D I G E S T I A

Digestia începe îndata ce mâncarea ajunge în gura. Hrana este transformata în combustibil ce asigura energie corpului.

Aparatul digestiv se compune din: cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestine si glande anexe ale tubului digestiv - glandele salivare, ficatul si pancreasul -.

Digestia are loc într-un conduct lung de 9 m, în tubul digestiv care începe cu cavitatea bucala - pe aici intra hrana - si se termina cu rectul - pe aici se îndeparteaza substantele neasimilate. În timp ce hrana parcurge tubul digestiv - acesta poate dura o zi sau mai mult - se amesteca pe parcurs cu diferite enzime (substante produse de celule vii, având rol de a accelera anumite reactii chimice) iar acestea descompun substantele nutritive. Organismul poate utiliza hrana doar dupa descompunerea acesteia.

Cavitatea bucala (gura) este formata din: buze, limba, gingii, dinti si mucoasa obrajilor.

Prima portiune a tubului digestiv este cavitatea bucala, gura: aici începe descompunerea moleculelor mari în molecule mai mici, dizolvabile. Buzele au mai multe roluri, primul fiind introducerea mâncarii cu pierderi minime în ca 15315q1611p vitatea bucala. Ajungând în gura, hrana este mestecata, adica este farâmitata în bucatele mai mici. Îmbucatura acoperita de saliva este împinsa în partea posterioara a cavitatii bucale, de acolo este dirijata catre faringe, situat între cavitatea bucala si esofag, locul de încrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva. Din faringe alimentul ajunge în esofag care începe pe la mijlocul gâtului. Acest organ face legatura între cavitatea bucala si stomac. În esofag bolul este purtat în jos de undele de contractie a muschilor din peretele esofagului, miscare numita miscare peristaltica. Înaintarea hranei este ajutata si de secretia mucoasa a glandelor esofagiene. Ajungerea hranei în stomac este controlata de orificiul cardic. Alimentele ramân mai mult timp în stomac decât în esofag. Stomacul este un sac în forma de "J", asemanator cu cimpoiul, si se împarte în trei parti functionale: gura stomacului, frecvent numit si cardia, fundul stomacului sau fornixul (fundus), si portiunea terminala (pylorus). Continutul stomacului - chimul - ajunge sub forma de pasta în intestin.

Stomacul este singurul organ care produce un acid puternic în cantitate mare, acidul clorhidric care ajuta la descompunerea proteinelor, respectiv la sterilizarea alimentelor, la dezintegrarea bacteriilor.

Daca bolul, dupa amestecarea cu sucurile digestive, se transforma în chim, din portiunea centrala a stomacului pornesc unde peristaltice puternice, care preseaza mâncarea partial digerata catre orificiul piloric. Sfincterul piloric este muschiul care blocheaza intrarea în prima parte a intestinului, în intestinul subtire - mai precis în duoden.

Daca presiunea din stomac este mai mare decât în duoden, chimul, prin orificiul piloric ajunge în duoden. Cel mai repede trec în intestin mâncarurile bogate în hidrocarburi. Descompunerea tuturor componentelor alimentelor se continua în intestinul subtire, substantele nutritive sunt asimilate prin peretele acestuia si ajung în toate partile organismului.

Antecedentele bolilor digestive

În aparitia bolilor digestive, un rol important îl au modul de alimentare si antecedentele bolnavului.

În ceea ce priveste modul de alimentatie, pentru buna desfasurare a digestiei sunt esentiale mesele regulate la ore fixe, mestecarea completa a hranei, relaxarea psihica, deoarece unele boli digestive au o componenta nervoasa. Sunt importante felul si variatia alimentatiei, cu evitarea consumului exagerat sau de lunga durata a unui singur aliment, precum si modul de preparare a mâncarii, cu condimente sau nu, ingerata calda sau rece, suficient sau insuficient preparata termic, asociata cu bauturi alcoolice sau nealcoolice. Se recomanda sa nu se consume bauturi (apa) în timpul mesei.

Consumul exagerat de medicamente poate sa duca la afectarea ficatului si anume la hepatite toxice.

În afara antecedentelor patologice ale bolnavului sunt de retinut si antecedentele ereditare ale familiei, cum ar fi: ulcerul, cancerul digestiv, etc.

Simptomele bolilor digestive

pierderea poftei de mâncare (anorexia) este determinata de afectiuni: de la gastrita, ulcer, cancer, hepatite, tuberculoza, anemii, pâna la afectiuni psihice;

polifagia este inversul anorexiei, cresterea poftei de mâncare.

bulimia este ingerarea fara masura de alimente, urmata de varsaturi de obicei pe fond de teama de îngrasare;

dificultatea la înghitire(disfagia) apare în bolile esofagiene, cu senzatia caracteristica dureroasa a blocarii alimentelor la diferite niveluri în esofag.

evacuarea pe gura (eructatie) a aerului si gazelor din stomac si din portiunea terminala a esofagului. Apar la bolnavii cu obiceiul de a înghiti des, de a vorbi în timpul mesei, la cei cu procese fermentative gastrice etc.

durerea în capul pieptului(epigastrica) este caracteristica ulcerului. Are caracter sezonier (de toamna si primavara);

greata este o senzatie datorata scaderii activitatii musculaturii stomacului si apare uneori din cauze psihice; poate fi urmata de varsaturi.

varsatura este un act reflex care consta în eliminarea brusca pe gura a continutului gastric. Cauzele pot fi: psihice, sarcina, boli cardiace, tumori cerebrale, intoxicatii.

ascita consta în aparitia de lichid în cavitatea peritoneala prin cresterea volumului abdomenului fiind uneori confundata cu obezitatea, graviditate, chisturi abdominale. Cauzele ascitei sunt: hepatice(ciroza), boli ale tesutului conjunctiv, neoplasme cu metastaze difuze, de tumori ovariene, tuberculoza peritoneala.

icterul consta în coloratia galbena a pielii si a scleroticelor oculare. Simptomele sunt: febra, anemia, diareea, pruritul, scaderea în greutate, anorexia, ascita.

Bolile cavitatii bucale

Referitor la cavitatea bucala ne intereseaza în special: buzele, limba, gingiile, dintii si mucoasa obrajilor.

Examenul radiologic precizeaza diagnosticul cauzal al unor afectiuni ale cavitatii bucale ca: angine, sifilis, stomatite etc. Uneori, atentia este atrasa de mirosul particular al gurii si al aerului expirat. Mirosul de poame coapte (acetona) îl percepem în diabetul grav si în starile prelungite de denutritie (varsaturi repetate si prelungite, boli febrile lungi). Mirosul fetid se întâlneste în supuratiile pulmonare cronice ca: abcesul pulmonar si bronsiectazia. Mirosul putred insuportabil este caracteristic gangrenei pulmonare si stomatitei gangrenoase.

Buzele sunt cianotice la cei cu insuficienta cardiaca si în asfixii si palide la anemici. Ele pot fi sediul herpesului, caracteristic unor boli ca: pneumonia, gripa, meningita.

Limba uscata este caracteristica pentru: diabet, boli febrile, holera, diaree cronice, stenoza de pilor. Pe limba se pot vedea ulceratii sifilitice, tuberculoase ori canceroase.

Gingiile au culoarea roz si sunt palide în anemii, iar de culoare rosu-viu în inflamatiile gingiilor, adica în gingivite.

Dintii pot avea urmatoarele boli: caria dentara, paradentoza si granulomul dentar.

Mucoasa obrajilor are o culoare roz, dar anumite schimbari caracteristice ale culorii ne indica unele boli eruptive ca: rujeola, parotidita epidemica, stomatite

Bolile faringelui si amigdalelor

Inflamatiile faringelui se numesc faringite, care pot fi acute si cronice. Simptomele sunt: uscaciune în gât, tuse, expectoratie. Uneori respiratia este îngreunata.

Inflamatiile amigdalelor si valului palatin se împart în amigdalite si angine.

Bolile esofagului

achalazia sau megaesofagul duce la obstructia sfincterului si la dilatarea progresiva a esofagului, datorita degenerarii celulelor. Simptomul este disfagia, la care, bolnavul trebuie sa ingereze lichide pentru propulsarea alimentelor solide.

esofagitele sunt inflamatii ale peretelui esofagian prin mecanisme de coroziune (soda caustica), traumatice, dupa explorari si anestezie etc.

cancerul esofagian are o cauza disfagia, constând în oprirea brusca, de scurta durata a bolului alimentar, cedând la administrarea de lichid. Semnele constau în: dispepsie dureroasa, hemoragii digestive, hipersalivatie, tuse, raguseala. Factorii hernia cancerigeni sunt: tutunul si alcoolul.

diverticulii sunt hernii dobândite ale mucoasei intestinale. Se manifesta cronic ca o constipatie cu dureri în abdomen si scaune cu sânge.

Bolile stomacului

hiatala consta în patrunderea stomacului deasupra diafragmei prin hiatusul esofagian. Se manifesta prin: arsuri retrosternale, dureri substernale, disfagie (greutate la înghitit), senzatie de stomac plin, palpitatii, dureri precordiale.

gastrita acuta este o boala inflamatorie a mucoasei gastrice, survenita accidental si de scurta durata. Cauze: ingestia de alcool, bauturi concentrate, substante toxice ca amoniacul, mercurul, soda caustica, acidul boric, medicamente ca aspirina, antibiotice, alimente reci sau fierbinti, consum excesiv de cafea, precum si cauze interne (boli infectioase bacteriene sau virale, si boli vasculare). Se manifesta prin: dureri gastrice, arsuri, varsaturi matinale (ca în alcoolism), varsatura cu sânge.

gastrita cronica este un proces inflamator al mucoaselor si peretilor gastrici. Simptome: durere epigastrica, sub forma de greutate, se accentueaza la enervari. Cauze: mesele neregulate si reci, supraalimentatia care dilata stomacul, condimentele, fumatul, alcoolul, grasimile prajite, medicamentele ca aspirina, antibioticele.

ulcerul gastroduodenal are caracter ereditar, se manifesta prin puseuri sezoniere dureroase, ritmate de mese, zilnice, însotite uneori de varsaturi. Reaparitia durerii are loc la 30 de minute dupa mese la ulcerul gastric, la 2 - 3 ore la cel duodenal.

cancerul gastric apare la bolnavii cu gastrite, cu anemie pernicioasa, cu polipi gastrici, cu stomac operat pentru ulcer duodenal dupa o perioada de 10 ani. Simptomele sunt: durerea difuza, intermitenta, apoi continua, greturile, senzatie de stomac plin, lipsa poftei de mâncare, diareea, anemia si scaderea în greutate.

gastritele sunt boli cauzate de inflamatia mucoasei gastrice; gastrita poate întovarasi alte boli ale tubului digestiv ca: ulcerul, apendicita, colecistita, colita.

ulcerul de stomac si duodenal este una din bolile des întâlnite, foarte suparatoare si care dau complicatii grave. Nu se cunosc cauzele, se stie ca sistemul nervos central are un rol însemnat. Ulcerul poate sa aiba sediul pe stomac sau pe duoden.

cancerul digestiv este cel mai des întâlnit dintre tumorile neoplasme ale tubului digestiv.

Bolile cailor biliare

Simptomele sunt durerile în partea drepta a abdomenului, însotite de greturi, varsaturi, febra. Cauze: consum de grasimi, alimente prajite, ciocolata, vinete, varza calita, sosuri grase, maioneza. Criza tine 1 - 3 zile, este însotita de greturi si varsaturi. Icterul poate aparea la câteva ore de la debutul colicii. Cauza cea mai frecventa este litiaza biliara sau prezenta de calculi (pietre) în caile biliare (vezicula biliara, canalele hepatice si coledoc).

Litiaza biliara este o boala frecventa, întâlnita în special la femei. Cauze: obezitatea, supraalimentatia, anumite medicamente, anomalii ale vezicii biliare.

Afectiunile biliare inflamatorii având ca simptomatologie greturile, gustul amar, balonari. Cauzele sunt: de origine infectioasa, alergica, parazitara, chimica.

Dischineziile biliare sunt tulburari de mobilitate a vezicii si a cailor biliare. Cauzele sunt: lipsa mecanismului de contractie a veziculei biliare.

Bolile pancreatice Patologia pancreasului este strâns legata de cea a cailor biliare, bolile aparatului biliar fiind cel mai obisnuit factor al bolilor inflamatorii pancreatice acute sau cronice.

Alergia gastrointestinala este consecinta unor deficiente enzimatice ( intolerenta la lactoza). Simptomele sunt: greata, varsaturi, crampe abdominale, diaree datorate ingerarii unor alergeni, alimente sau medicamente.

Constipatia este evacuarea rara ( la un interval de peste 48 de ore), dificila, de consistenta crescuta si incompleta a materiei fecale. Are cauze multiple: alimentatie fara fibre vegetale, sedentarismul, tulburari hormonale etc.

Parazitozele sunt afectiuni al caror agent cauzal îl constituie parazitii, iar manifestarile bolilor sunt, de regula, digestive. Exemple: giardioza, ascaridioza, oxiuroza, teniazele, tricocefaloza, hidatidoza, strongiloidoza.

Bolile intestinului subtire si gros

diareea se caracterizeaza prin scaune numeroase, lichide, care contin alimente incomplet digerate.

constipatia se întâlneste la indivizii cu activitate sedentara si cu alimentatie saraca în celuloza; constipatia poate însoti diversele boli ale colonului, cum ar fi colitele cronice.

entero-colita acuta are ca semne: diareea, durere abdominala, febra mare pâna la 38 - 40⁰; alterarea starii generale.

colita ulceroasa grava consta în inflamatia colonului si alterarea starii generale având ca semne: febra, slabire , lipsa poftei de mâncare, diaree.

colitele cronice se întâlnesc la oamenii nervosi si surmenati si constau în alternarea perioadelor de constipatie cu cea de diaree.

hemoragiile digestive sunt sub forma de varsaturi cu sânge sau scaune negre.

rectocolita ulcerohemoragica si boala Crohn se manifesta prin diaree cu sânge, ulceratii ale rectului si colonului, stenoze, fistule, inflamatii articulare.

Colonul iritabil este o boala cronica a colonului (intestinul gros) caracterizata prin durere abdominala variabila, constipatie sau diaree, ori episoade alternante de constipatie si diaree. Cauze: stari emotionale, mese neregulate si luate în graba, abuz de laxative, suprasolicitare, astenie, lipsa de somn.

tuberculoza intestinului însoteste tuberculoza plamânului si se caracterizeaza prin scaune diareice multe, ce contin mucus si sânge, fiind urât mirositoare.

cancerul intestinului subtire sau gros având ca semne: constipatia care nu raspunde la nici un tratament, lipsa poftei de mâncare cu slabire accentuata.

Bolile ano-rectale sunt: hemoroizii, fisura anala, abcesul ano-rectal, fistula anala, proctita, stricturile, prolapsul rectal, incontinenta fecala, pruritul anal.

Bolile digestive ocupa un loc important în morbiditatea generala. Ponderea mare pe care o au aceste boli în patologia generala, fac necesara cunoasterea lor în stadiile cât mai incipiente, pentru tratarea si prevenirea complicatiilor lor. Una din conditiile necesare depistarii, diagnosticarii si tratarii corecte ale bolilor digestive este prezentarea bolnavului la medic atât la aparitia simptomatologiei de debut, cât si pentru controlul periodic al unor afectiuni diagnosticate, ce trebuie urmarite.

Este necesara cunoasterea factorilor de mediu, factorilor toxici si alimentari ce pot genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului asupra stomacului, ficatului, pancreasului, ale tutunului asupra esofagului, stomacului, efectul ulcerogen al unor medicamente, efectul nociv al alimentelor incomplet pregatite, al meselor neregulate, al stresurilor, impun cunoasterea acestor factori si evitarea lor în profilaxia bolilor digestive.

Bibliografie:

Medicina pentru familie, Editura Medicala, 1986

Manual pentru surorile medicale, Editura Medicala

Revista Arborele lumii