Articulatiile membrului superior

Articulatiile membrului superior

Articulatia sterno - claviculara

- prezinta fete articulare în sa

Fetele articulare

- extremitatea sternala a claviculei

- incizura claviculara a sternului - se afla în unghiul supero-lateral al manubriului sternal, acesta prezinta doua curburi:

- una concava în plan frontal

- si alta convexa în plan sagital

Ambele fete articulare sunt învelite de un cartilj hialin ce este mai gros la periferie si mai subtire central. Între cele doua fete articulare exista un disc intraarticular. Acesta la rândul sau este mai gros periferic si subtire central. Împarte articulatia în doua portiuni:

- una mediala spre manubriul sternal

- si alta laterală 949r1723j ; spre extremitatea sternala

Capsula articulara

- se prinde de marginile extremitati osoase incluzând si discul intraarticular

Sinoviala

- captuseste capsula la interior datorita prezentei discului intraarticular, vorbim de doua sinoviale

Ligamentele

- ligamentul sternoclavicular anterior

= origine pe clavicula si insertie pe stern

- ligamentul sternoclavicular posterior

- ligamentul interclavicular - traverseaza incizura jugulara a sternului, conectând cele doua extremitati sternala a claviculei

- ligamentul costoclavicular - uneste coasta I de extremitatea sternala a claviculei

La nivelul extremitati sternale a claviculei exista o mica fetisoara articulara situata inferior pentru articuarea cu coasta I.

- ligamentul interclavicular format din fibre scurte care se prind pe incizura jugulara; si fibre lungi care se prind pe partea cealalta a articulatie

Biomecanica

- în cadrul articulatiei sterno - claviculare se efectueaza urmatoarele miscari:

- de ridicare

- de coborâre

- de proiectie anterioara (antepulsie)

= axul vertical prin extrem sternala a claviculei

- de proiectie posterioara (retropulsie)

- de circumductie - însumarea tuturor miscarilor a.î extremitatile claviculei vor desena doua conuri opuse la vârf

Muschii ridicatori ai claviculei

- SCM

- m. trapez - fibre descendente

- m. ridicatorul scapulei (levator scapulae)

- m. romboizi mare si mic

Muschii coborâtori ai claviculei

- m. subclavicular

- m. dintat anterior

- m. pectoral mic

Axul miscarii - sagital prin ligamentul costoclavicular.

Miscarea de antepulsie este realizata prin contractia muschilor:

- m. dintat anterior

- m. deltoid (fibre anterioare)

- m. pectoral mic

Miscarea de retropulsie se realizeaza prin contractia muschilor posteriori ai umarului:

- m. subscapular

- m. supraspinos

- m. infraspinos

- fibrele posterioare ale deltoidului

- m. romboizi

Acestor miscari li se opun ligamentele de pe partea opusa articulatiei, articulatia cu coasta I si capsula articultiei de partea opusa.

Articulatia acromio - claviculara

- este o amfiartroza, iar discul articular este înlocuit de un fibrocartilaj

Fete articulare

- fata articulara a acromionului

- extremitatea acromiala a claviculei

Ambele fete sunt ovalare si dispuse într-un ax sagital, sunt învelite în cartilaj hialin care este mai subtire central si mai gros periferic.

Capsula articulara

- se insera la extremitatea celor doua oase, învelindu-le ca un manson

Sinoviala

- captuseste la interior capsula articulara

Ligamente

- ligamentul coracoclavicular format din doua ligamente:

- ligamentul conoid situat medial

- ligamentul trapezoid situat lateral

- ligamentul acromioclavicular - poate fi individualizat în portiunea superioara a articulatiei; poate fi confundat cu aponevroza trapezului

- ligamente la distanta:

- ligamentul transvers al scapulei superior

- ligamentul transvers al scapulei inferior

Biomecanica

- miscarea de abductie a membrului superior este initiata de m. infraspinos, continua prin fibrele m. deltoid si a bicepsului brahial capul lung. Abductia are loc pâna la 90^○ (deoarece tuberculul mare loveste de acromion), se continua prin mecanismul de bascula a scapulei.

Mecanismul de bascula a scapulei se realizeaza prin contractia a trei muschi:

- m. trapez (fibre descendente si fibre ascendente)

- m. dintat anterior

Mecanismul de revenire din bascula de face prin contractia a trei muschi:

- m. pectoral mare

- m. levator scapule

- m. romboizi

Articulatia scapulei la peretele toracic se numeste silsalcoza si se realizeaza prin muschii de pe ea.

Articulatia scapulo - humerala

- este de tip sferoidala ce are trei tipuri de libertate

Fete articulare

- capul humeral care reprezinta 1/3 de sfera

= ambele fete articulare sunt captusite de cartilaj hialin

- cavitatea glenoida

Cavitatea glenoida are particularitatea ca este mai mica decât capul humeral, de aceea pe marginile sale exista un cartilaj care poarta numele de = labrum glenoidal, de forma D, marindu-i astfel dimensiunea cavitati glenoide, are doua fete:

- una ce priveste extraarticular pe care se va insera capsula articulara

- si alta ce priveste intraarticular

Capsula articulara

- se prinde pe marginile extremitati osoase:

- la nivelul procesului coracoid capsula ajunge pâna la baza acestuia

- la nivelul humerusului ea urmeaza o linie ce începe la nivelul colului anatomic superior, si se termina la nivelul colului chirurgical inferior, determinând la acest nivel un fund de sac ce poarta numele de = recesul axilar. Tuberculii humerusului sunt extracapsulari.

Tendonul capului lung al bicepsului brahial este intracapsular, formata din trei tipuri de fibre:

- longitudinale la exterior

- circulare la interior

- oblice stratul mijlociu

Este mai subtire inferior de aceea este rupta în luxatiile infraglenoidale. Ligamente:

- ligamentul coracohumeral - desprins superior, este cel mai puternic lig. al articulatiei

- ligamentele glenohumerale în nr de trei:

- superior

- mijlociu

- inferior - origine pe humerus la nivelul unei linii ce uneste tuberculul mic de colul chirurgical

Între ligamentele glenoidal superior si mijlociu exista o deschidere prin intermediul careia sinoviala paraseste capsula articulara formând o bursa ce poarta numele    de = bursa subscapulara, are vârful catre procesul coracoid, inflamatia ei poarta numele de = bursita.

Sinoviala

- captuseste capsula articulara realizând mai multe burse:

- bursa subacromiala

- bursa subdeltoidiana

- bursa din jurul m. latissimus dorsi

- bursa din jurul m. rotund mare

- bursa din jurul capului lung al m. biceps brahial

Biomecanica

- miscari de flexie - extensie

- miscari de abductie - adductie

- miscari de rotatie mediala - laterala

- circumductie

Miscarea de flexie

Axul - este transversal prin cavitatea glenoida

- m. deltoid fibrele anterioare

- m. coracobrahial

- m. biceps cap scurt

- m. dintat anterior

Muschii de pe fata posterioara a umarului:

- m. supraspinos

- m. infraspinos

Miscarea de extensie

- m. subscapular

- m. latissimus dorsi

- m. deltoid fibrele posterioare

- cap lung al m. biceps

Miscarea de abductie

Axul miscarii - este sagital prin capul humeral

- m. supraspinos

- m. deltoid

- m. biceps cap lung

- mecanismul de bascula a scapulei

Muschii adductori:

- m. supraspinos

- m. infraspinos

- m. latissimus dorsi

- cap scurt biceps

- m. rotunzi

- m. pectoral mare

Miscarea de rotatie

- axul miscarii este vertical prin capul humeral

Muschii rotatori mediali:

- m. pectoral mare

- m. latissimus dorsi

- m. rotund mare

Muschii rotatori laterali:

- m. infraspinos

- m. rotund mic

Articulatia cotului

Din aceasta articulatie fac parte:

- art. humero - radiala

- art. humero - ulnara

- art. radio - ulnara superioara

Cele trei articulatii sunt învelite într-o capsula comuna, comunicând între ele.

Fete articulare

- la nivelul humerusului:

- trohleea

- capitulul

- la nivelul ulnei:

- incizura trohleara a ulnei care este delim posterior de olecran si anterior de procesul coronoid

- la nivelul radiusului:

- extremitatea proximala a capului radiusului

La nivelul humerusului pe fata sa posterioara exista doua fosete corespunzatoare radiusului si ulnei.

Articulatia humero - ulnara

- este o articulatie tip balama (sau ginglim), cu conducere osoasa

Articulatia humero - radiala

- este reprezentata de humerus prin fosa radiala care este situata pe fata anterioara a humerusului si capul radial

Articulatia radio - ulnara superioara

- este reprezentata de incizura radiala a ulnei

- si de capul radiusului, care patrunde în incizura radiala a ulnei

Capsula articulara

- înveleste întreaga articulatie cu mentiunea ca epicondili ramân extracapsulari. La nivelul ulnei capsula se prinde pe marginea incizurii trohleare, iar la nivelul radiusului aceasta coboara pe col aprox 1 cm.

Sinoviala

- captuseste la interior articulatia, determinând si ea mai multe burse:

- bursa subtricipitala

- bursa de la nivelul m. epicondilieni

Ligamentele sunt reprezentate de

- ligamentul colateral ulnar - care are originea pe epicondilul medial si se termina la nivelul marginei mediale a incizurii trohleare a ulnei

- ligamentul colateral radial - origine pe epicondilul lateral si se termina la nivelul marginei laterale a olecranului si la nivelul colului radiusului

- ligamentul inelar - origine la nivelul marginei posterioare a incizurii radiale a ulnei, înconjoara ca un manson capul radiusului si se va termina la nivelul marginei anterioare a incizurii radiale a ulnei

- ligamentul patrat - care uneste tuberozitatea ulnara de tuberozitatea radiala

Biomecanica

- miscarea de flexie - extensie:

Muschii flexori:

- m. biceps brahial

- m. brahial

- m. epicondilieni

Muschii extensori:

- m. triceps

- m. anconeu

Axul miscarii - transversal prin epicondilii humerali.

Articulatia radio - ulnara

- miscare de pronatie - supinatie

Muschii pronatori:

- m. rotund pronator

- m. patrat pronator

- m. epicondilieni

Muschii supinatori:

- m. biceps brahial

- m. supinator

- m. lung abductor

- m. scurt extensor

Articulatia radio - unara sau sincondroza radio - ulnara este realizata de catre membrana interosoasa si coarda oblica. Este situata pe fata profunda a    m. supinator, si se întinde de la nivelul tuberozitati ulnare portiunea laterala pâna la nivelul tuberozitati radiale. Fibrele corzii oblice sunt perpendiculare pe fibrele membranei interosoase. Membrana interosoasa se gaseste între marginile interosoase ale radiusului si ulnei, în 2/3 distale ale acestor doua oase, alcatuite din fibre de colagen. Împreuna cu coarda oblica delimiteaza o apertura superioara de forma ovalara prin care trece ramura interosoasa posterioara din artera ulnara. Distal mai exista o alta apertura prin care ajunge posterior o ramura arteriala din artera interosoasa anterioara. Pe membrana interosoasa îsi au originea muschii profunzi ai antebratului.