CREIERUL
Din capatul superior al coloanei vertebrale , avand forma unei flori se bombeaza creierul coordonatorul tuturor gandurilor si al majoritatii miscarilor. Nervii senzitivi transmit informatiile din toate sectoarele corpului la creier , unde se insumeaza cu datele organelor sensitive. Dupa luarea unei decizii corespunzatoare , creierul trimite pe calea nervilor motori ordine de miscare pentru muschi. Creierul controleaza si procese automate cum sunt : respiratia , bataile inimii , digestia etc.
Comparativ cu gerutatea sa de un kg. si jumatate , creierul sinuos al unui adult contine 10 miliarde de celule. Cea mai mare parte o constituie masa ovoidala a creierului mare ( cerebrum , sediul gandirii. Sub creierul mare se afla creierul mic ( cerebellum , iar in partea bombata din regiunea de mijloc este trunchiul cerebral care se continua in maduva spinarii.
Creierul si maduv 222e46c a spinarii sunt formate in cea mai mare parte din substanta alba si substanta cenusie. Substanta cenusie o formeaza neuronul , in timp ce substanta alba contine axonii izolati cu tecile de mielina. Substanta cenusie din maduva spinarii este inconjurata de masa nervoasa a substantei albe , in schimb in creier substanta cenusie este asezata periferic.
Grija si aparare
Tesutl creierului este aparat de loviturile din exterior de catre oasele puternice ale cutiei craniene. Lichidul cerebro-spinal produs in ventriculii cerebrali asigura protectie prin atenuarea efectelor din exterior. Creierul este sensibil , avand in acelasi timp si o elasticitate rezistenta. Parti considerabile ale sale pot fi indepartate fara vreun effect vizibil , in acelasi timp o cat de mica leziune a aceleiasi portiuni poateduce la o prabusire totala a organismului , poate avea un deznodamant fatal.
Asezarea nervilor
Maduva prelungita insarcinata cu dirijarea automata a organismului este totodata si locul de incrucisare a cailor nervoase. Pe maduva prelungita merg in jos cele doua prelungiri groase ale fibrelor nervoase ce leaga creierul de musculatura membrelor ( cele 2 benzi piramidale ) . La punctual de incrucisare a celor doua benzi piramidale , se incruciseaza si majoritatea fibrelor , astfel , partea stanga a creierului supravegheaza partea dreapta a corpului si invers.
Din maduva prelungita si din portiunea invecinata aflata deasupra locului de incrucisare se ramifica cele 12 perechi de nervi cranieni , nervi sensitivi si motori ai capului , gatului si organe abdominale
Nerv olfactiv
Nerv optic
Nerv oculomotor
Nerv trohlear
Nerv trigemen
Nerv abducens
Nervul facial
Nerv auditiv sau vestibular
Nerv glosofaringian
Nerv vag
Nerv accesor
Nerv hipoglos
Puntea se arcuieste peste maduva prelungita ; acest arc leaga creierul anterior de creierul mic , apartinator creierului posterior. Din punte pornesc o treime din nervi , de exemplu fibrele nervului trigemen.
Masa mica de subst. cenusie se afla tot in punte si dirijeaza activitatea glandelor salivare si lacrimare.
In masa puntii si a maduvei prelungite se afla zone care contin substanta alba si cenusie in aceeasi proportie , iar ansamblul lor alcatuieste formatiunea reticulara care se intinde pana la creierul mic. Acestea sunt sectoarele importante care supravegheaza vigilenta creierului. Atunci cand aceste impulsuri scad adormim , iar cand lezarea este de lunga durata intram in coma.
Formatiunea reticulara care serveste drept santinela a cunostiintei separand informatiile accidentale de cele constiente , selecteaza sutele de milioane de impulsuri care bombardeaza in fiecare minut creierul.
Creierul mic
Cuplat de punte si bombat in spatele acesteia se afla creierul mic ocupand a opta parte din intreaga masa a creierului. Cei doi lobi sunt extreme de sinuosi si sunt asezati in adanciturile a numeroase striatiuni
Aflandu-se in stransa colaborare cu organele vestibulare din urechea interna , regleaza pozitia corpului , supravegheaza orice miscare , suprevegheaza permanent toate impulsurile venite de la centrul motor al creierului si pe cele venite de la terminatiile nervoase din muschi , desi creierul in sine nu ia parte la nici o initiative de miscare.
Creierul mic mai contine , in interiorul lobilor , fibre nervoase din substanta alba. Substanta cenusie din invelisul exterior , cortexul , este alcatuita din trei straturi ; stratul mijlociu are in interior celule Purkinje. Intre cei doi lobi se afla o formula marunta , care a fost numita vermis . Din aceasta se intind trei prelungiri , penduculii cerebelosi. P. inferior si mijlociu leaga cerebelul de maduva prelungita si de punte. P. superior transmite impulsurile eferente la nucleul rosu al creierului mijlociu.
Creierul mijlociu
Deasupra puntii , pe ultima portiune a trunchiului cerebral se afla creierul mijlociu ( mesencephalon ) . Acesta are o structura mult mai simpla decat cea a creierului anterior sau posterior.
Trunchiul cerebral este legat de emisferele cerebrale prin alti doi penpenduculi. Substanta celulara a acestora este inchisa la culoare din cauza unei substante numita melanina . Aici se produce si dopamina cu rol in inlaturarea rigiditatii si tremoului muscular. Sub centru creierului intermediar se gaseste canalul cerebral care transporta lichidul cerebro-spinal ; pana cand acest lichid ajunge la acest segment al canalului subst. hranitoare au fost deja absorbite ; de asemenea transporta produsele metabolice rezultate din creier prin canalul medular in spatial din jurul maduvei spinarii de unde se absorb in sange.
Creierul mare
Cea mai mare parte a creierului anterior , d.p.d.v. dezvoltarii sale mai recenta este formata din cele doua mari emisfere cerebrale. In interiorul fiecarei emisfere poate fi gasita o cavitate in forma de furca. Aici se formeaza lichidul cerebro-spinal a carei cantitate se schimba zilnic de trei ori. Acest lichid se varsa din ventriculul lateral in al treilea ventricul central , de aici prin micul ventricul patru in canalul cerebral si in maduva spinarii.
In jurul ventriculului trei se afla un complex formatiuni mai mici , talamusul si hipotalamusul formand un cordon in jurul trunchiului cerebral , anexa a creierului anterior. Aceasta structura poarta numele de creier intermediar ( diencephalons ). Diencefalul impreuna cu caile olfactive si cu anumite parti ale creierului anterior formeaza sistemul limbic. Acesta are rolul de a tine in echilibru teama si dorinta.
Rolul talamusului este de a transporta informatiile de la organele de simt la emisferele cerebrale , la cerebel si la formatiunea reticulara. Se pare ca talamusul are rol in estomparea puterii simturilor , de asemenea , in sentimentele si starile subiective respectiv in constientizarea eului si a identitatii.
Hipotalamusul de marimea buricului unui deget este raspunzator de mentinerea echilibrului termic si hidric. Senzori mici percep cantitatea de zahar si de sare din organism provocand senzatia de foame si de sete cand acestea scad. Cu ajutorul glandei hipofize , hipotalamusul dirijeaza eliberarea hormonilor.
Reteaua fibroasa de deasupra talamusului , fornixul , are rolul de a transcribe informatiile recente ale memoriei in memoria de durata , respectiv de a compara semnalele senzitive continue cu experientele depozitate.
Sub curbura craniana se afla arcuit creierul mare , sediul gandirii , al imaginatiei si al creativitatii. Suprafata este alcatuita de numeroase girusuri separate unele de altele prin fisuri si santuri. Subst. cenusie a creierului mare se gaseste in cea mai mare parte a sa in suprafata circumvolutiunilor si in stratul exterior al invelisurilor scizurilor Acest strat superior este scoarta cerebrala a carei grosime medie este de aprox. un cm. Sub scoarta cerebrala se afla masa fibrelor de legatura din subst. alba.
Aprovizionarea continua cu sange este indispensabila pentru activitatea creierului. Lichidul vital este transportat de sutele de ramuri arteriale spre zonele dorite. Arterele care conduc spre scoarta se ramifica in forma de laturi inchise , astfel , daca se inchide vreun punct al circuitului sangele poate sa ajunga pe cai ocolite la scoarta.
Neuronii cerebrali isi creeaza ramificatii de miliarde de legaturi pentru conducerea impulsurilor .
Axonii ingramaditi in fibre nervoase , implantati in teaca de mielina formeaza nervii cei mai importanti care leaga creierul de restul organismului.
Zonele interioare ale creierului se afla in jurul celui de-al treilea ventricul si servesc ca centri receptori pentru excitatiile referitoare la lucrurile vazute si cele ale mirosului.
|
