CICLURILE BIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR
GRUPE PARAZITARE
suteu, 1992
capusele cu - trei gazde - fiecare stadiul evolutiv ataca o noua gazda;
doua gazde - īsi schimba gazda numai īn stadiile nimfa si imago
o gazda - schimbarea gazdei se face numai īn stadiul de adult al capusei;
Coccidiile sunt sporozoare parazite intracelular, cu specificitate strānsa; biologia se desfasoara cu participarea unei singure gazde īn organismul careia au loc mai multe faze schizogonice succedate de faza gametogonica si īn final de faza sporogonica.
Oochistul, format la nivelul tesuturilor gazdei este eliminat la exterior, continua evolutia, ajungānd infestant. Functie de aspectul structual al oochistilor se determina specia patogena. Oochistul infestant (sporochist) devine patogen la 2-3 zile dupa ce a ajuns īn mediul exterior.
De exemplu, puii de gaina īnghit acesti sporochisti odata cu apa sau alimentele. Īn organismul lor, sporochistul exchisteaza, elibeānd sporozoizii.
Sporozoitii eliberati, patund īn citoplasma celulelor epiteliale, se rotunjesc, se hranesc, transfomāndu-se īn trofozoizi. Urmeaza o faza de multiplicare, care se realizeaza pe doua cai: schizogonica si sporogonica.
schizogonica = diviziune multipla a trofozoidului;
Merozoizii ataca noi celule, reluānd faza schizogonica, formānd mai multe generatii.
sporogonica = īn anumite circumstante, necunoscute īnca, din merozoizii fazei schizogonice se diferentiaza celule sexuale:
♂ = macrogametociti, care, divizāndu-se reductional macrogameti;
♀ = microgametociti, care divizāndu-se reductional microgameti cu flageli, mobili.
suteu, 1992
suteu, 1992
Tot īn cadrul modelului evolutiv dixen, pot exista variante cu una sau mai multe stadii exogene:
De exemplu, un singur stadiu exogen apare la la cestode, unde teniile elimina din corpul gazdei definitive odata cu excrementele, proglote mature ce contin oua sau oncosfere infestante pentru gazdele intermediare imediat ce acestea le ingereaza.
Doua stadii exogene au trematodele digene ca Fasciola hepatica:
a) din ouale eclozate ies primele forme larvare mobile: miracizii ciliati-primele forme exogene, care patrund īn corpul melcilor acvatici (G.I.); aici are loc un proces de multiplicare īn forma larvara si metamorfoza, din care vor iesi cercari .cu coada-, a doua forma exogena;
b) cercarii se īchisteaza pierzānd coada transformāndu-se īn metacercari, care ramān pe plante īn asteptarea gazdei definitive. Ciclul dureaza cca. 2 luni ½.
Ciclul biologic la Fasciola hepatica se īncheie dupa cca. 60 zile de la data patrunderii miracidiului īn copul gazdei.
Dintr-un ou 1 miracidium melc: 2 sporocisti + 2 x 8 redii;
Fiecare redie produce 20 cercari (16 x 20) = 320 cercari (īn sezonul rece).
Īn sezonul cald, este posibil ca dintr-un ou sa iasa 20.000 adulti (reproducere īn stadiul larvar = adaptare la viata parazitara).
Modelul evolutiv trixen se īntālneste la paraziti īn dezvoltarea carora intervin trei tipuri de gazde: 1 G.D. si 2 G.I.
Repezentantii acestei variante au valente ecologice largi, putānd sa se adapteze pentru diferite biocenoze īn care traiesc.
Ex.: trematodul trixen Dicrocoelium lanceolatum se dezvolta multistadial, cu interventia a trei gazde: G.D- animalele erbivore; G.I.: 1) gasteropodele terestre, 2) furnicile;
Parazitii au doua faze libere īn mediul ambiant, formate din:
ouale eliminate de G.D.;
de cercari;
Evolutia acestui parazit depinde īn primul rānd de cele trei categorii de gazde cu parametrii lor biologici si īn al doilea rānd de conditiile variabile ale mediului, pentru oua si cercari, acestia facānd parte din populatiile ecosistemelor terestre.
Modelul autoheteroxen este caracterizat prin aceea ca, acelasi organism īndeplineste dublul rol, de G.D. si G.I., pentru aceeasi specie de parazit. Ca exemplu de model autoheteroxen este Trichinella spiralis care evolueaza astfel:
Nematodele adulte traiesc īn intestinul subtire la om, rozatoae sinantope, carnivore domestice si salbatice, porc mistret, urs, etc. iar larvele īn musculatura striata a acelorasi gazde.
Contaminarea se realizeaza prin chisti existenti īn carnea infestata. Din chisti ajunsi īn intestin se elibereaza prin exchistare larvele, care se dezvolta extrem de rapid, se acupleaza a 2 - a zi si īn ziua a 4 - a devin adulti. Masculii mor dupa acuplare. Femelele se adāncesc īn mucoasa si depun larve. Ele sunt vivipare. Traiesc 5 -6 saptamāni, eliminānd pāna la 10.000 larve. Aceste larve trec prin sistemul limfatic si circulator īn tot oganismul, dezvoltāndu-se cantonate īn muschii striati: diafragma, intercostali, maseteri, faringieni etc. Īntr-o luna cresc īn muschi pāna la 1 mm. Ele se īnchisteaza cāte una, chistul calcificāndu-se īn 6 -9 luni; larvele īn chisti rezista peste 20 ani.
|
