CRESTEREA, MULTIPLICAREA SI SUPRAVIETUIREA MICROORGANISMELOR

CRESTEREA, MULTIPLICAREA SI SUPRAVIETUIREA     MICROORGANISMELOR

de crestere logaritmica sau etapa log.) este etapa de multiplicare cu viteza progresiv marita si intensa, cu durata de generatie minima si constanta. Celulele microorganismului manifesta caractere morfologice, biochimice si fiziologice constante si caracteristice. Celulele au cea mai intensa, productiva si eficienta activitate metabolica. Acum se pot determina toate constantele biotehnologice ale organismului respectiv si apoi sa fie retinut cel mai productiv. In aceasta etapase constata si sensibilitatile microorganismului respectiv la actiune aunor antibiotice, substante antimicrobiene, ultraviolete, etc. durata acestei etape este limitata de rezervele de nutrienti din mediul de cultura si de suportabilitatea microorganismului la proprii metaboliti. Spre sfarsitul acestei etape apar incetiniri in ritmul de multiplicare.

Etapa stationara (de echilibru) marcheaza un echilibru in populatia microorganismului respectiv prin faptul ca diviziunea celulara care are loc, poate compensa numarul celulelor care mor. Aflata in echilibru stationar, populatia microbiana, isi incetineste activitatea metabolica si progresiv scade numarul celulelor viabile

Etapa de declin si moarte celulara (de declin logaritmic) se caracterizeaza printr-o scadere treptata a celulelor viabile si apoi moartea celulelor. Durata acestei etape este diferita de la un microorganism la altul. Prin epuizarea nutrientilor, din mediul de cultura si prin acumularea de metaboliti are loc o moarte accentuata, scade densitatea celulelor, iar in final mor toate celulele. Duratele etapelor sunt diferite in functie de microorganism. Pe parcursul acestor etape au loc modificari morfologice, structurale, biochimice, biologice si fiziologice ale celulelor microorganismului respectiv. Celulele aflate in etapa de crestere exponentiala sunt numai celulele tinere, cu activitati metabolice intense si specifice si ele pot fi folosite ca inocul si in biotehnologie. Celulele aflate in etapa stationara sunt, in general, celule mature cu caractere tipice morfologice si ele sunt folosite pentru determinarea genurilor si speciilor microbiene, pentru preparate microscopice si pentru studii de ultrastrucura. Celulele microorganismelor din etapa de declin au caracterele alterate, doar cele care formeaza spori sau chisti pot fi folosite pentru studiul acestora (in populatia microbiologica predomina formele de rezistenta). Pentru reportarea si determinarea metabolitilor primari, produsi de un microorganism se va apela la etapa de crestere exponentiala (aminoacizi, acizi organici, vitamine, enzime), iar pentru metabolitii secundari la etapa stationara (antibiotice si steroizi).

Supravietuirea microorganismelo 111h71b r corespunde cu mentinerea viabilitati acestora in toate conditiile.

Pentru supravietuire microorganismele adopta o serie de strategii si anume:

Latenta in cursul careia activitatea biologica este foarte redusa la limita energiei de supravietuire (de mentinere);

Criptobioza in care activitatea biologica este aproape absenta, dar se mentine viabilitatea componentelor celulare. Se intalneste la formele de rezistenta cum ar fi spori, chisti si clamidospori.

In activitatea bacteriilor (in mediile naturale) apar asa-numitele ultramicrobacterii in conditii prelungite de limitare a nutrientilor. Asemenea ultramicrobacterii au fost semnalate la genurile: Spirillum, Mucothrix, Favobacterium, Vibrio si Cytophaga. Prezenta acestor ultramicrobacterii reprezinta o strategie primordiala in evolutia mecanismelor de supravietuire a acestora in natura, cand mediile sunt sarace in nutrienti.