La un capat al clasificarii in functie de patogenitate se afla microorganismele nepatogene care traiesc in mediul inconjurator si nu gasesc conditii prielnice de dezvoltare in gazda umana, iar la celalalt capat se afla microorganismele patogene care produc intotdeauna imbolnaviri cu penetratie mare in populatie (Salmonella typhi, Yersinia pestis etc.) sau imbolnaviri cu 737e41h consecinte grave (Streptococcus pyogenes, Treponema pallidum).
Intre aceste doua extreme se afla flora conditionat patogena care provine din flora normala a organismului si care produce infectii doar in anumite conditii, ca, de exemplu, in scaderea rezistentei antiinfectioase a organismului (in stress, dupa viroze, dupa tratament imunodepresor, in SIDA etc.) si in cazul in care colonizeaza zone anatomice sterile (septicemii, meningite).
Flora accidental patogena provine din flora comensala a organismului dar necesita conditii deosebite de inmultire chiar daca patrunde in zone anatomice sterile. Astfel, streptococii viridans se gasesc in mod normal in faringe si ajung in circulatie dupa extractii dentare sau chiar si dupa periaje energice ale dintilor. La omul sanatos, mecanismele rezistentei naturale antiinfectioase inlatura streptococii in cateva ore de la patrunderea lor in sange, pe cand la cei cu vicii valvulare, la care exista depozite de fibrina pe endocard, streptococii se vor inmulti producand endocardita lenta maligna. Sunt cunoscute, de asemenea, esecurile din chirurgia ortopedica si cardiaca datorita patrunderii, in timpul operatiei, a tulpinilor de Staphylococcus epidermidis, principalul comensal al pielii.
Flora conditionat patogena si cea accidental patogena alcatuiesc flora oportunista, care profita in orice imprejurare de vulnerabilitatea gazdei umane.
Patogenitatea este un proces complex si multifactorial, care cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care microorganismele produc infectii. Ea este dependenta atat de microorganism cat si de gazda in care acesta patrunde. In timp ce unele microorganisme (patogene) produc in mod obisnuit infectii la indivizii neimunizati dar cu rezistenta naturala intacta, altele (oportuniste) produc infectii doar la indivizi cu barierele apararii naturale compromise.
Virulenta este gradul de patogenitate a unei tulpini in cadrul speciei. Spre deosebire de patogenitate, care este un caracter de specie, virulenta este un caracter de tulpina. De exemplu, in cadrul speciei Corynebacterium diphteriae exista specii toxigene virulente si netoxigene, deci nepatogene. Chiar si intre tulpinile toxigene exista o diferenta in ceea ce priveste cantitatea de toxina secretata.
Daca am imparti bacteriile dupa capacitatea de invazie a organismului, la un capat s-ar afla bacteriile toxigene, care se multiplica discret la poarta de intrare, iar toxina, secretata si apoi vehiculata de sange in organsim, este responsabila de aparitia bolii. Este cazul bacilului difteric si bacilului tetanic care produc infectia prin multiplicarea lor la poarta de intrare fara a invada organismul. Mai mult, bacilul botulinic, care isi secreta toxina numai in conditii de anaerobioza, la 30°C (in conservele alimentare), nici nu patrunde in organism, boala fiind o intoxicatie ce se produce prin consumul alimentelor conservate.
La celalalt capat se afla bacteriile invazive pentru care atasarea constituie un prim pas in penetrarea mai adanca a tesuturilor sterile. Ajunse aici, se vor multiplica, vor secreta diversi factori de patogenitate, rezultatul fiind infectia. Astfel de bacterii sunt, de pilda, bacilul carbunos care produce intotdeauna o infectie generalizata, cocobacilul ciumei, pneumococul etc.
La aceste doua categorii se adauga bacteriile sensibilizante, care prin infectie sensibilizeaza organismul. Acesta va raspunde prin reactii imunopatologice ce ii sunt nocive si genereaza leziuni. Cel mai bun exemplu in acest sens este bacilul tuberculos.
O bacterie poate fi in acelasi timp invaziva, toxigena si sensibilizanta, ca, de exemplu, Streptococcus pyogenes, dotat cu enzime invazive, cu capacitatea de a secreta eritrotoxina (responsabila de aparitia scarlatinei) si de a produce prin mecanism alergic cardita reumatismala, reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acuta etc.
|
