Articulatia radio - ulnara distala: = reprezinta articulatia dintre extremitatea distala a celor doua oase ale antebratului.
Fete articulare
- extremitatea distala a ulnei de o parte
- incizura ulnara a radiusului si discul articular pe de alta 636e46g parte
Miscarea în articulatie se realizeaza prin rotirea extremitati distale a ulnei în incizura ulnara a radiusului. Intraarticular se descrie prezenta unui disc fibrocartilaginos ce este dispus între ulna si ultimele doua oase carpiene: semilunar si piramidal. Dispunerea discului intraarticular este urmatoarea:
- vârful acestuia este orientat catre procesul stiloid ulnar
- iar baza catre incizura ulnara a radiusului, a.î el are o forma D si o dispozitie transversala în cadrul articulatiei
Capsula articulara
- îsi are insetia pe extremitatea distala a celor doua oase ale antebratului, continuându-se catre primul rând de oase carpiene fiind integrata în cadrul capsulei articulatiei radio - carpiene
Sinoviala
- capuseste capsula articulara la interior, prelungindu-se catre membrana interosoasa printr-un "fund de sac"
Biomecanica
- miscari de pronatie - supinatie
Muschii care realizeaza aceste miscari sunt aceeasi cu cei din articulatia radio - ulnara superioara.
Articulatia pumnului: = este formata din patru articulatii:
- articulatia radio - carpiana
- articulatia intercarpiana
- articulatia medio - carpiana
- articulatia osului pisiform
Articulatia radio - carpiana
Fete articulare
- epifiza distala a radiusului, fata carpiana a acestuia
- oasele primului rând carpian reprezentat de: - scafoid, semilunar, piramidal
Capsula articulara
- îsi are originea la nivelul extremitati distale a radiusului
- se insera la nivelul extremitati proximale a oaselor primului rând carpian
Ligamente
- ligamentul radiocarpian palmar
- ligamentul ulnocarpian palmar
- ligamentul colateral carpian radial
- ligamentul colateral carpian ulnar
- ligamentul radiocarpian dorsal
1) Ligamentul radiocarpian palmar = are originea la nivelul
extremitati distale a radiusului, fata anterioara, fibrele
sale prelungindu-se catre piramidal si semilunar în plan proximal,
si trapezoid distal.
2) Ligamentul ulnocarpian = are originea la nivelul discului articular, fibrele sale continuându-se catre piramidal si semilunar în plan proximal, si capitat în plan distal.
3) Ligamentul colateral carpian radial = îsi are originea la nivelul stiloidei radiale fibrele sale ajungând la nivelul scafoidului.
4) Ligamentul colateral carpian ulnar = uneste procesul stiloid unar de piramidal.
5) Ligamentul radiocarpian dorsal = fibrele sale pornesc de pe fata posterioara a epifizei distale a radiusului si se opresc la nivelul piramidalului si semilunarului proximal, iar distal la nivelul osului capitat.
Sinoviala
- captuseste la interior capsula articulara
Articulatiile intercarpiene
- sunt reprezentate de articulatiile dintre oasele care alcatuiesc primul resperctiv al 2 -lea rând de oase carpiene
- în primul rând avem doua articulatii:
- între scafoid si lunat
- si între semilunar si piramidal
- în al 2-lea rând avem trei articulatii:
- între trapez si trapezoid
- între trapezoid si capitat
- si între capitat si hamat
Între aceste oase exista fetele articulare, între care exista trei ligamente:
- ligamentul interosos intercarpian - solidarizeaza cele doua oase învecinate, este scurt si lat
- ligamentele intercarpiene palmare
= care unesc marginile a doua oase învecinate
- ligamentele intercarpiene dorsale
Capsula articulara este subtire si laxa.
Articulatia medio - carpiana
- se realizeaza între primul si al 2-lea rând de oase carpiene
- oasele celui de-al 2-lea rând carpian patrund în concavitatea oaselor primului rând cu o exceptie, la nivelul osului scafoid concavitatea se inverseaza, a.î între cele doua rânduri de oase se descrie un "S" culcat.
Capsula articulara
- uneste extremitatea proximala a rândului doi de oase carpiene cu extremitatea distala a primului rând de oase carpiene
- este întarita de un ligament de forma D numit = ligamentul colateral radial
Articulatia osului pisiform
- se realizeaza între baza osului pisiform si fata articulara corespunzatoare a piramidalului
- în jurul acestei articulatii exista o capsula articulara laxa ce este întarita de doua ligamente:
- ligamentul pisohamat - care uneste pisiformul de cârligul osului hamat
- ligamentul pisometacarpian - ce uneste pisiformul de metacarp V
Biomecanica
- articulatia pumnului însumeaza miscarile executate de toate articulatiile enumerate mai sus
- de flexie cu grad de libertate de aprox 85 - preponderent în articulatia radio - carpiana, limitata de muschii extensorii:
- extensor lung al degetelor
- extensor lung al policelui
Extensia
- mult mai redusa decât flexia
- preponderent în articulatia medio - carpiana
- limitata de tendoanele flexorilor
Adductia sau deviatie ulnara
- grad de libertate de aprox 45
- are loc în cadrul articulatiei radio - carpiene, osul scafoid proemina în tabachera anatomica
Abductia sau deviatie radiala
- grad de libertate de 15
- în cadrul articulatiei medio - carpiene, a.î primul rând de oase carpiene nu se misca
Circumductia: = însumeaza toate celelalte miscari
Articulatia carpo - metacarpiana a policelui
- articulatie de tip stelat cu fete articulare în sa
- se realizeaza între trapez si extremitatea proximala a primului metacarpian
Fete articulare
- au forma de sa
Ligamente
- ligamentul lateral - care uneste fetele laterale ale celor doua oase
- ligamentul anterior
- ligamentul posterior
Capsula articulara
- este laxa si este captusita la interior de sinoviala
Biomecanica
- flexie
- extensie
- abductie
- adductie
- opozitie
Extensia se realizeaza prin contractia muschilor:
- abductor lung
- abductor scurt = ai policelui
- extensor lung
Flexia se realizeaza prin contractia muschilor:
- cei doi flexori scurt si lung
- + contractia muschiului opozant
Abductia se realizeaza prin contractia muschilor:
- abductor lung si scurt
Adductia se realizeaza prin contractia muschiului adductor
Opozitia este realizata prin contractia muschiului opozant si flexor scurt al policelui.
Miscarea de circumductie = suma miscarilor enumerate fara miscarea de opozitie.
Articulatia metacarpo - falangiana
Fete articulare
- extremitatea distala a metacarpienelor
- extremitatea proximala a falangelor distale
Fata metacarpiana este concava si mai mare decât fata corespunzatoare a falangei proximale.
Ligamente
- ligamentele palmare - unesc marginile adiacente ale celor doua articulatii
- ligamentele colaterale medial si lateral - pornesc de pe fetele colaterale ale metacarpienelor si ajung la nivelul fetei dorsale a falangei proximale
- ligamentul palmar transvers profund - solidarizeaza toate aceste ligamente între ele, este dispus între doua planuri musculare având muschii lombricali superficial si interososi profund de el
Biomecanica
- flexie - pâna la un unghi de 90 cu degetele întinse prin contractia m. flexori ai degetelor, lombricali si interososi
- extensie - este de amplitudine redusa, se realizeaza prin contractia muschilor extensori
- abductia - se realizeaza prin contractia muschilor:
- interososi dorsali
- extensor lung cu exceptia mediusului
- abductor al degetului mic
- abductor scurt al policelui
- adductia - se realizeaza prin contractia muschilor:
- flexori lungi
- interososi palmari
- adductor al policelui
Articulatia coxo - femurala
Fete articulare
- capul femural care reprezinta 2/3 de sfera
- cavitatea acetabulara
La nivelul cavitati acetabulare exista o fosa de forma partulatera ce nu vine în contact cu capul femural, articulatia se realizeaza doar la nivelul fetei semilunare. La nivelul fosei patrulatere îsi are originea ligamentul capului femural. Cavitatea acetabulara este marginita superior de sprânceana acetabulara. Luxatiile congenitale de sold se caracterizeaza prin lipsa de formare a sprâncenei acetabulare, a.î capul femural se pozitioneaza superior de cavitate, expresia clinica fiind aceea ca membrul respectiv este mai scurt. Contentia cavitati acetabulare este mai mica decât suprafata articulara a capului femural. De aceea în jurul cavitatii, pe marginile acesteia exista o formatiune cartilaginoasa ce poarta numele de = labrum acetabular. Acesta are forma D iar la nivelul incizurii acetabulare o traverseaza pe aceasta realizând o punte ligamentara si anume = ligamentul transvers al acetabulului. Posterior de acesta trece ramura acetabulara din artera obturatorie ce va patrunde în ligamentul capului femural hranindu-l. Ambele fete articulare sunt captusite de cartilaj hialin, cu precizarea ca la nivelul capului femural exista o depresiune ce poarta numele de = foseta capului femural. Aceasta portiune nu este acoperita de cartilaj hialin.
Capsula articulara
- se prinde de extremitatile celor doua oase cu precizarea ca la nivelul capului femural în portiunea anterioara, capsula ajunge pâna la nivelul liniei intertohanterice , iar în portiunea posterioara ajunge la aprox 1,5 - 2 cm de creasta intertrohanterica, a.î o fractura de col femural poate fi situata intracapsular (daca este anterior); sau extracapsulara (daca este posterior)
Ligamente
- ligamentul iliofemural - îsi are originea la nivelul spinei iliace antero --inferioare si prin doua contingente de fibre se ancoreaza de cei doi trohanteri:
- contingentul de fibre verticale - uneste spina iliaca antero - inferioara de trohanterul mic
- contingentul de fibre oblice - uneste spina iliaca antero - inferioara de trohanterul mare
- ligamentul pubofemural - are originea la nivelul crestei pectineale si insertia la nivelul trohanterului mic
- ligamentul ischiofemural - uneste marginea posterioara a cavitati acetabulare de creasta intertrohanterica
- ligamentul capului femural - îsi are originea la nivelul ariei patrulatere nearticulare si la nivelul marginei inferioare a cavitati acetabulare (pe ligamentul transvers acetabular), iar insertia la nivelul fosetei capului femural
Zona orbiculata reprezinta o condensare de fibre circulare ce apartin capsulei articulare, ce vor solidariza cele trei ligamente mentionate mai sus.
Sinoviala
- captuseste capsula articulara la interior, va parasi articulatia realizând burse sinoviale, din care cele mai importante sunt cele de sub muschiul fesier si pectineu
Biomecanica
- flexie
- extensie
- abductie
- adductie
- rotatie laterala
- rotatie mediala
Flexia se realizeaza prin contractia muschilor:
- fesieri
- iliopsoas
- pectineu pâna la 90
Flexia peste 90 se realizeaza prin contractia muschilor:
- iliopsoas
- pectineu
- fesier mijlociu
- tensor al fasciei lata
În cazul unor sectiuni sau a unor paralizi ale nervului femural, bolnavul nu se abandoneaza deoarece flexia coapsei se poate realiza prin contactia muschiului tensor al fasciei lata.
Axul miscarii - este de compromis, trecând transvers prin cavitatea acetabulara.
Muschii extensivi sunt:
- cei din regiunea posterioara a coapsei
- pelvitrohanterieni (gemen superior, obturator intern, gemen inferior)
- fesieri
Miscarea de abductie se realizeaza prin contractia muschilor:
- piriform
- croitor
- tensor al fasciei lata
- fesieri
Adductia se realizeaza prin contractia muschilor:
- adductor lung, scurt si mare
- pelvitrohanterieni
- iliopsoas
- pectineu
Axul ambelor miscari - sagital prin capul femural.
Rotatia
Axul miscarii - vertical prin capul femural.
Muschii rotatori mediali:
- iliopsoas
- pectineu
- fibre din muschii adductori
Muschii rotatori laterali:
- fesieri
- pelvitrohanterieni
- adductori
Toate miscarile pot fi marite în amplitudine prin excercitiu, a.î la uni sportivi de performanta precum patinatori se pot obtine grade anormale de libertate în cadrul articulatiei.
|
