Cls. Amphibia
MORFOLOGIE EXTERNA:
3 tipuri morfologice dupa forma corpului:
1. Habitus lacertiform (urodelomorf, trituriform) = Unii stegocefali, Caudata - asemanatori cu crocodilii => cap mare, acoperit de scuturi osoase bot alungit, gura mare, dinti puternici, cp de lungime mijlocie, nu poate fi ridicat de mb (slab dezv), ant cu 4 digit, post 5, cd ++ lata, relativ scurta; alti reprezentanti aparati de o carapace osoasa ca la edentate; ≡I stego cu cp f lung si apozi, ≈ gimnofionelor actuale; in gen ≈ urodelelor, cu 4 mb complete sau rudimente ale lor; cp alungit, coada persista la adulti, mb scurte, ≈ egale;
2.Habitus raniform (batracomorf) - Salientia = adaptare perfecta la sarit=> cp scurt, cu reg caudala inclusa in trunchi, repr de 1 sg os (vert sudate => urostil), la adulti => coada dispare; mb post f lungi => parghie pt sarit, din 4 segm, nu ca la celelalte amfibii (din 3 segm); ulterior, ap de sarit se modifica => bufonidele pot doar sa mearga, sp adaptate la sapat au mb de lungimi egale; cp scurt, turtit 13213o1410n dv, cd absenta la adulti, mb inegale;
3. Habitus vermiform = serpentiform = gimnofionomorf - Gymnophiona - zona caudala (complet) redusa, cp alungit, mb absente;
Cap in gen +/_ turtit, gura larga; ≡I anure cu gura ingusta; ochi ≈ mari, proeminenti, pleoapa sup opaca si +/_ imobila, inf +/_transparenta, f mobila, poate acoperi ochiul in intregime; la unele Urodele si Anure cu viata exclusiv acvatica + toate larvele, ochi = mic/f mic, fara pleoape; ochii pot fi acoperiti de piele (Proteus anguineus, maj gimnofionelor), sau acoperiti de oasele craniului (Gymnophiona); pupila se poate mari +/_ , rotunda sau subtriunghiulara la maj Caudatelor si la unele Anure, orizontala la maj anurelor, verticala la Anurele nocturne;narile pe lat sau in vf bot, de obicei mici, se inchid/deschid cu aj ms dilatatori/constrictori, la broaste prin supape actionate de premaxile; urechea rudimentara la Gymnophyona, Caudata si unele Anure; la maj Anurelor ≡I o mb a timpanului de marime variabila, +/_ distincta sub pielea subtiata; la ♂♂ de Anure ≡I saci vocali int/ext; la unele Caudate ≡I branhii ext toata viata, cu aspect penat, cate 3 de fiecare parte (ax conjunctiv invelit de un epit. ciliat); la altele, desi exlusiv acvatice, nu ≡I branhii (apa introdusa in gura iese din cp prin 2 desch laterale, pe partile gatului); la anure nu se distinge gat, cent scapulara este chiar fixata de craniu (Hemisus Breviceps); Urodelele au gat si reg cervicala a CV; Trunchi cilindric/ partial turtit, Piele neteda sau verucoasa; ♂♂de Salamandridae pot avea creasta tegumentara dorsala; cd cilindrica, +/_ turtita, in special la caudate acvatice; la tritoni din gen Euproctus si Hydromantes - coada prehensila; la forme cu cd f lunga, se poate rupe f usor; la gymnophiona cd scurta sau rudimentara; la Anure abs; Mb ant cu cel mult 4 digit, post cu 5, foarte lungi la anure; digit ambelor mb pot fi reduse pana la 2; la mb ant in gen libere (exceptional palmate la Hyla faber si Racophorus); la Anure si unele Urodele -> dig mb post +/_ palmate; ≡I ades tuberculi carpieni, metatarsali si sub artic falangelor; la broastele arboricole - digit ambelor mb dilatate la vf => discuri adezive; nu ≡I disp de tip ventuza ci prin turtirea pernitei discului adeziv sub presiunea ultimei falange, mobila in sens vertical , insotita de secretarea unei sbst lipicioase;
Locomotie variata fct de dezv mb; reptatie in plan vert sau oriz, prin contractarea - relaxarea ms corp; Urodelele cu mb slab dezv se misca prin indoiri laterale, folosind des coada lunga si bine dezv (Chioglossa, Eurycea), uneori miscarile in apa/pe fundul apei f rapide, cu mb lipite de cp si abd in contact cu solul (Amphiuma, Siren); in miscarile lente - locomotie prin mers, misc mb in sens alternativ, ca la reptile si mamifere; Urodelele cu mb bine dezv se deplaseaza prin mers, cu cp ridicat deasupra solului, in apa - inot rapid cu aj cozii turtita lateral si cu creasta dorsala - miscari ondulatorii; mb lipite de trunchi nu iau parte la inot; coada poate servi si ca parghie pt salturi (Aneides); la Salientia ≡I dif moduri de locomotie: miscari de tarare, fuga, salturi mici/mari, inot, sapare, catarare; tipurile de locomotie sunt corelate adaptarilor coresp mb post ; mb post scurte determina mers reptant, dezvoltarea lor det locomotia prin mers (Bufo calamita), dezv mai mare => salturi scurte (Bufo viridis), dezv max => salturi lungi (Rana dalmatina - salt e 2 m lungime, 1,5 m H); mb interdigitala la mb post la sp inotatoare, => la inot rapid, apa impinsa cu ambele picioare simultan, mb ant lipite de corp; inot lent => miscari alternative, ca la mers; sp arboricole cu discuri adezive, cele exclusiv arboricole cu opozabilitatea deegtelor; ≡I broaste propriu-zis sapatoare, cu geotactism pronuntat; au muchii cornoase pe tuberculul metatarsal, folosite in sapat; se ingroapa cu p post in pamant (Anura), sau sapa cu botul (Urodela, Gymnophiona); pot sapa doar in nisip si pamant afanat (Salientia)sau in sol moale/mal (Urodela, Gymnophiona);
Tegument:
Scheletul:
|
