COCI si COCOBACILI GRAMM NEGATIVI NEFERMENTATIVI - MORAXELLA BRANHAMELLA

1.Definitie

2. Habitat

Larg raspindita in natura pe sol, vegetale si in apele uzate. Se izoleaza de la multe animale domestice si salbatice (mamifere, reptile, pasari, pesti). Se poate intilni si in tractul intestinal al omului

3.Caractere morfologice

Se prezinta sub forma de bastonase fine drepte sau usor incurbate

cu capetele rotunjite, ciliate, Grammpozitive, intra sau extracelulare. Prezenta si numarul flagelilor depinde de temperatura de incubatie: la 37 de gr.C sunt aflagelati iar la temperatura camerei ( 18-22) dispun de 2-4 flageli atasati subterminal. Sunt nesporulati si fara capsula. La culturile vechi polimorfismul este accentuat, aparind forme noi filamentoase.

4. Caractere de cultura

Izlarea primara a germenelui din produsele patologice este dificila. Cresc bine pe medii imbogatite cu hidrati de carbon, singe sau extract de ficat. Pe geloza singe in jurul coloniilor apare o zona ingusta de hemoliza tip beta.

Temperatura optima de crestere variaza intre 20- 37 gr. C., dar creste si la temperatura camerei. Tulbura uniform bulionul. Pe medii solide dezvolta colonii mici, translucide, iridiscente in lumina oblica.

5. Structura antigenica

Este heterogena. Pe baza antigenelor O si H au fost impartite in 17 servaruri.

6.Caractere de patogenitate

Unele tulpini de L. monocytogenes sunt virulente avind o putere invaziva marcata.

Parazit facultativ intracelular, produce o exotoxina termolabla cu actiune necrotica, citotoxica, hemolitica, lipolitica, edemo- hemoragica si letala

7. Boala la animale

Boala spontan 616b16g a apare frecvent la ovine, caprine, bovine sub forma de meningo encefalita, septicemie si avort.

Dintre animalele de laborator cele mai sensibile sunt soarecele

( inoculata intranazal determina meninigita, cu evolutie letala) si iepurele (inoculat in sacul conjunctival determina o keratoconjunctivita purulenta).

8. Boala la om

Are un tablou clinic variat de la meningoencefalita, septicemie, listerioza gravidelor( cu avort, nastere prematura, embriopatii),

forme localizate (anginoase, cutanate, oculoganglionare) etc.

9.Epidemiologie

Este o zoonoza, la care sursa de infectie o constituie diversele specii de animale bolnave. Calea de transmitere este multipla prin alimente (lapte, carne) ,respiratorie, conjunctivala, cutanata, etc.

Nu are profilaxie specifica.

1.Definitie

Cuprinde 25 de specii saprofite, larg raspindite in natura si constant prezente in cavitatile naturale ale omului si animalelor

2. Habitat

Constant prezenti in lapte si in produsele lactate.

Se pot evidentia din materiile organice in care au loc procese fermentative (must, vin, bere, castraveti acri, etc). Sunt prezenti in cavitatea bucala, vagin si in tubul digestiv al omului.

Din flora normala a vaginului se izoleaza speciile L: acidophilus, L. casei, L. fermentum, L. cellobiosus, L. brevis, etc sub denumirea de ' bacili Doderlein'

L. bulgaricul se gaseste in iaurt, L. casei si L. lactis au rol in industria laptelui, L. plantarum acidifiaza castravetele si varza.

3.Caractere morfologice

Bacili drepti sau usor incurbati, neciliati, nesporulati, asezati cite unul sau in lanturi scurte, sunt Gramm pozitivi. Dar in culturi vechi devin Gramm negativi.

4. Caractere de cultura

Nu cresc decit pe medii speciale (mediul ROGOZA), in atmosfera de Co2 5-10% . In 48 de ore dezvolta colonii mici, cenusii cu centru opac. Temperatura optima de creste intre 5-53 gr.C, pH 5-5,8.

Sunt anaerobi sau facultativ anaerobi.

5. Caractere biochimice

Fermenteaza numeroase zaharuri cu producere de acid si gatz. Sunt acidurici (acidotoleranti), suporta un ph de 2,2. Nu lichefiaza gelatina, nu produc indol si H2S. Reactia rosu metil este pozitiva.

10. Boala la om

Lactobacilii au importanta in industria alimentara, a produselor lactate, in obtinerea furajelor animale.

Reprezinta o parte importanta din flora normala a organismului uman, avind un rol important in mentinerea echilibrului biologic

a acestuia. Constituie deci un factor important al rezistentei naturale in intestinul si vaginul omului.

1.Definitie

2. Habitat

Se izoleaza frecvent de pe mucoasa rinofaringiana a purtatorilor sanatosi. La bolnavi se izoleaza din falsele membrane de pe mucoasele rinofaringiana, conjunctivala, vulvara, ombilicala, tegumentara, etc.

Speciile C.xerosis si C. pseudodiphthericum )C. hofmannii) nu sunt patogene, facind parte din flora normala a mucoaselor si tegumentelor.

3.Caractere morfologice

Are aspectul unui bastonas drept sau incurbat cu extremitatile maciucate cu dimensiuni intre2-8 milimicroni. Se grupeaza caracteristic in palisada, litere cuneiforme , literele X,Z,L,V. sau in Grammezi ca si betele de chibrit rasutrnate pe masa.

Nesporulati, necapsulati, imobili.

Prin coloratiile speciale Neisser, Loffler se evidentiaza corpusculii metacromatici (Babes Ernst) prezenti in corpul si in extremitatile bacilului. Sunt Gramm pozitiv.

4. Caractere de cultura

Mediul de imbogatire obligatoriu este OCST (ou, cisteina, ser de bou si telurit de potasiu). Teluritul de K inhiba dezvoltarea bacteriilor de asociatie prezente in produsul patologic dar nu are actiune negativa asupra multiplicarii bacilului difteric.

Mediul de electie este mediul Lofller. pe care apar dpa 14- 18 ore colonii rotunde, proeminente, ca mici picaturi opace , galbene, ca ceara, morfologia tipica pentru C. diphtheriae.

Pe geloza singe se dezvolta colonii albe cu nuante spre cenusiu.

Mediul diferential este mediul Tinsdale care permite diferentierea bacililor difterici de pseudodifterici.

Tulpinile virulente formeaza colonii R iar cele avirulente colonii de tip S.

Pe mediul Clauberg si Gundel- Tietz se pot deosebi cele 3 tipuri de C. diphtheriae:

- tipul gravis: colonii negre , plate, cu marginile crenelate, rugoase, uneori cu tendinta de acuminare si ombilicare cu striuri radiare, consistenta friabila, asemanatoare cu o floare de margareta (forme R).

Elaboreaza cantitati mari de exotoxina.

- tipul mitis, tulpini avirulente ( forma S), rotunde, negre, bombate cu margini regulate si suprafata neteda, stralucitoare, consistenta untoasa, se emulsioneaza usor.

- tipul intermedius colonii netede plate, cu centrul acuminat

mai inchis la culoare. periferia coloniilor este usor transparenta. Suprafata coloniei este granulara (forma S-R).

In mediul lichid bacilul difteric tip gravis formeaza pelicula, sedimenteaza lasind bulionul limpede; tipul mitis tulbura uniform bulionulin primele 24 de ore dar apoi sedimenteaza; tipul intermedius tulbura bulionul, formeaza un sediment grunjos si prezinta un inel sau val subtire la suprafata mediului lichid.

Pe mediul Tinsdale se observa metabolizarea cisteinei si a teluritului de K.

Bacilul difteric metabolizeaza cisteina la H2S si reduce teluritul in telur metalic ,negru.

Bacilul pseudodifteric nu produce metabolizarea cisteinei si reduce nmai partial teluritul.

Coloniile de bacil difteric sunt negre si foarte lucioase pentru teluritul in combinatie cu H2S formeaza sulfura de telur care se dispune ca un halou in jurul coloniei.

Coloniile de bacili pseudodifterici pot fi gri inchis sau chiar negre dar nu detin acest halou.

5. Caractere biochimice

Germene aerob si microaerofil,creste la o temperatua de 36-37 gr. C si la un pH de 7,4-7,6.

C. diphtheriae produce o exotoxina puternica. Hidrolizeaza cistina cu eliberare de H2S. Nu reduce nitratii in nitriti, nu hidrolizeaza ureea, nu lichefiaza gelatina, nu elaboreaza fosfataza.

Capacitatea de fermentare a zaharurilor este folosita in scop de diagnostic diferential intre diferitele specii de b. difterici. Tipul mitis manifesta actiune hemolitica fata de hematiile de iepure, oaie, cal.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si     biologici

Are o rezistenta marcata fata de uscaciune mai ales diftericii cantonati in falsele membrane la adapost si de lumina. Antisepticele si dezinfectantele uzuale il distrug rapid. este sensibil la antibiotice ca penicilina, eritromicina, tetracicline,

streptomicina precum si la actiunea fagilor specifici.

7. Structura antigenica

Toti bacilii difterici elaboreaza aceleasi exotoxine.

Au antigene somatice si solubile.

Ag somatice snt reprezentate de antigenele din peretele celular, pe baza carora se clasifica in grupuri si tipuri.

Antigenele solubile sunt reprezentate de 2 exotoxine : A si B. Exotoxina A difuzeaza la distanta de focar avind tropism pentru

miocard, suprarenale, nervi cranieni, rinichi.

Exotoxina B este eliberata de bacil numai la nivelul focarului avind efect local la locul multiplicarii germenilor.

8.Caractere de patogenitate

Este reprezentzata de capacitatea de multiplicare si de toxigeneza,

neavind proprietati invazive.

Frecvent infectia ramine la poarta de intrare in general amigdalele, la nivelul laringelui determinind prin obstruare crupul laringian difteric.

Capacitatea de multiplicare precum si exotoxina B determina un proces inflamator cu necroza si exudat care contine multa fibrina

ceea ce duce la formarea unei retele groase (falsele membrane) greu detasabile. Smulgerea memebranelor de aspect slaninos determina singerare locala.

De la poarta de intrare exotoxina A difuzeaza intra in circulatie si se fixeaza pe miocard, rinichi, suprarenale, sistem nervos periferic.

Exotoxina este formata din fractiunile:

- fractiunea b care se fixeaza ireversibil la nivelul membranelor

pentru care are afinitate.

- fractiunea a patrunde in celule, inhiba enzimele responsabile de transmiterea informatiei de pe ADN pe ARN in timpul sintezelor proteice. Se iniba asfel sinteza proteinelor ceea ce duce la hipotrofia celulei ( insuficienta fiziologica) apare apoi atrofia si insuficienta tesutului. Exotoxinele se sintetizeaza cind bacteria este lizogena adica purtatoare de bacteriofag.

9. Raspunsul imun

Este umorala si nu asigura protectia pentru orice infectie cu b. difteric. Anticorpii antioxina difterica actioneaza prin mecanisme de neutralizare si asigura protectie.

10. Boala la om

Se numeste difterie, este o infectie de focar fiind de mai multe tipuri in functie de localizarea bacilului: amigdaliana, auriculara, laringiana, cutanata, ombilicala, etc.

11.Epidemiologie

Sursa omul bolonav. Transmitere prin picaturi Plugge. Receptivitate maxima pina la 7 ani. Avem vaccinul DTP pentru profilaxia specifica.

12. Tratament

Cu ser antidifteric inceput precoce, vaccinare antidifterica si antibiotice