Articulatia genunchiului
Este o trohee ginglim cu conducere ligamentara.
Fete articulare
- pentru femur - cei doi condili acoperiti de cartilaj hialin
- pentru patela
Condilul medial este mai mare si mai coborât decât cel lateral, astfel ca tibia formeaza cu femurul un unghi deschis lateral de 170 - 175 , acesta poara numele de = genu valgum fiziologic. În anumite boli, în rahitism, condilul medial este mult mai mare decât cel lateral si astfel unghiul dintre femur si tibie scade si apare genu valgum patologic picioare în X. În alte conditii patologice în care condilul 21421d324v medial se gaseste la acelasi nivel cu cel lateral avem = genu varum. Cei doi condili sunt divergenti posterior, între ei se gaseste fosa intercondilara. Privit din lateral condilul femural poate fi prezentat ca:
- un arc anterior cu raza de 45 mm
- un arc posterior cu raza de 17 - 20 mm
Acest lucru se produce biomecanic printr-o componenta de rotatie si una de translatie aparute în timpul miscarii de flexie si extensie.
Fete articulare
- platoul tibial ce prezinta doua fete condilare de forma ovoidala despartite prin eminenta epicondilana; aceasta eminenta este formata din doi tuberculi medial si lateral, iar anterior si posterior de tuberculi se gasesc ariile intercondiliene anterioara respectiv posterioara
Patela
- fata articulara posterioara care este împartita de o creasta sagitala în doua suprafete:
- o suprafata laterala, mai mare
- si una mediala, mai mica
Toate sunt acoperite de cartilaj hialin. Cele doua fete articulare ale femurului si tibiei nu sunt complementare (congruente), pentru a reface congruenta exista în articulatia genunchiului doua meniscuri articulare, medial si lateral. Acestea sunt formatiuni cartilaginoase hialine care pe o sectiune transversala are:
- o margine interna mobila
- o fata superioara concava
- o fata inferioara plana
- o fata externa plana si aderenta la capsula articulara
Meniscul medial este mai mare si mai putin mobil cu extremitatile situate la distanta. Meniscul lateral mai mic, mai mobil cu ambele extremitati inserate pe eminenta intercondiliana, având forma inelara. Extremitatile anterioare ale celor doua meniscuri sunt unite prin ligamentul transvers al genunchiului.
Datorita faptului ca meniscurile sunt aderente la capsula în timpul miscari ele pot fi prinse între condili femurali si platoul tibial si se pot rupe. Atunci articulatia se blocheaza si este necesara îndepartarea portiunii de menisc distrusa iar în locul lui se va forma un neomenisc.
Mijloace de unire
- capsula articulara se insera la periferia suprafetei articulare; pe femur epicondilii ramân extraarticulari
- posterior fibrele ligamentelor încrucisate se amesteca cu cele ale capsulei
- anterior capsula prezinta un orificiu pentru patela
- inferior capsula înconjoara si articulatia tibio - fibulara proximala
Ligamente
- ligamentul transvers al genunchiului
- tendonul rotulian - este o formatiune trapezoidala cu originea pe patela, si insertia pe tuberozitatea tibiei, superior pe patela se continua cu tendonul m. cvadriceps femural, astfel rotula e considerat os sesamoid; în grosimea tendonului m. cvadriceps tendonul rotulian va trimite catre lateral expansiuni fibroase denumite = retinacule; între tendon si tibie se gaseste = bursa sinoviala pretibiala, iar inferior de patela se gaseste corpul gras infrapatelar
- ligamentul colateral medial - are doua fascicule:
- unul superior care se întinde între epicondilul medial femural si capsula articulara în dreptul meniscului
- si unul inferior care se întinde între condilul medial al tibiei si capsula articulara în dreptul meniscului
- ligamentul colateral lateral - se întinde de pe epicondilul lateral al femurului pe capul fibulei fara aderenta la capsula
- ligamentul încrucisat anterior - origine în aria intercondiliana anterioara si insertie pe fata mediala a condilului lateral
- ligamentul încrucisat posterior - origine în aria intercondiliana posterioara si se insera pe fata laterala a condilului lateral
- ligamentul popliteu oblic - este tendonul recurent al m. semimembranos si are origine în aria intercondiliana posterioara si se insera pe fata laterala a condilului medial
- ligamentul arcuat - cu origine tot în aria intercondiliana posterioara, iar insertie pe condilul lateral, trimite fibre arcuate ce înconjoara m. popliteu pentru a se insera pe capul fibulei
Sinoviala
- captuseste capsula datorita aderentei meniscurilor cu aceste elemente, cavitatea articulara este împartita:
- într-un etaj suprameniscal
- si altul inframeniscal
- si aceasta sinoviala formeaza fundul de sac sau recesuri
- recesul supralateral care se continua superior cu recesul subcvadricipital si acesta reprezinta locul de punctie articulara din lateral
- recesul subgastrocnemian medial
- recesul subgastrocnemian lateral
Biomecanica
- flexie - extensie
Axul miscarii - transversal prin condilul medial etajul suprameniscal.
Agentii motori pentru flexie
- m. posteriori ai coapsei
- m. gracilis
- m. croitor
- m. gastrocnemian
Agentii motori pentru extensie
- m. cvadriceps femural
- m. tensor al fasciei lata
Axul miscarii - vertical prin eminenta intercondiliana.
Agentii motori pentru rotatie mediala
- m. croitor
- m. gracilis
- m. gastrocnemian medial
- m. popliteu
- m. semimembranos si semitendinos
Agentii motori pentru rotatie laterala
- m. biceps femural
- m. gastrocnemian lateral
Înclinatie mediala - laterala miscare pasiva care constituie proba clinica de integritate a articulatiei. Când tibia este fixa si flectata se mobilizeaza condilul femural si meniscurile, daca femurul este în flexie se mobilizeaza tibia. În mers cele doua oase se misca simultan.
Articulatia tibio - fibulara proximala
- este o articulatie planiforma
Fete articulare
- fata fibulara de pe partea laterala a extremitati proximale a tibiei
- fata articulara de pe capul fibulei
Mijloace de unire
- ligamentele anterior si posterior ale capului fibulei
Articulatia tibio - fibulara distala
- este o sindesmoza
Fete articulare
- fetele articulare ale tibiei si fibulei nu sunt acoperite de cartilaj si sunt solidarizate prin ligamentele tibiofibulare anterior si posterior
Articulatia talo - crurala
- este un ginglim cu conducere osoasa
Fete articulare
- fata inferioara a tibiei, continuata anterior cu fata maleolara mediala
- fata maleolara laterala a fibulei, ce formeaza împreuna cu tibia scoaba tibiofibulara
- trohleea talusului, are un diametru antero-posterior mai mare decât scoaba tibiofibulara astfel miscarea de flexie plantara si flexie dorsala pot avea o amplitudine mai mare
Mijloace de unire
- capsula articulara
- ligamentul medial, ce leaga maleola mediala de calcaneu, navicular, colul talusului si corpul talusului
- ligamentul lateral, ce leaga maleola laterala de calcaneu, colul talusului si corpul talusului
Sinoviala
- e laxa si prezinta doua recesuri anterior si posterior
Biomecanica
- flexie dorsala si plantara
Axul miscarii - transversal prin maleole.
Agentii motori pentru flexie dorsala
- m. lojei anterioare
Agentii motori pentru flexie plantara
- m. lojei laterale
- m. lojei posterioare
Articulatia subtalara
- este formata din doua articulatii:
- articulatia talo - calcaneana
- articulatia talo - calcaneo - naviculara
1) Articulatia talo - calcaneana:
- este o articulatie sferoidala cu conducere osoasa
Fete articulare
- fetele posterioare ale talusului si calcaneului
Mijloace de unire
- capsula se insera la periferia suprafetei articulare
- ligamentul talocalcanean medial
- ligamentul talocalcanean lateral
- lama posterioara a ligamentului talocalcanean interosos, acesta este un ligament foarte puternic ce trece prin sinus tarsi
2) Articulatia talo - calcaneo - naviculara:
- articulatie sferoidala
- este complexa superior - talusul; inferior - navicular si calcaneu
Fete articulare
- fata convexa reprezentata de capul talusului
- fata concava situata inferior, alcatuita dinspre anterior spre posterior de:
- fata concava a navicularului
- ligamentul calcaneonavicular plantar
- cele doua fete talare anterioara si mijlocie de pe fata superioara a calcaneului
Mijloace de unire
- capsula se insera la periferia suprafetei articulare, este laxa
- ligamentul talonavicular dorsal
- ligamentul calcaneonavicular plantar
- lama anterioara a ligamentului talocalcanean interosos
- ligamentul bifurcat care leaga calcaneul de navicular si cuboid
Piciorul prezinta doua bolte:
- una longitudinala
- si alta transversala
Bolta longitudinala: - prezinta doua arcuri:
- unul medial , format din talus, navicular, cuniforme, metatarsienele I - III
- unul lateral, format din calcaneu, cuboid, metatarsienele IV - V
Cuboidul are rolul de a interconecta cele doua arcuri. De aceea se mai numeste si = cheie de bolta, si fracturarea sa duce la prabusirea boltei.
Bolta transversala: - prezinta doua arcuri:
- unul anterior, format din capetele metatarsiene
- unul posterior, format din cuboid si cuniform
În concluzie sprijinul piciorului se realizeaza pe capetele metatarsiene, marginea laterala a piciorului si calcaneu. Bolta plantara este supusa unor forte variabile si de aceea este întarita de:
- conformatia oaselor piciorului, mai late dorsal decât plantar
- existenta unor travee osoase dispuse de-a lungul arcurilor
- aponevroza plantara care are rolul de a uni punctele de sprijin si de a împiedica îndepartarea acestora
- tonusul muscular care mentine arcurile în tensiune
Degetele contribuie la marirea suprafetei de sprijin, si miscarea lor are importanta secundara.
|
