Analizatorul acustico-vestibular
Analizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate
receptoare: aparatul acustic pentru auz si aparatul vestibular sau al
echilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare.
Fiecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea
excitatiilor: nervul cohlear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular
pentru 16416e46q analizatorul echilibrului. Receptorii ambilor analizatori se afla in
urechea interna, iar caile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian
VIII. Urechea este constituita din urmatoarele componente: urechea externa,
urechea medie sau mijlocie si urechea interna .
a) Urechea externa este formata din pavilionul
urechii si conductul auditiv extern. Pavilionul urechii prezinta un schelet
fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni servesc la captarea si
dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea
directiei din care vin.Conductul auditiv extern continua pavilionul pana la
membrana timpanica. Tegumentul conductului auditiv extern este prevazut cu peri
si glande sebacee modificate (glande ceruminoase), care secreta cerumenul, cu
rol de a proteja membrana timpanica de patrunderea corpilor straini.
b) Urechea medie este situata intr-o cavitate a osului
temporal. Spre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea
interna prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu
membrane. intre membrana timpanica si membrana ferestrei ovale se afla un lant
de trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita. Urechea medie comunica cu
faringele prin trompa lui Eustachio.
c) Urechea interna este formata din labirintul osos, sapat
in osul temporal, in interiorul caruia se afla labirintul membranos. Labirintul
osos cuprinde: vestibulul osos, canale semicirculare osoase si melcul osos
sau cohleea osoasa. Labirintul membranos este constituit din utricula si sacula
(vezicule situate in vestibulul osos), canalele semicirculare membranoase
(situate in canalele semicirculare osoase) si melcul membranos sau canalul
cohlear (in cohleea osoasa). in interiorul labirintului membranos se afla
endolimfa. intre labirintului osos si cel membranos se afla un lichid numit
perilimfa, lichid cu compozitie chimica asemanatoare lichidului cefalorahidian.
La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula
se afla receptorii analizatorului vestibular. in canalul cohlear se afla
receptorul analizatorului acustic (organul Corti).
A. Analizatorul acustic
a) Segmentul receptor
Cohleea osoasa este un canal spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul
unui ax, numita columela. Din columela se desprinde spre canalul spiral lama
spirala osoasa, care se rasuceste in jurul columelei pe toata lungimea
canalului spiral. Lama spirala osoasa si membrana bazilara, care o continua,
impart canalul spiral in doua rampe: vestibulara (care comunica cu vestibulul)
si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele doua rampe comunica intre
ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului. Melcul
membranos, canalul cohlear, are peretele inferior constituit din lama spirala
si membrana bazilara, iar peretele superior de membrana Reissner ).
Organul Corti in canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv.
Epiteliul senzorial din structura sa se afla situat pe membrana bazilara.
Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia epiteliuluisenzorial sunt
dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand,
lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Cilii
celulelor senzoriale, dupa ce strabat membrana reticulata, sunt acoperiti de
membrana tectoria. Baza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale
neuronilor din ganglionul spiral Corti .
b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul
spiral Corti din columela. Axonii acestuia formeaza ramura cohleara a nervului
cranian VIII (vestibulocohlear). Deutoneuronii caii se afla in nucleii cohleari
din bulb. Axonii acestor neuroni se incruciseaza partial formand doua fascicule
ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele lui Corti,
atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. Axonii
deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi
mediali din metatalamus. Din lemniscurile laterale se desprind colaterale la
coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care inerveaza muschii
scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel.
c) Segmentul central este localizat in girusul temporal
superior, unde are loc analiza excitatiilor si realizarea senzatiei de auz.
Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Proiectia corticala a diferitelor
zone ale organului Corti se face distinct
Functia analizatorului acustic
Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul
acustic capteaza, receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva.
Urechea umana percepe sunete intre 16-20.000 de vibratii/secunda. Undele sonore
sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv extern si conduse
spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. Sistemul de oscioare din
urechea medie preia aceste vibratii, le amplifica daca sunt slabe sau le
atenueaza daca sunt prea puternice si le transmite membranei ferestrei ovale.
Miscarile acesteia determina deplasarea oscilatorie a perilimfei prin rampa
vestibulara, helicotrema, apoi prin rampa timpanica pana la fereastra rotunda
care asigura mentinerea
In urma stimularii apar potentialele microfonice de receptor, care sunt
preluate si transmise prin fibrele caii de conducere. La frecvente inalte,
vibreaza membrana bazilara de la baza melcului membranos, iar la frecvente
joase vibreaza membrana bazilara de la varful melcului. Amplitudinea vibratiei
este direct proportionala cu intensitatea stimulului. Acuitatea auditiva maxima
este intre 1.000-4.000 Hz.
Pragul auditiv masurat in decibeli este 0. Urechea umana perecepe sunete intre
0-140 dB. Peste aceasta valoare a intensitatii sonore este afectat organul
Corti. Surditatea poate fi datorata unor deficiente de transmisie, de receptie
sau ambelor cauze. Ea poate fi totala, partiala, unilaterala sau bilaterala.
B) Analizatorul vestibular
a) Segmentul receptor este situat in utricula, sacula si in
dilatatiile canalelor semicirculare (ampule). Canalele semicirculare
membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului, la 45° unul fata de
celelalte si se deschid in utricula. Deschiderile sunt in numar de cinci,
deoarece doua dintre canalele semicirculare se unesc. Fiecare canal are la unul
dintre capete o dilatare, numita ampula. in cele trei ampule se afla crestele
ampulare. Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si
celule de sustinere. Cilii celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa
gelatinoasa, numita cupula.
Maculele din utricula si sacula au acelasi tip de epiteliu senzorial, alcatuit
din celule receptoare ciliate si celule de sustinere. in masa gelatinoasa care
acopera cilii se afla granule calcaroase, numite otolite. Maculele constituie
aparatul otolitic. Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului
vestibular. Crestele ampulare deservesc echilibrul dinamic, iar maculele
deservesc echilibrul static si acceleratia liniara. Celulele receptoare ale
ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii
Scarpa.
b) Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are
proteneuronii in ganglionii Scarpa. Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa
formeaza ramura vestibulara a nervului vestibulocohlear (VIII) si fac sinapsa
cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Calea
directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii. Al treilea neuron al
caii se afla in talamus, iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex.
Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre maduva, calea motorie
extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin arhicerebel spre nucleul
rosu si formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii
nervilor cranieni III, IV, VI .
c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiti autori il
plaseaza in girusul temporal superior sau in girusul parietal ascendent.
Functia analizatorului vestibular
Mentinerea echilibrului organismului este asigurata prin modificari ale
tonusului muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate
al corpului in poligonul de sprijin. Actiunea unei forte, care determina
deplasarea centrului de greutate, produce modificari reflexe ale tonusului
muscular. Crestele ampulare sunt receptori stimulati de accelerarea sau
incetinirea miscarilor de rotatie a capului si a corpului. Rotirea capului
determina deplasarea endolimfei din canalul semicircular aflat in planul
miscarii. Endolimfa, in deplasare in directie contrara directiei de miscare,
antreneaza cupula, care stimuleaza cilii celulelor receptoare. Acestea descarca
permanent impulsuri.
La inceputul miscarilor orizontale, verticale sau de rotatie, frecventa
acestora creste. Pe baza acestor impulsuri ajunse in trunchiul cerebral, se
desfasoara reflexele labirintice de acceleratie, care determina contractii ale
muschilor cefei, ochilor, corpului si membrelor, numite reflexe de echilibru
sau statokinetice. In cazul maculelor, gravitatia face ca otolitii sa exercite
permanent presiune asupra cililor. in functie de pozitia capului se modifica si
modul de actiune a otolitilor asupra cililor, generand presiune sau tensiune.
Acesta este punctul de pornire a reflexelor de pozitie sau statice, in functie
de pozitia capului sau de acceleratia miscarii liniare. Modificarile pozitiei
capului influenteaza pozitia corpului (postura). Reflexele care determina
postura se numesc reflexe statice sau posturale. impreuna cu analizatorul
vestibular, in reactiile de redresare posturala, mai sunt implicati
analizatorii cutanat, kinestezic si vizual, cerebelul si nuclei ai nervilor
cranieni III, IV, VI.
|
