Amiba
Amiba ca si euglena este un organism unicelular, care spre deosebire de euglena emite pseudopode (picioruse false). Unele amibe pot trai libere în ape dulci, statatoare sau pe pamânt umed, altele pot trai parazite în intestinul omului producând boala numita dizente 12412v219m rie.
Alcatuirea
Spre deosebire de euglena nu are o forma stabila din cauza membranei foarte subtiri. Membrana foarte subtire da posibilitatea citoplasmei sa emita pseudopode (picioruse false) cu rol în locomotie si prinderea hranei. La interior amiba contine:
- nucleul
- vacuole digestive cu rol în hranire
- vacuole contractile prin care se elimina substante nefolositoare
Locomotia
Cu ajutorul pseudopodelor amiba se deplaseaza prin târâre sau înot. Pseudopodul format se fixeaza pe un suport, apoi se alungeste si trage toata citoplasma dupa el, în acelasi timp, apare alt pseudopod si miscarea continua.
Înmultirea
Când conditiile de viata devin nefavorabile (seceta, înghet) amiba ia o forma sferica, secreta un învelis gros si se transforma în chist. Daca chistul ajunge din nou în apa, în conditii favorabile, peretele chistului se rupe si amiba îsi reia viata normala.
Hranirea
Amiba prinde hrana tot cu ajutorul pseudopodelor. Când întâlneste alge, bacterii, diferite resturi organice, formeaza imediat pseudopode, care se îndreapta spre hrana, o înconjoara împreuna cu o picatura de apa si o introduce în corp. Se formeaza astfel o vacuola digestiva. Citoplasma varsa în aceasta vacuola sucuri digestive, care dizolva hrana. Aceasta este cea mai simpla forma de digestie.
Dupa digerarea hranei, resturile nedigerate se acumuleaza în vacuola contractila, apoi vacuola se apropie de membrana si elimina brusc la exterior resturile ramase nedigerate.
Respiratia
Amiba respira pe toata suprafata membranei. Oxigenul dizolvat în apa trece prin membrana în citoplasma unde au loc arderi. Rezulta dioxidul de carbon care este eliminat tot prin membrana citoplasmatica.
Protistele înrudite cu amiba - Foraminiferele
În apele marilor si oceanelor traiesc animale înrudite cu amiba. Unele au în jurul corpului o cochilie calcaroasa cu multe orificii. Ele se numesc foraminifere. Foraminiferele pot avea ca schelet extern o cochilie alcatuita dintr-o camaruta sau mai multe camarute. Cochilia poate avea unul sau mai multe orificii prin care ies pseudopodele emise de citoplasma. Dupa moartea organismelor învelisul se depune pe fundul marilor unde se formeaza sedimentele calcaroase si în final roci calcaroase.
|
