CICLURILE BIOLOGICE ALE PRINCIPALELOR
GRUPE PARAZITARE
suteu, 1992
capusele cu - trei gazde - fiecare stadiul evolutiv ataca o noua gazda;
doua gazde - îsi schimba gazda numai în stadiile nimfa si imago
o gazda - schimbarea gazdei se face numai în stadiul de adult al capusei;
Coccidiile sunt sporozoare parazite intracelular, cu specificitate strânsa; biologia se desfasoara cu participarea unei singure gazde în organismul careia au loc mai multe faze schizogonice succedate de faza gametogonica si în final de faza sporogonica.
Oochistul, format la nivelul tesuturilor gazdei este eliminat la exterior, continua evolutia, ajungând infestant. Functie de aspectul structual al oochistilor se determina specia patogena. Oochistul infestant (sporochist) devine patogen la 2-3 zile dupa ce a ajuns în mediul exterior.
De exemplu, puii de gaina înghit acesti sporochisti odata cu apa sau alimentele. În organismul lor, sporochistul exchisteaza, elibeând sporozoizii.
Sporozoitii eliberati, patund în citoplasma celulelor epiteliale, se rotunjesc, se hranesc, transfomându-se în trofozoizi. Urmeaza o faza de multiplicare, care se realizeaza pe doua cai: schizogonica si sporogonica.
schizogonica = diviziune multipla a trofozoidului;
Merozoizii ataca noi celule, reluând faza schizogonica, formând mai multe generatii.
sporogonica = în anumite circumstante, necunoscute înca, din merozoizii fazei schizogonice se diferentiaza celule sexuale:
♂ = macrogametociti, care, divizându-se reductional macrogameti;
♀ = microgametociti, care divizându-se reductional microgameti cu flageli, mobili.
suteu, 1992
suteu, 1992
Tot în cadrul modelului evolutiv dixen, pot exista variante cu una sau mai multe stadii exogene:
De exemplu, un singur stadiu exogen apare la la cestode, unde teniile elimina din corpul gazdei definitive odata cu excrementele, proglote mature ce contin oua sau oncosfere infestante pentru gazdele intermediare imediat ce acestea le ingereaza.
Doua stadii exogene au trematodele digene ca Fasciola hepatica:
a) din ouale eclozate ies primele forme larvare mobile: miracizii ciliati-primele forme exogene, care patrund în corpul melcilor acvatici (G.I.); aici are loc un proces de multiplicare în forma larvara si metamorfoza, din care vor iesi cercari .cu coada-, a doua forma exogena;
b) cercarii se îchisteaza pierzând coada transformându-se în metacercari, care ramân pe plante în asteptarea gazdei definitive. Ciclul dureaza cca. 2 luni ½.
Ciclul biologic la Fasciola hepatica se încheie dupa cca. 60 zile de la data patrunderii miracidiului în copul gazdei.
Dintr-un ou 1 miracidium melc: 2 sporocisti + 2 x 8 redii;
Fiecare redie produce 20 cercari (16 x 20) = 320 cercari (în sezonul rece).
În sezonul cald, este posibil ca dintr-un ou sa iasa 20.000 adulti (reproducere în stadiul larvar = adaptare la viata parazitara).
Modelul evolutiv trixen se întâlneste la paraziti în dezvoltarea carora intervin trei tipuri de gazde: 1 G.D. si 2 G.I.
Repezentantii acestei variante au valente ecologice largi, putând sa se adapteze pentru diferite biocenoze în care traiesc.
Ex.: trematodul trixen Dicrocoelium lanceolatum se dezvolta multistadial, cu interventia a trei gazde: G.D- animalele erbivore; G.I.: 1) gasteropodele terestre, 2) furnicile;
Parazitii au doua faze libere în mediul ambiant, formate din:
ouale eliminate de G.D.;
de cercari;
Evolutia acestui parazit depinde în primul rând de cele trei categorii de gazde cu parametrii lor biologici si în al doilea rând de conditiile variabile ale mediului, pentru oua si cercari, acestia facând parte din populatiile ecosistemelor terestre.
Modelul autoheteroxen este caracterizat prin aceea ca, acelasi organism îndeplineste dublul rol, de G.D. si G.I., pentru aceeasi specie de parazit. Ca exemplu de model autoheteroxen este Trichinella spiralis care evolueaza astfel:
Nematodele adulte traiesc în intestinul subtire la om, rozatoae sinantope, carnivore domestice si salbatice, porc mistret, urs, etc. iar larvele în musculatura striata a acelorasi gazde.
Contaminarea se realizeaza prin chisti existenti în carnea infestata. Din chisti ajunsi în intestin se elibereaza prin exchistare larvele, care se dezvolta extrem de rapid, se acupleaza a 2 - a zi si în ziua a 4 - a devin adulti. Masculii mor dupa acuplare. Femelele se adâncesc în mucoasa si depun larve. Ele sunt vivipare. Traiesc 5 -6 saptamâni, eliminând pâna la 10.000 larve. Aceste larve trec prin sistemul limfatic si circulator în tot oganismul, dezvoltându-se cantonate în muschii striati: diafragma, intercostali, maseteri, faringieni etc. Într-o luna cresc în muschi pâna la 1 mm. Ele se închisteaza câte una, chistul calcificându-se în 6 -9 luni; larvele în chisti rezista peste 20 ani.
|
