CONCEPTUL DE INFORMATIE IN BIOLOGIE
Informatie si cunoastere. Putini termeni creati pentru uzul unei stiinte au avut o circulatie atat de larga si in domenii atat de diverse ca acela de informatie. Mai mult, din cabinetele specialistilor a trecut in limbajul comun, incat astazi aproape toata lumea vorbeste de informatie. Si cu toate acestea, conceptul nu are o definitie unica, iar sensul in care se utilizeaza nu este totdeauna ce 454h72e l mai adecvat, situatie intalnita de altfel si in cazul altor termeni stiintifici.
Intr-o acceptiune intuitiva, informatia este considerata drept o 'stire', o noutate care poate proveni din orice domeniu al cunoasterii. Specialistii ii acorda un sens mult mai precis si in acelasi timp mai abstract, reprezentand informatia ca o succesiune discreta sau continua de evenimente masurabile, repartizate in timp. Informatia este considerata, de asemenea, un mesaj sau o suita de mesaje despre variatiile mediului intern sau extern. Mesajul, compus la randu-i din semnale, devine o informatie dupa receptarea si decodificarea sa, deci dupa ce a devenit un fenomen de cunoastere.
Bioinformatia Vehicularea informatiei la nivelul viului implica o serie de transformari si structuri, prezentate deja pe larg de alti autori. Vom insista de aceea numai asupra unora dintre acestea.
Sursa sau emitatorul poate fi reprezentata de orice structura. Un organism viu primeste si emite informatia, fiind in acelasi timp si sursa si receptor. Receptioneaza informatii atat din interiorul sau, cit si din afara sa. Spatiul din jurul nostru este impanzit cu o multitudine de informatii, pornite de la surse foarte diverse - incepand de la Cosmos pana la generatoarele de campuri electromagnetice create de civilizatia moderna. Din acest univers informational organismul nu va receptiona decat datele care poarta o semnificatie pentru sine pentru care, evident, dispune de organe de receptie. Cu cit o fiinta este mai evoluata, cu atat va dispune de un camp informational mai vast.
Retinem ca foarte importanta semnificatia informatiei si posibilitatea de a o receptiona. O informatie poate avea semnificatie pentru o fiinta, spre exemplu undele care preced un seism, o furtuna. Dar se poate ca aceasta sa nu dispuna de posibilitatea de a o decodifica. Este cazul fiintei umane, dar se pare ca nu este la fel pentru alte vietuitoare. Agitatia pasarilor inainte de schimbarea vremii, nelinistea si chiar tendinta manifestata de a parasi spatiul inchis in care se aflau au fost observate la unele animale (pesti, caini s.a.) inainte de seism.
Spre deosebire de celelalte animale, omul a invatatat sa-si prelungeasca simturile prin construirea de instrumente care culeg si prelucreaza informatii ce ies din campul sau natural de accesibilitate.
Informatiile nu sunt utilizate de sistemele biologice la intamplare, ci sunt supuse unor formule de prelucrare conform anumitor algoritmi. Din desfasurarea acestor programe de prelucrare a informatiilor rezulta finalitatea sistemului exprimata prin functionalitate si autoconservare
Pentru a fi vehiculata la nivelul organismelor, informatia are nevoie de un suport energetic. in biologie, energiile ce servesc ca suport informational pot fi extrem de mici in raport cu efectul generat. Spre exemplu, este suficienta o expunere la o lumina cu o durata de o miime de secunda (in experiment de laborator) pentru ca ecloziunea musculitelor Drosophila melanogaster se produca la toate deodata. Exemple de acest gen sunt foarte numeroase in functionarea sistemelor biologice; sa amintim numai de actiunea enzimelor si a hormonilor. Sant suficiente cantitati infim de mici in plus sau in in minus pentru ca efectele sa fie total diferite - viata sau moartea. Curentii cerebrali au valori ale potentialului de ordinul microvoltilor, dar efectele lor la nivelul organismului sunt de mii de ori mai mari, daca avem in vedere forta dezvoltata la un individ.
Cauze mici, efecte mari Aici este, credem, punctul vulnerabil al biologiei clasice, cu consecinte de ordin teoretic si practic indeosebi in medicina. Tributara determinismului rigid postulat de stiintele exacte in secolul al XIX-lea, biologia si-a insusit un mod de gandire 'fizicist', considerand ca efectele mari se obtin prin cauze de acelasi ordin de marime.
Exemple cu consecinte teoretice negative le pot constitui dezvoltarea mai lenta a stiintelor biologice fata de cele exacte, rezistenta opusa si astazi in intelegerea unor fenomene ce se petrec la nivelul creierului, in acceptarea unor practici terapeutice dezvoltate in mod empiric, dar incontestabil eficiente, de vreme ce unele persista de milenii. Simplismul logic in virtutea caruia se alege ceea ce se aseamana nu este valabil si la nivelul biologic. Aici am postula mai degraba invers: cauzele mici genereaza efecte mari.
Programe mostenite si programe achizitionate prin instruire In general, se admite ca lumea fie isi desfasoara activitatea in baza a doua feluri de procese - innascute si achizitionate in timpul vietii. Omul si, intr-o oarecare masura, o parte chiar din celelalte animale sunt fiinte instruibile si isi pot forma conduite noi prin educatie. Dezvoltarea civilizatiei a fost posibila tocmai gratie acestei insusiri. De aceea, omul este singura fiinta care, in aceleasi conditii naturale ale aparitiei sale, a reusit sa-si schimbe viata.
Programele transmise ereditar contin depozitata in ele experienta speciei. in explicarea genezei lor se admite ca apar odata cu specia ca expresie a unor conditii de mediu repetabile. Pentru a se putea realiza scopul speciei - conservarea si perpetuarea sa - organismul este inarmat cu programe care oglindesc conditiile de mediu in care acesta va trai. Dintre programele achizitionate, in care intervin elemente cu coloratura 'rationala', si cele transmise ereditar, cu caracter instinctiv, ultimele indeplinesc cel mai bine scopurile speciei si mai putin pe cele ale individului. De aceea sunt 'oarbe', automate, obliga purtatorul sa le execute intocmai, indiferent de obstacolele care i se opun.
Si da si nu, semnificatia informatiei Actiunile executate prin aceste programe poarta in ele, dupa cum vom vedea, pecetea inteligentei, aparenta unei gandiri cu secvente logice, cu toate ca stiintele actuale sustin ca n-au fost de nimeni gandite.
Valabil mai ales pentru animalele inferioare omului, fata de semnificatia unei informatii se pot adopta doua atitudini: da sau nu, favorabil sau nociv pentru organism, in functie de experienta trecuta, inregistrata in memoria speciei. Animalele dintr-o anumita specie le vor fugari pe acelea pe seama carora traiesc, dar vor fugi de cele ce le sunt dusmani. In acest sens, la multe dintre ele intervine si experienta individuala. In locul unde omul a patruns mai rar pasarile nu fug de el, dar o fac imediat ce-i 'invata' obiceiurile. S-au vazut de asemenea reusite in dresaj de convietuire pasnica intre animale pe care memoria speciei le-a declarat 'dusmani' - cainele cu pisica, sarpele cu omul etc.
Spre deosebire de celelalte animale, omul are si o a treia posibilitate de optiune - si da si nu, undeva la mijloc, sau mai mult dintr-unul si mai putin din altul. De aceea este greu de cuantificat, de cuprins in limite precise, in formule matematice clasice.
Putem conchide la cele de mai sus ca informatia este o conditie sine qua non pentru existenta oricarui sistem viu. Fara informatie nu poate exista viata. Aceasta inseamna ca toate sistemele vii, indiferent de nivelul de organizare, dispun de posibilitatea de a recepta, a transmite, a prelucra si a emite informatie in scopul elaborarii unui comportament adecvat conditiilor de mediu in care traiesc.
Structura specializata in prelucrarea informatiei, la nivel biologic, este sistemul nervos, a carui activitate s-ar putea spune ca este pur informationala.
|
