (carne, brînzeturi), materii organice în descompunere sau pe cadavre. Larva secreta o saliva care dizolva carnea, pe care apoi, sub forma lichida, o suge. Pentru împupare si iernare se îngroapa în sol. Adultul suge sucuri dulci de plante. Cosmopolita.

480 - Musca - Musca domestica L. (Pl. 106) - L = 6-8 mm. Femela depune 120-160 oua în l-5 ponte, pe balegar, gunoaie, resturi vegetale. Larvele se dezvolta rapid. În 14 zile ies noii adulti. Vara iese cam o generatie pe luna. Ierneaza ca adulti în locuinte. Poate transmite diferite boli la om si animale. Comuna, în toata tara. Cosmopolita.

481 - Musca neagra a cerealelor, musca suedeza - Osciniella frit L. (Pl. 106) - L = 0,7-2 mm. Cu 2-3 generatii pe an. Roieste în zilele calduroase. Depune ouale sub teaca frunzelor. Larvele consuma sucurile plantelor. Ataca ovazul, orzul si griul, uneori si porumbul. Distrug plantele sau le afecteaza cresterea si implicit reduc productia. În toata tara. Europa.

482 - Musculita de otet - Drosophila melanogaster Mg. (Pl. 106) - L = 3-4 mm. Zbor zvîcnit. Mai comuna spre toamna. Larvele traiesc în sucuri de fructe si must (consumîndu-l pe acesta determina o activare a fermentatiei), precum si ciupercile din ele. A constituit obiectul a numeroase studii de genetica. Cu ciclu de dezvoltare rapid. Comuna.

483 - Streche - Hypoderma bovis De Geer (Pl. 106) - L - 14- 15 mm. Adultul traieste 2-14 zile. El scoate un bîzîit caracteristic care sperie animalele. Femelele depun cele 400-800 oua pe corpul animalelor mari, care lingîndu-le, înghit ouale. Larvele circula prin tesuturile gazdei timp de l an, dupa care se fixeaza în muschii de pe spate, sub piele, provocînd tumori furunculoase, care deranjeaza animalul si deterioreaza calitatea pielii. Larva cade pe sol, în care se împupeaza. În paduri si pasuni, în toata tara. Europa, Asia, Africa de Nord.

484 - Taune - Tabanus bovinus LW. (Pl. 106) - L = 21-24 mm. Animale greoaie, cu zbor iute. Femela urmareste insistent si înteapa dureros caii si cornutele mari pe torace si abdomen, apoi le suge sîngele. Masculul suge numai sudoarea vitelor si nectarul din flori. Poate transmite boli. În toata tara. Eupora, Africa de Nord.

485 - Musca cenusie de carne, viermînariu - Sarcophaga carnaria L. (Pl. 106) - L = 7-20 mm. Pe flori si gunoaie. Vivipara, depune pîna la 20 000 larve care se hranesc cu cadavre si materii organice în putrefactie; daca larvele sînt depuse pe animale în rani cu puroi, pot determina chiar dezgolirea oaselor. Transmite miaze la om si animale. În toata tara. Europa.

486 - Ţîntaroi - Tipula oleracea L. (Pl. 106) - L = 15-23 mm. Adultii zboara greoi. Larvele se hranesc cu radacini si seminte (sînt considerate daunatoare) dar pot consuma si vegetale putrede. În locuri umede, umbroase, în pasuni, gradini, paduri, lînga case. Cosmopolit.

487 - Purice - Pulex iritans L. (Pl. 103) - L = 2-4 mm. Afartipter nearipat, turtit lateral, fara aripi, cu picioare care îi permit sa faca sarituri foarte lungi. Corp protejat de un învelis chitinos foarte dur. Depune pe an 700-800 oua în portii de cîte 10-12 în crapaturi din lemn. Traieste 500 zile. Larvele se hranesc cu detritus, gunoaie. Adultii sînt paraziti la om (sug sînge); la nevoie trec pe porci, cîini, pisici. Are o saliva iritanta, care provoaca mîncarime. Poate transmite ciuma si unele tenii. În toata tara. Cosmopolita.

ÎNCRENGĂTURA VERTEBRATE (VERTEBRATA)

CLASA AMFIBII (AMPHIBIA)

488 - Broasca rîioasa bruna - Bufo bufo L. (Pl. 107) - L_mascul = 8 cm, L_femela-13 cm. Corp voluminos, cap lat, bot rotund. Pupila orizontala. Pe corp cu negi mari. Cu o secretie tegumentara veninoasa. Pe picioarele posterioare cu cîte un tubercul. Masculul fara saci vocali. Reproducere în III-IV, în ape mici. Ponta cu aspect de siraguri (L = 3- 5 m), cu oua mici, negre. Metamorfoza se încheie în VII-VIII. Se hraneste noaptea cu rîme, melci, diferite insecte (multi dintre daunatorii culturilor). Se misca lent. Strigat: "ook-ook". Hiberneaza pe uscat în gauri pe care le sapa cu picioarele posterioare. În livezi, paduri, culturi, lînga case. În toata tara, la deal si podis, pîna sub munte. În zona temperata a Europei si Asiei. Asemanatoare este broasca rîioasa verde - Bufo viridis Laur.

CLASA REPTILE (REPTILIA)

489 - sopîrla de cîmp - Lacerta agilis L. (Pl. 108) - L = 20 cm. Corp masiv, cap mare, înalt, bot rotunjit, coada mai scurta ca la alte sopîrle. La diferite rase coloritul difera de la verde intens la rosu-ruginiu. Reproducere în V, ponta din 3-15 oua este depusa în VI în sol. Puii ies în VIII. Hiberneaza în IX-IV îngropata în pamînt, sau în galerii de rozatoare. Se hraneste îndeosebi cu insecte, miriapode, paianjeni, crustacei. Are ca dusmani serpii si pasarile rapitoare. Putin sperioasa, iubeste umiditatea. Sta pe sol sau pe tufe, la II = 60-70 cm, în locuri deschise, bine însorite, în culturi, pe lînga drumuri, sosele, paduri, de la ses pîna la 2 300 m altitudine. În toata tara. Din centrul Europei, pîna în centrul U.R.S.S.

490 - sopîrla de ziduri - Lacerta muralis Laur (Pl. 108) - L = sub 20 cm. Zvelta, cap lung, ascutit, coada lunga, subtire. Se reproduce în V; femela depune 2-8 oua în V-VI, din care ies în VII-VIII puii. Hiberneaza. Se hraneste cu insecte si paianjeni. Are numerosi dusmani printre pasari si serpi. Traieste în colonii mari. Este extrem de rapida. Se catara pe pereti verticali si sare de la o stînca la alta. În vai cu grohotis umed, pe stîncarii calcaroase, pe pereti stîncosi, taluze, ziduri vechi în parte ruinate, faleze calcaroase. De-a lungul lantului Carpatic, în Muntii Apuseni si Dobrogea. Europa Centrala si sudica, pîna în Asia Mica.

CLASA PĂSĂRI (AVES)

491 - Barza, barza alba - Ciconia ciconia L. (Pl. 107) - L = cca 'l m. Cuiburi aproape numai pe case, stîlpi electrici, turle înalte, în pomii din localitati (cuiburi la care familiile revin ani în sir, cît timp se mentine perechea), formate din bete, ramurele, pietricele. Cele 4(2-6) oua sînt depuse în IV-V si sînt clocite 33-34 zile. Puii stau în cuib 54-63 zile; ei devin independenti dupa 60 zile. Se hraneste cu insecte (multe coro-pisnite), rozatoare, broaste, serpi, rîme, fiind o pasare folositoare. Clampaneste din cioc. Nu se sperie de om, dar nici nu se lasa atinsa de el. Oaspete de vara (III-X), comun. Mai numeroasa la pasaj. Holarctica, ierneaza în Africa de est si sud.

492 - Gugustiuc - Streptopelia decaocto Friv. (Pl. 107) - L = = 28 cm. Cuib simplu, din cîteva crengute (chiar si sîrme), în pomi, sub stresini. Depune l-2 oua pe care le cloceste 14-16 zile. Scoate 3-5 rînduri de pui între III-XI. Puii sînt hraniti cu o secretie a gusii parintilor. Adultul se hraneste cu seminte, melci, insecte, iarna si cu resturi de mîncare si carne. Strigat "cu-cuh-cu". Are ca dusmani pasarile rapitoare de oua, în special ciorile. Venita din Asia Mica în 1920, a invadat toata Europa, pîna în Anglia si Suedia. Comun, în toate localitatile, sedentar. Asia, Europa.

493 - Rîndunica - Hirundo rustica L. (Pl. 107) - L = 18-22 cm. Cuibareste în grajduri, locuinte parasite, pe balcoane. În V îsi face un cuib din namol si ierburi uscate, care este plat, deschis deasupra, si pe care îl captuseste cu pene si fire subtiri de iarba. Femela depune 4-5 oua pe care le cloceste 14-16 zile. Puii stau în cuib 21 zile si sînt hraniti de ambii parinti. Poate scoate 2 rînduri de pui pe an. Consuma insecte pe care le prinde din zbor. Striga "tvit". Oaspete de vara (III-X). Comun. Holarctic, iarna spre ecuator.

494 - Lastun de casa - Delichon urbica L. (Pl. 107) - L = 13- 16 cm. Coada mai putin despicata decît la rîndunica. Cuibul, ades în colonii, este hemisferic, din bule de namol, lipit pe perete imediat sub tavan, cu o deschidere mica în partea de sus. Cele 4-5 oua sînt clocite 14-15 zile. Puii stau în cuib 21 zile. Poate scoate 2-3 rînduri de pui pe an. Se hraneste cu insecte pe care le prinde din zbor. Strigat "tsrip". Oaspete de vara (III-IX), comun de la malul marii pîna în golul alpin. Holarctic, ierneaza la sud de Sahara.

495 - Cotofana - Pica pica L. (Pl. 107) - L = 45-48 cm. Cuib format din crengi lipite cu namol, cu mai multe intrari, sferic, asemanator unui con cu capac, este construit la sfîrsitul lui III în copaci sau tufisuri mai mari, la înaltimi de 1,5-15 m. Poate face si cîte un cuib fals. Femela cloceste cele 5-8 oua timp de 17-18 zile. Puii stau în cuib 25 zile si sînt hraniti cu insecte. Consuma pui de pasari, oua, insecte mici, melci, seminte, fructe. Strigat "sac-sac". Sedentara, comuna din delta pîna în muntii înalti, la altitudini de peste l 000 m. Vioaie, galagioasa, da alarma printre pasari. Daunatoare. Holarctica.

496 - Stancuta - Corvus monedula L. (Pl. 107) - L = 33-36 cm. Cuibareste în colonii în cosurile locuintelor, scorburi de copaci, maluri, îsi face cuibul în IV din crengute, si îl captuseste cu pene, par, cîrpe. Femela cloceste cele 4-6 oua timp de 17-18 zile. Puii stau în cuib 32 zile si sînt hraniti cu insecte si cu resturi alimentare. Se hraneste cu insecte, paianjeni, melci, viermi, seminte, fructe, diverse resturi din gunoaie. Strigat "chiak". Sedentara si oaspete de iarna, comuna si numeroasa în toata tara. Holarctica. La cîmp, asemanatoare ei este cioara de semanatura - Corvus frugilegus L.

497 - Vrabie - Passer domesticus L. (Pl. 107) - L = 14-18 cm. Cuibareste sub stresini, în gauri din ziduri, dar si în paduri. Cuib sferic, îl face în II-III din paie si ierburi uscate si-l captuseste cu pene. Scoate 2-3 rînduri de pui pe an. Cele 4-5 oua sînt clocite' 13 zile. Puii stau în cuib 15 zile. Se hraneste cu sîmburi, seminte, fructe marunte, insecte, pîine etc. Strigat "cip-cirip". Sta pe lînga casa omului. Sedentara, comuna, în toata tara. Cea mai numeroasa si raspîndita pasare de pe glob. Adusa de om si în Australia.

498 - Sticlele - Carduelis carduelis L. (Pl. 107) - L = 12_15 cm. Îsi face un cuib împletit din muschi, fire de iarba, lîna si puf la capatul unor ramuri de copac la 2-8 m înaltime. Femela cloceste cele 5-6 oua timp de 13 zile. Puii stau în cuib 13-15 zile. Se hraneste cu seminte, vara si cu insecte. Strigat "tiglitt". Sedentar si oaspete de iarna, comun si frecvent, mic si vioi, prezent în paduri, gradini, livezi si cîmpii, iarna în orase si sate, este ades tinut în colivii. În toata tara! Europa, Asia Mica si Centrala, Africa de nord.

CLASA MAMIFERE (MAMMALIA)

499 - Cîrtita - Talpa europaea L. (Pl. 108) - L = 10-15 cm, G = = 65-120 g. Insectivor subteran, adaptat la sapat si tîrît prin galerii. Coada scurta, labe cu degete lungi, ghiare lungi si latite. Picioarele anterioare cu un os de consolidare suplimentar. Ochi mici, pleoape aproape lipite, pavilioanele urechilor abea marcate, blana scurta, deasa. Se împerecheaza primavara devreme; dupa 4-6 saptamîni naste 2-7 pui. Consuma rîme, larve de gîndaci, coropisnite, omizi, furnici, dar si alte animale care intra în galeriile sale. Permanent nesatula, manînca zilnic o cantitate de hrana egala cu greutatea proprie. Sapa galerii numeroase si lungi pîna la adîncimea de 50 cm, din care iese numai noaptea. Nu prea are dusmani. Cuibul sau este în centrul sistemului de galerii. Animal singuratic, sta cu perechea doar în perioada de reproducere. Prezinta fenomene de canibalism. Are mirosul si pipaitul extrem de dezvoltate. Animal folositor, caci distruge insectele si aeriseste solul; poate deveni uneori daunator, deoarece facînd musuroaie, strica fînetele. În toate solurile, de la cîmpie pîna la altitudinea de 2 000 m, sapa galerii noi zi si noapte, vara si iarna. Comun. Europa.

500 - Arici - Erinaceus europaeus romanicus Barrett-Hamilton (Pl. 108) - L = 22-40 cm, G = 0,8-1,2 kg. Parul de sub tepi este ros-cat-galbui-sur. Se împerecheaza în III-VI si naste dupa 7 saptamîni 3- 8 pui cu pielea aproape golase. Toamna puii sînt mari cît parintii. Traieste 8-10 ani. Se hraneste cu lascuste, greieri, gîndaci, broscute, oua si pui do pasare, soareci, sobolani. Cuib în scorburi joase, ca niste mici vizuini. Hiberneaza în XI-III. Scoate sunete variate. Are 3 dusmani principali: vulpile, cîinii si bufnitele. Comun, de la cîmpie pîna pe munti, în livezi, gradini, pe lînga garduri spinoase, la marginea padurii. În toata tara. În sudul si estul Europei.

501 - Pîrs mare, mihus - Glis glis L. (Pl. 108) - L = 13-18 cm, G = 70-180 g. Asemanator unei veverite mici, cu coada stufoasa pe laturi, care se poate rupe spontan (autotomie) cînd este apucata. Picioare puternice, ghiare mari, cu care se catara usor. Naste de 2 ori pe an cîte 3-9 pui într-un culcus în scorburi de copac, crapaturi de stînci, sub radacini, în cuiburi artificiale. Poate trai 6-8 ani. Hiberneaza în X-IV în grupe, stînd încovrigati si acoperindu-se cu coada. Nocturn, se hraneste cu ghinda, jir, alune, muguri de fag, molid, soareci, insecte, oua de pasari. Toamna face provizii. Are ca dusmani jderul si pasarile de noapte. Social, foarte agil. Traieste în copaci mici, tufisuri, lastarisuri, livezi, toamna în sure, podul caselor. Scoate sunete variate ca tiuituri, fluieraturi, latraturi. În toata tara, la ses si zona colinara. În centrul si estul Europei, Asia Centrala.

502 - Hîrciog - Cricetus cricetus L. (Pl. 108) - L = pîna la 30 cm, G == 200-400 g. Cap mare, picioare si coada scurta, urechi golase. În IV si VI femela naste 8-12 pui golasi, cu dinti iesiti din gingii. Poate trai io ani. Activ noaptea si dimineata devreme; manînca mult, face provizii de iarna de cîte 5-10 kg boabe în camere speciale, hrana pe care o cara în sacii bucali enormi (în care încap 60-70 g). Consuma graminee, diverse ierburi, radacini, viermi, soareci, dar mai ales seminte. Daunator. Cuib cu galerii adînci de pîna la 2 m, cu mai multe intrari. În mijloc cu camere de locuit, în jurul carora sînt hambarele. Nesociabil, agresiv, îsi goneste proprii semeni. Este o mica fiara. Hiberneaza în X-IV, dar se scoala la cîteva zile odata, ca sa manînce. În stepe si pe terenuri cultivate, pe sol moale, loess, de la ses pîna la altitudini de 650 m. În toata tara. În centrul si sudul Europei.

503 - soarece de casa - Mus musculus L. (Pl. 108) - L - 7- 10 cm, G - 12-30 g. Bot ascutit, urechi mari. Naste de cel putin 4 ori pe an cîte 6-10 pui, care devin maturi dupa 2 luni. Comensal omului. Consuma cele mai diferite alimente, pe care le murdareste si infecteaza; mai mult, datorita urinei, le imprima un miros neplacut. Neastîmparat, vioi, activ mai ales noaptea. Evita apa. Uneori si la cîmpie sau în paduri rare. Purtator de boli, pe care le transmite la om si animale. La noi traieste în familii mari, în toata tara, pîna la altitudini de 2 000 m. Însotitor nedespartit al omului, pe tot globul.

504 - Guzgan, sobolan cenusiu - Rattus norvegicus Berkenhaut (Pl. 108) - L = 23-26 cm, G = 300-400 g. Capul unit de trup, urechi carnoase, groase. Sînt rare cazuri de albinism. Femela naste de 3-4 ori pe an cîte l-14 pui. Manînca orice, de la grîu si faina, pîna la slanina, alimente preparate, resturi de la abatoare, cadavre, fructe, pui de gaina. Murdareste si infecteaza totul eu germeni patogeni transmisibili. Mai activ noaptea, dar în locuri linistite circula si ziua. Alearga, sare, se catara în copaci, poduri, înoata si se cufunda usor. Robust, se apara cînd este atacat de cîini si pisici, dihori si pasari de prada. Epizootiile îl decimeaza. Cel mai daunator animal de pe lînga casa omului. În depozite, crescatorii, canale colectoare, maidane, cimitire; la nevoie migreaza. În toata tara, pe tot globul. Originar din centrul Asiei, a ajuns în Europa în sec. XIII. Asemanator lui si la fel de daunator este sobolanul negru (Rattus rattus L.), care este originar din Europa si ceva mai mic. El este si ceva mai putin prolific. Datorita vigurozitatii noului venit, cel european este într-o regresie evidenta.

505 - Dihor - Putorius putorius L. (Pl. 108) - L = 31-45 cm, G = 0,5-1,2 kg. Corp încovoiat, gît gros, picioare scurte, cu talpa fara par, urechi scurte, pe bot, la ochi si la gît de culoare mai deschisa. Sub coada cu 2 glande care au o secretie cu miros gretos. Se împerecheaza în III-IV; dupa 40 zile femela naste 4-8 pui. Traieste 8-10 ani. Activ noaptea. Manînca pui de pasari, soareci, serpi, gîndaci, broaste, iepuri, potîrnichi, hoituri, pesti, poame de padure, miere. Face provizii. Animal vioi, cu miros foarte dezvoltat. Merge în salturi. Lînga case, pe sub suri, sub lemn, lespezi, cariere de piatra. Comun de la ses pîna în munti. Evita padurile. European. O subspecie a sa, dihorul de stepa (Putorius putorius eversmanii), ocrotit de lege, este prezent numai în stepa dobrogeana, unde se hraneste cu soareci, popîndai, hîrciogi.

506 - Caprioara - Capreolus capreolus L. (Pl. 108) - L = 95- 135 cm, G = 15-30 kg. Corp svelt, cu coloratie diferita vara si iarna. Numai masculii au coarne, care sînt de forme foarte variate si cresc cu vîrsta (dar pe care toamna tîrziu le pierd, pentru ca în IV sa se refaca. Se împerecheaza în VII si în XI-XII. Cei doi pui se nasc în V (sînt gestatii de 40 si de 22 saptamîni). Traieste 15, rar 17 ani. Consuma ierburi, ciuperci, fructe de padure, iarna si coaja arborilor. În ultima vreme sta mai mult în culturile agricole si la marginea padurilor, unde este lastaris mult. Miros si auz foarte dezvoltat. Se deplaseaza putin, alearga foarte iute, dar pe distante mici. Se apropie de asezarile omului. Iarna se strîng în pîlcuri de 15-120 indivizi. Animale de amurg, care stau pe teritorii destul de restrînse. Adultii sînt atacati de lupi, puii de alte mamifere mai mari si de pasari rapitoare. Comun de la litoralul marii, pîna pe munti. Din vestul Europei pîna în China.

ANIMALE DOMESTICE

507-514 - Cîinele - apartine speciei Canis familiaris si provine din lup (Canis lupus) si sacal (Canis aureus), rezultat din amestec de încrucisari si selectionari repetate. A început sa fie domesticit de peste 10 000 ani; în prezent se cunosc cîteva sute de rase.

507 - Ciobanesc românesc (Pl. 109) - Rasa în curs de stabilire. Talie mijlocie spre mare, par lung, monocolor, urechi cazute, labe groase, paroase pîna la unghii. Coada bine îmbracata, dreapta. Foarte credincios stapînului. Caracter mai aspru. Rasa de paza pentru casa si oi.

508 - Lup alsacian (Pl. 109) - H = 65 cm, G = 40 kg. Corp puternic, cu alura mîndra, urechi ridicate, coada stufoasa atîrna. Par aspru, potrivit de lung, negru, gri-metalic sau galben-bruniu, monocolor sau cu desene. Deosebit de fidel, incoruptibil, curajos pîna la sacrificiu. Devotat familiei. Cîine de paza, de cercetare, folosit pentru conducerea orbilor.

509 - Boxer german (Pl. 109) - H = 55-63 cm, G = 25-45 kg. Trup scurt, aspect cvadratic, foarte musculos, cap cubic, cu maxilarul inferior mai lung. Pielea fruntii cutata. Ochi rotunzi, usor proeminenti. Par scurt. Animal vioi, ager, credincios, curajos, banuitor fata de straini. Cîine de paza si însotire.

510 - Saint Bernard (Pl. 109) - H = 70-90 cm, G = 70-80 kg. Animal masiv, puternic proportionat. Cap si bot mare, gura si urechile atîrna. Coada stufoasa. Par lung, des. Foarte credincios, calm, iubeste copiii. Necesita multa îngrijire si hrana. Cîine de paza, utilizat de Salvamont.

511 - Tekel (Pl. 109) - H = 22-27 cm, G = 5-9 kg. Corp scund, alungit, musculos. Picioare scurte, curbate lateral. Cap uscativ, bot alungit, puternic. Coada alungita. Par scurt, sîrmos, lung. Animal atasat, siret, plin de personalitate. Sensibil la frig, necesita miscare. Cîine de vînatoare la vizuina, bun soricar, de agrement.

512 - Springer spaniol (Pl. 109) - H = 50 cm, G = 22 kg. Bine legat cu urechi lungi, atîrnînde, gît puternic, corp solid, proportionat. Pozitia cozii în jos, par des, lung, matasos, cu franjuri ondulate. Inteligent, curajos, vesel, atasat de stapîn. Foarte bun la vînatoare solitara.

513 - Caniche (Pl. 109) - H = 35-60 cm. Cap fin, ochi oblici, urechi lungi, corp musculos, spate si picioare drepte. Par lung, des, cret sau buclat uniform. Inteligent, credincios, atent. Latra putin. Cîine de agrement.

514 - Pechinez (Pl. 109) - H = 20-25 cm, G = 5-5,5 kg. Cîine mic, bine proportionat. Cap masiv, bot scurt, nas cîrn. Ochi mari, proeminenti. Picioare scurte, groase, coada recurbata pe spate. Par des, lung. Animal vioi, destept, dragastos, artagos fata de straini. Cîine de apartament, necesita îngrijire speciala.

514-517 - Pisica. Apartine speciei Felis cattus. Ultimul animal care se lasa domesticit, îsi pastreaza caracterele naturale. Cunoscuta de 5 000 ani. Provine din 3 specii de pisici: pisica nubiana (Felis ocreata), pisica de stepa (Felis mânui) si pisica europeana (Felis sylvestris). Initial venerata de egipteni, a fost persecutata în Evul Mediu, iar acum este din nou apreciata. Se cunosc cca 30 rase. Animal nocturn, vede bine ziua si noaptea, are un auz bun. Cu capacitatea de a "toarce" si de a cadea totdeauna pe picioare.

515 - Pisica europeana cu par scurt (Pl. 109) - Corp puternic, proportionat, zvelt, cap rotund, nas scurt, urechi mici, coloratie extrem de variata. Prietenoasa, nu prea pretentioasa. Acestei rase îi apartin cca 90% din pisicile de la noi.

516 - Pisica persana (de angora) (Pl. 109) - Corp masiv, dar nu greoi, picioare scurte si puternice, cap mare, rotund, urechi mici, falci puternice, ochi mari, rotunzi. Par lung, des, matasos, mai lung pe urechi si coada (care sta în sus). Coloratie variata. Animal calm, prietenos.

517 - Pisica siameza (Pl. 109) - Adusa din Asia în Europa la 1870. Silueta zvelta, eleganta, corp suplu, musculos, membre lungi, subtiri, coada lunga. Cap triunghiular. Colorit specific, deschis; pe fata poarta parca o masca. Ochi albastri-intensi. Animal vioi, jucaus. Se ataseaza de stapîn.

518-521 - Cal. Apartine genului Cabalus. Este animalul domestic cel mai apreciat pentru robustetea, rezistenta fizica, docilitatea, aptitudinile de dresaj. A început sa fie domesticit acum 5 000 ani în China si acum 3 700-2 700 În Europa. Cu numeroase rase.

518 - Trapas românesc (Pl. 110) - H = 157 cm, G = 450 kg. Rasa formata la începutul secolului XX, prin încrucisarea cailor locali cu trapasi rusesti (rasa Orlof), cu trapasi americani si francezi. Gît, greaban musculoase, crupa lunga, larga, usor oblica. Membre lungi, uscative, puternice. Temperament vioi, este blînd, se dreseaza usor. Alergator, bun pentru munca cîmpului. Se foloseste ca ameliorator al cailor locali din Oltenia, Muntenia, Dobrogea.

519 - Calul românesc (Pl. 110) - H = 150-160 cm. Rasa formata în diferite regiuni, prin încrucisare cu rase straine. În functie de zona, se mai numeste si cal Dobrogean, Ialomitean, Moldovenesc, Ardelenesc, de Fagaras, de Banat etc. Membre solide, copite rezistente, spinare si sale lungi, piept strîmt. Bine adaptat conditiilor noastre de mediu, rezistent la boli si intemperii. Desi este folosit la muncile agricole, are o putere de munca relativ scazuta. Nu este pretentios la hranire si îngrijire. În curs de ameliorare.

520 - Ardenez (Pl. 110) - H = 155-157 cm. Rasa formata în muntii Ardeni (Belgia). Spinare si sale scurte, largi, piept foarte musculos, membre scurte, groase, puternice, cu copite mari. Culoare roiba, murga si deresa. Animal puternic, bun pentru tractiune grea, lent. Încrucisat cu rase locale, da metisi buni pentru muncile agricole, îndeosebi în Bihor, Banat, Ialomita.

521 - Hutul (Pl. 110) - H = l24--l30 cm, G = 400 kg. Rasa formata în nordul Moldovei, prin încrucisarea rasei locale de munte cu calul tarpan si mongol. Bine adaptat la conditiile de trai din zonele montane. Animal mic, cap mare, coama bogata si lunga, spinare si sale puternice, musculoase. Crupa larga, membre puternice, copite mici. Rezistenta la mers pe sol stîncos. Culoare murga, mai rar neagra, soricie si roiba. Nepretentios la hrana. Este unul dintre cei mai buni amelioratori pentru caii de munte. Se creste la herghelia de la Lucina (jud. Suceava).

522 - Magar (Pl. III) - Apartine genului Asinus. Mai mic decît calul, cu o dunga pe spate si doua dungi laterale, în cruce pe partea anterioara a corpului, cu urechi lungi, coama si blana scurte. Animal rabdator, deosebit de rezistent, nepretentios la hrana si îngrijire, dar sensibil la frig. Se poate încrucisa cu calul dînd nastere la hibrizi sterili (catîri). Utilizat mai frecvent în Dobrogea, unde a fost adus si crescut îndeosebi de turci si tatari.

523 - Bivol (Pl. III) - Apartine speciei Bubalus bubalus. Cu 13 perechi de coaste, frunte convexa, coarne cu pozitie caracteristica (turtite lateral la baza, cu vîrfurile ridicate). Testiculele sînt lipite de abdomen. Par putin, pielea pare golase. Manifesta o preferinta pentru locuri umede, mlastinoase, în care se culca vara pentru a-si proteja pielea cu namol. Rezistent la întepaturi de insecte, la epizootii si frig. Consuma plante de zone mlastinoase. Da o productie medie de lapte de l 500-2 000 l/an, care este bogat În grasimi. Piele de buna calitate. În sudul Transilvaniei, Banat, la Dunare.

524-527 - Vaca. Taurinele provin din Bos taurus (boul domestic european). Sînt animalele cele mai utile omului, ele dînd o mare cantitate de alimente de origine animala, precum si produse utilizate ca materie prima în industrie (lapte, carne, piele, par, carne, sînge, glandele cu secretie interna, balegar).

524 - Sura de stepa (Pl. 110) - H =130 cm, G= 280-450 kg. Cea mai veche rasa de la noi, provenita din bour. Culoare sura cu diferite nuante. Viteii la nastere sînt galben-roscati. Animale robuste, utile la munca cîmpului. Produc cca l 500 l lapte În decurs de 220-260 zile.

Cu mai multe varietati regionale: moldoveneasca, transilvaneana, ialomi-teana, dobrogeana. Raspîndita acum mai mult în Moldova, Muntenia si Oltenia; acum se înlocuieste sau încruciseaza cu rase mai productive. Reprezinta cca 20-25% din efectivul din taurine al tarii.

525 - Baltata româneasca (Pl. 110) - H = 135-140 cm, G = 550- 650 kg. Rasa formata prin încrucisarea vacilor sura de stepa, varietatea transilvaneana, cu tauri din rasa Siementhal. Coarnele cu vîrfurile închise. Culoare baltata, alb cu galben de diferite nuante, mergînd pîna la rosu. Se creste pentru lapte (produce 3 000-5 000 l/an) si carne (pîna la l 000 kg). În Transilvania, Banat, nordul Moldovei, Crisana, în jurul oraselor mari. Constituie 43% din efectivul de taurine al tarii.

526 - Pinzgau de Transilvania (Pl. 110) - H = 130 cm, G = 400- 550 kg. Rasa formata în 1860 prin încrucisarea vacilor din rasa Sura de stepa (de Transilvania si Moldova) cu tauri din rasa austriaca Pinzgau. Culoare baltata alb cu rosu, pe spate cu o dunga alba. Bot si unghii rosietice. Este folosita la muncile agricole. Produce lapte (2 000-2 500 (3 000) l/an si carne. Se creste în nordul Moldovei, sudul Transilvaniei si în Muntii Apuseni. Reprezinta 11% din efectivul de taurine al tarii.

527 - Bruna (Pl. 110) - H = 125 cm, G = 450-550 kg. Rasa formata în Maramures prin încrucisarea vacilor Sura de stepa cu tauri din rasa Schwyz. Conformatie armonioasa, animal robust. Coloratie uniforma, în jurul botului cu un chenar alb, parul din pavilioanele urechilor alb, bot, coarne si unghii negre-cenusii. Rasa de lapte (2 900-3 500-4 100 l/an) si carne. Se creste în nordul Moldovei, Maramures, în zona subcarpatica din afara lantului carpatic. Reprezinta cca 15% din efectivul de taurine al tarii.

528-529 - Iepure (Pl. 109) - Apartine speciei Oryctolagus cuniculus. Domesticirea sa a început din antichitate; se cunosc cca 70 rase. Cresterea sa reprezinta o lucrare relativ simpla, usoara si rentabila (o femela si descendentii ei dau pe an 25-30 kg carne).

528 - Chinchilla (Pl. 109) - G = 2,5-6 kg. Poate avea mai multe fatari pe an, de fiecare data nascînd 6-8 pui. Culoarea blanii seamana cu a rozatorului american de la care a luat si numele. Rasa de carne si blana

529 - Angora (Pl. 109) - G = 3,5-4 kg. Cu mai multe varietati. Trup lung, cap scurt, urechi mijlocii, ochi rosii. Par lung, fin (este considerat al 2-lea ca finete dupa matase), permite obtinerea unei productii anuale de 200-600 g, pe an, si se utilizeaza la tesaturi si articole de îmbracaminte. Rasa de par, pretentioasa, sensibila la boli; se îngrase greu si are carne proasta.

530-533 Oaie - Apartine speciilor Ovis arie s, Ovis vignei si Ovis musimon, care au fost încrucisate si selectionate îndeosebi pentru lîna, dar în unele regiuni si pentru lapte, carne, pielicele. Animal putin pretentios la adapostire, hranire si îngrijire, suporta drumuri lungi si grele. Foloseste bine o serie de deseuri agricole cum sînt paiele, cocenii, vrejii de leguminoase. Rezistenta la boli si intemperii.

530 - Merinos de Palas (Pl. III) s-a format prin încrucisarea raselor Tigaie si Ţurcana cu Merinosul de Rambouillet si Semiprecoce german. Animal robust, de talie mijlocie, pielea formeaza pe corp pliuri mici (pe gît cu l-3 pliuri mari). Lîna alba, uniforma, rezistenta, matasoasa, cu 6-7 ondulatii/cm (L = 7-8 cm). Produce 7-8 kg lîna/an la oi si 7-12 kg la berbeci. Poate da 130 l lapte/an. Adaptata la conditii de stepa, este precoce si destul de prolifica. Varietate de lîna si lapte. În Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei.

531 - Ţigaie (Pl. III) - Rasa cu lîna semifina (L = 9-10 cm). Produce 2,5-3,5 kg lîna/an si 80-90 l lapte. Se îngrase usor. Cu mai multe varietati: alba, bucalaie, ruginie, neagra de murite. Animale de carne, lîna si lapte, îndeosebi în Podisul Transilvaniei si sudul tarii.

532 - Ţurcana (Pl. III) - Este una dintre cele mai vechi rase locale. Lîna groasa (L = 23 cm). Produce 2,2-3,2 kg lîna si 80-100 l lapte/an. Se îngrase greu. Rasa rezistenta, adaptata la regiunile cu precipitatii abundente. Prolificitate redusa. Cu mai multe varietati; alba, neagra, brumarie, ratca. Rasa de lapte, lîna, carne si pielicele. În toata tara, la deal si munte.

533 - Karakul (Pl. III) - Originara din Arabia. La baza cozii cu un depozit de grasime, care la animalele îngrasate poate atinge 8-10 kg. Produce 1,8-3 kg lîna/an. De culoare neagra, brumarie sau cafenie. De regiuni aride. Prolificitate 105-125%. La puii nou nascuti blana are bucle dese, frumoase; de aceea ei sînt sacrificati în primele zile dupa nastere. Ulterior buclele dispar. Rasa crescuta pentru pielicele. În nordul Moldovei.

534 - Capra - (Capra hircus) - G = 30-60 kg. A fost domesticita din preistorie. Deosebit de rezistenta la variatii climatice si boli, nepretentioasa la mîncare (consuma orice - scoarta, muguri, resturi de iarba, deseuri vegetale si menajere, chiar si hîrtie), risipitoare, chiar daunatoare. Culoare alba, neagra, vînata, roscata sau baltata. Proportional cu marimea sa, da cea mai ridicata productie de lapte (cele de la noi dau 300 l/an, cele din Alpi, care cîntaresc 70-80 kg, dau pîna la 800 l lapte/an). Poate naste de l-2 ori/an cîte 2 iezi grei de 2,5-5 kg. Se creste pentru lapte, lîna si carne. Are putine rase. În zona montana si submontana, mai rar în restul tarii.

535-537 - Porc - Sus scrofa, domesticita înca din preistorie. În locul animalului vioi, agil, iute, curajos descris anterior (nr. 344), prin încrucisari si selectie s-au obtinut niste animale disproportionate, grase, greoaie, cu picioare scurte. De la porc se valorifica carnea (cu mare valoare nutritiva) grasimea, pielea, parul, unghiile, intestinele, balegarul. Cu o buna fecunditate, are o mare prolificitate, precocitate, o perioada scurta de gestatie, valorifica bine hrana, se adapteaza usor la conditiile de mediu si adapostire. Se cunosc foarte multe rase de porci. Mai comune la noi sînt:

535 - Bazna (Pl. III) - Formata în localitatea Bazna, prin încrucisarea scroafelor Mangalita cu vieri Berck (Anglia). Animal prolific (cîte 9 purcei la o fatare), precoce (atinge 90-110 kg într-un an), rezistent la boli si intemperii, se adapteaza usor la conditii noi de mediu. Crescut pentru carne si grasime. În Transilvania.

536 - Mangalita (Pl. III) - S-a format în Jugoslavia, prin încrucisarea porcului alb de Sumadia cu porcul negru de Syrmia. Este crescut la noi de peste 100 ani. Conformatie corporala specifica porcilor de grasime; membre scurte, subtiri. Corp acoperit cu par lung, des si cret. Cu varietati de culoare: blond, negru-rosiu etc. Prolificitate redusa, precocitate potrivita (la l an cîntareste 85-90 kg), rezistent, nepretentios la hranire si îngrijire. Specific pentru grasime. Din carnea sa se prepara salamul de Sibiu. Reprezinta 20% din efectivul de porci al tarii. În nord-vestul Transilvaniei, Banat, Oltenia, lunca Dunarii, Dobrogea.

537 - Marele alb (Pl. III) - Originar din Anglia, este importat si crescut la noi din secolul trecut. Corp lung, cilindric, roz, cu par alb, subtire. Este sensibil la insolatie. Animal prolific, precoce (naste 11 pui la o fatare si atinge 130 kg la l an). Se preteaza bine la crestere si îngras re industriala; reprezinta în prezent peste 50% din efectivul total de porcine.

538-541 - Gaina - Apartine speciei Gallus bankiwa. Domesticita de multa vreme, în prezent cu un numar mare de varietati. De la gaini se valorifica ouale, carnea, penele, gunoiul. Cu o mare precocitate, un ritm de crestere rapid, se înmultesc usor, se aclimatizeaza usor, este omnivora.

538 - Leghorn (Pl. 112) - Rasa formata din gainile italiene, de culoare alba. G_femela = 1,7-2 kg, G_mascul = 2,2-2,5 kg. Pasari precoce, încep ouatul la 5 luni si au o productie anuala de cca 170-200 bucati (maximum 350). Rasa de oua.

539 - Rhode-Island (Pl. 112) - Rasa formata în America de Nord, cu 2 varietati de culoare - rosie si alba. G_mascul= 3-i3,5 kg, G_femela = = 2,5-3 kg. Productia anuala de oua este de 150-170 bucati. Carne gustoasa, buna cantitativ si calitativ. Rasa rustica, rezistenta la temperaturi scazute. Se creste la cîmpie si dealuri. Rasa de carne si oua.

540 - Plymouth (Pl. 112) - Rasa originara din America de Nord. Constitutie robusta, picioare înalte. G_mascul = 3-3,5 kg, G_femela = 2,5- 3 kg. Cu 7 varietati. Da o productie mare de carne, se îngrase usor. Produce 120-150 oua/an. Puicile încep ouatul la 7 luni. Rasa de carne si oua.

541 - Gît golas de Transilvania (Pl. 112) - Rasa creata în Transilvania. Gmascui =3 kg, Gfemeia =2,5 kg. Pasare rezistenta, putin pretentioasa la hrana. Culoare alba, neagra, zebrata. Produce 120-170 oua/an. În prezent pe cale de disparitie; a fost comuna în peninsula Balcanica si Asia Mica.

542-543 - Rata - Apartine speciei Anas platyrhynchos. A început sa fie domesticita de cca l 800 ani. Duce un mod de viata putin diferit de cel al rudelor lor salbatice. Este crescuta în numar mare în gospodariile de la noi pentru oua, carne si puf. Valorifica bine zonele mlastinoase si baltile. Este putin sensibila la boli.

542 - Rata comuna româneasca (Pl. 112) - Rasa autohtona, neameliorata, putin productiva, cu penajul asemanator celei salbatice, alb, negru sau cenusiu. Pasare rezistenta, putin pretentioasa. G_mascul = 1,5-2,5 kg, G_femela = 1,2-1,8 kg. Produce 70-120 oua/an. Rasa de oua si carne.

543 - Peking (Pl. 112) - G_mascul =4 kg, G_femela =3,5 kg. Rasa formata în China. Picioarele împinse mult posterior, corp oblic, caracteristic. Rustica, buna producatoare de carne. Depune 80-100 oua/an. Precoce (la 5 luni cîntareste 3 kg). Se creste mult la noi, îndeosebi pentru carne.

544-545 - Gîsca - Apartine speciei Anser anser. Desi este domesticita de multe secole, chiar înaintea gainii, pastreaza caracterele gîstii salbatice, cu care se mai poate încrucisa. Ierbivora, se creste pentru carne, oua, puf si pielicele. Nu este legata obligatoriu de apa.

544 - Gîsca comuna româneasca (Pl. 112) - Rasa autohtona, putin productiva, nepretentioasa la hrana si îngrijire, rezistenta la boli. G = 4,5 kg, cu ficat bine dezvoltat. Produce 15-30 oua/an. Rasa de carne si puf.

545 - Toulouse (Ph 112) - Rasa formata în Franta. Pasare voluminoasa, grea, cu trup mare si picioare scurte. G_mascul = 13-14 kg, G_femela = 8-10 kg, ficatul atinge 2 kg. Carne grasa, gustoasa. Depune 40-60 oua/an. Rasa de carne.

546 - Curea (Pl. 112) - Apartine speciei Meleagris gallopavo. A fost domesticita în America. Cu mai multe rase, caracterizate prin productii diferite de carne. Desi putin pretentioasa, cloceste mai greu, iar puii se cresc dificil (ei necesita o hranire speciala, cu urzici si malai). Carne gustoasa, cautata. O rasa mai comuna la noi este Bronzata (Pl. 112), care se preteaza bine la cresterea industriala. Cu 3 varietati: neagra, aramie si galbena. G_femela -8-12 kg, G_mascul-15-17 (22) kg. Produce 60-75 oua/an (exceptional 200 oua). Larg raspîndita.

547 - Bibilica - Numida meleagris (Pl. 112) - Originara din Africa. Capul si gîtul golase, ici-colo cu pene rasfoite, cu pielea cu gurguie, tuberculi rosii. Penaj caracteristic gri-perlat; pielea gîtului rosie. Se creste usor, se hraneste cu vegetale si insecte. Carne gustoasa, delicata ca cea de fazan. Produce cca 80 oua/an.

548 - Porumbel - Columba livia. Porumbelul a început sa fie îmblînzit si domesticit în Asia Mica pe la sfîrsitul perioadei pietrei cioplite. Este mult mai apropiata omului decît alte pasari, desi si-a mentinut capacitatea de zbor. Se cunosc peste 350 rase de porumbei, caracterizate printr-o mare varietate de forma, marime, penaj, capacitate de zbor si joc.

548-551 - Porumbel comun de casa, guta n, huligan (Pl. 112) - Corp masiv, eliptic. Cioc cu umflaturi putin pronuntate, ochi mici stralucitori, cu inele pronuntate. Piept bombat, spinare larga, abdomen plin, penaj neted, bogat. Coada îngusta cu 12 rectrice. Picioare neîncaltate. Cu o prolificitate si fecunditate ridicata. Rezista la intemperii. Comun, în toata tara.

549 - Porumbel gulerat (cu peruca) Maria Stuart (Pl. 112 - De talie mare, cu forme alungite. Trunchi jos, orizontal. Cioc scurt, îndreptat în jos, cu umflaturi scurte. Ochi albi, cu inele pronuntate, din 2-3 cercuri umflate si zbîrcite. Gît lung, cu penaj crescut ca un guler sau peruca (care formeaza o palarie, o rozeta, o coama sau un lant). Piept bombat, spinare si abdomen lungi. Penajul de pe corp lung. Aripi lungi, coada cu 12 rectrice. Picioare scurte, fara încaltari. Vedere redusa, zbor greoi. Rasa prolifica, cloceste si îngrijeste bine puii. Mai frecvent în Transilvania.

550 - Porumbel voiajor de concurs, voiajor belgian, calator (Pl. 112) - Cap mijlociu, nemotat, cioc mijlociu spre lung, gros, cu umflaturile bazale alungite, a caror suprafata este usor zbîrcita. Irisul cu 3 zone. Gît vertical, piept puternic, corp usor oblic, aripi lungi, coada plata, îngusta. Picioare puternice, neîncaltate. Penaj fin, moale, bogat. Rasa prolifica, creste si cloceste bine puii. Zboara bine, rapid (60-122 km/ora), se orienteaza perfect, are un dor fanatic de casa, care îl face sa vina înapoi de la distante de sute de km.

551 - Porumbel jucator ardelean (Pl. 112) - Rasa crescuta în Ardeal. Cap mijlociu, cu sau fara mot, cioc scurt, gros, cu vîrful neascutit, cu umflaturi putin pronuntate. Ochi albi cu inele duble, sau triple, netede; gît mijlociu, piept bombat, aripi cu vîrfurile purtate sub coada. Aceasta este de lungime mijlocie. Picioare scurte, neîncaltate. Unicelor sau tarcat. Zbor în stoluri, caracteristic (timp de 2-3 ore face tumbe dese, dîndu-se peste cap odata sau de mai multe ori).

Alte animale care pot fi întîlnite în acest mediu de viata sînt cele descrise la numerele 42, 43, 130, 163, 174, 179, 184, 186. 187, 190, 193, 195, 196, 198, 199, 200, 203, 208, 210, 211, 212, 215, 217, 218, 219, 220, 227, 234, 237, 241, 242, 245, 249, 250, 251, 259, 260, 266, 272, 273. 284, 296, 303, 306, 308, 309, 310, 311, 314, 316, 318, 320, 321, 322, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 339, 341, 342, 344, 351, 354, 359, 361, 377, 385, 407, 408, 409 si 410.