Ever-bearing and Summer-bearing Raspberries

Raspberry plants can be divided into two categories based the season in which they produce fruit. Ever-bearing varieties produce fruit in the summer as well as the fall, while summer-bearing varieties only produce fruit in the summer. Raspberry plants can also be divided into categories by color; varieties may produce reddish fruit or fruit in shades of yellow/gold, purple, and black.

Popular Raspberry Varieties

Popular varieties include Amity, Latham, Meeker, Willamette, Fall Gold, Brandywine, and Black Hawk, as well as many others. Amity raspberries are ever-bearing with medium to large dark red berries which are very firm. They feature a distinctive raspberry flavor which is excellent for pies and jams. Developed in Minnesota, Latham raspberries are summer-bearing, with round, deep-red berries ranging in size from small to large. Meeker raspberries are also summer-bearing, producing a large deep-red thimble-shaped berry with high sugar content. Summer-bearing Willamette raspberries produce a firm, conical, medium to large, dark-red berry and have a slightly tart taste due to lower sugar content. Fall Gold raspberry plants are ever-bearing, producing golden-colored medium to large conical berries that are extremely sweet. Originating in New York, Brandywine raspberries are summer-bearing, with large purple fruit. Black Hawk is a black medium-large raspberry originating in Iowa and peaking in mid-summer.

Commercial availability of raspberries depends largely on location and growing season, but most varieties freeze well and are a treat to be enjoyed no matter what the season!

Some knowledge of the different raspberry varieties and cultivars can aid gardeners and farmers in growing raspberries successfully.  The tables below highlight the characteristics of many commonly-grown raspberries, and can help you determine which varieties are suited to your local climate and soil conditions.

Red Raspberries

Yellow/Gold Raspberries

Purple Raspberries

Black Raspberries

 

Denumire stiintifica: Rubus fructicosus
Aspect: tufa perena
Expunere: plin soare
Soil: usor drenabil

Descriere De multe ori, gradinarii scapa din vedere posibilitatile de cultivare a rugilor de mure. Murele se gasesc destul de rar in magazine, dar sunt usor de cultivat si de ingrijit.

Tipuri de mure: a) Tufe de mure semi-cataratoare, fara spini - ramurile se intind pe pamant si nu se pot sustine singure vertical, asa ca trebuie antrenate pe spaliere sau araci. Fructul se coace cam la o luma dupa cel de la speciile drepte. Acest tip de mure nu trebuie cultivat in zonele unde temperaturile pe timp de iarna scad sub -17°C.
b) Tufe de mure cu ramuri drepte - tolereaza temperaturi putin sub -17°C fara ca tulpina sa fie afectata serios.

Testarea pamantului si plantarea tufelor de murelor
Este bine sa testati pH-ul solului cam cu sase luni inainte de data la care veti efectua plantarea, pentru a avea suficient timp sa ii imbunatatiti calitatea. Daca pH-ul este prea scazut, adaugati dolomita pentru a creste nivelul pana la cel indicat pe trusa de testare.

Radacinile tufei trebuie mentinute in umezeala pana se planteaza - fie le plantati temporar in alt loc potrivit, fie le tineti infasurate intr-un manson umed. Nu lasati radacinile tufei de mure intr-un mediu uscat sau la soare.

Sapati o gaura destul de mare incat radacinilor sa se intinda natural. Nu scurtati din radacinile; puteti numai sa le taiati pe cele stricate. Tufa se planteaza la adancimea la care a fost plantata si in sera din care ati cumparat-o. Coroana (care incepe din punctul din care pornesc tulpinile si radacinile) trebuie plasata la 3 cm sub nivelul solului.

Dupa plantare, batatoriti bine solul pentru a inlatura eventualele gauri de aer din jurul radacinilor. Imediat dupa plantare se uda bine.

Ingrijirea tufei de mure
Cel mai bine pentru mure este sa fie tratate cu amestecuri de fertilizatoare. Pentru cele mai bune rezultate, tratati tufa cu fertilizator primavara devreme, cand incepe procesul de dezvoltare si din nou vara, imediat dupa recoltarea fructelor.

Folositi 2 kg de amestec 10-10-10 la un rand lung de 30 m. Pentru ca tufa de mure sa fructifice tarziu, aplicati fertilizatorul pana cel tarziu in iulie, pentru a evita cresterea fortata a lastarilor tarzii care vor fi afectati de frigul iernii.

In primii doi ani, perioada in care radacinile se dezvolta complet, imprastiati in aproximativ 1 kg de fertilizator in jurul bazei tufei, pe o raza de 30 cm.

Tufa de mure are nevoie de umezeala abundenta pe perioada de dezvoltate si coacere a fructelor. Daca nu ploua suficient, trebuie sa irigati dvs. Cantitatea minima de apa necesara unei tufe mature de mure este de 7-8 litri de apa pe zi, in perioada de dezvoltare a fructelor.

Acoperirea bazei plantei cu paie, talas, resturi de lemne sau coceni de porumb ajuta la controlul buruienilor si la pastrarea umiditatii si a substantelor nutritive.

Tufele de mure trebuie sapate atent si des, sau acoperite foarte bine cu paie pentru ca sa nu fie napadite de buruieni. Odata ce au apucat sa creasca, buruienile sunt dificil de controlat. Saparea se incepe primavara, imediat ce pamantul poate fi lucrat si  face de cate ori e nevoie pentru a preveni aparitia buruienilor. Evitati saparea foarte adanca, pentru a nu rupe radacinile. Nu mai sapati pamantul din jurul bazei cam cu o luna inainte de sosirea sezonului rece (mai ales a inghetului). La plantele deja prinse se pot folosi si ierbicide.

Legarea, antrenarea si taierea
Tufele de mure semi-cataratoare trebuie antrenate si legate pe spaliere. Tufele cu ramuri drepte nu au nevoie sa fie legate daca sunt taiate vara astfel incat sa nu depaseasca 91-120 cm inaltime; ramurile lungi pot fi antrenate pe spaliere cu sarma.

Spalierul se construieste din doi araci, infipti in pamant cu 6 metri distanta intre ei, intre care se intinde sarma. Pentru tufele drepte e destul un singur fir de sarma, prins la 70 cm de la nivelul solului; pentru tufele semi-cataratoare se folosesc doua sarme prinse la 91 si respectiv 150 cm de la sol.

La unele soiuri de mure cu ramuri drepte, cum sunt Cherokee si Cheyenne trebuie taiati lastarii noi care dau de la butuc. In timpul perioadei de vegetatie este de dorit ca lastarii sa nu aiba mai mult de 30 cm. Cand lastarii noi cresc mai mult de atat, trebuie sa le taiati varfurile - asta va forta ramificarea inferioara pe ramuri, lucru care va intari lemnul si va face tufa sa suporte mai usor greutatea fructelor. Pe timpul iernii, ramurile laterale se scurteaza pana la 30-35 cm de la pamant, iar iarna tarziu se taie ramurile uscate.

Imediat ce a fost cules si ultimul fruct, vara, se taie toate ramurile batrane; tot atunci este un moment bun de a inlatura si lastarii tineri care par fragili.

Tufele de mure semi-cataratoare trebuie antrenate pe spaliere dupa cum am explicat mai sus si legate cu sfoara moale.

In general, in primul sezon recolta va fi mica. Daca tufa nu se dezvolta prea mult in aceasta prima perioada, taiati ramurile pana la 5-10 cm iarna tarziu pentru a forta aparitia unora mai viguroase. Din cel de-al doilea an si in cei care vor urma, lastarii vor creste mai vigurosi; ei trebuie legati pe spaliere cand au 1,2 - 1,6 metri. Unii cultivatori prefera sa astepte pana dupa ce au cules toate fructele si taiat ramurile batrane pentru a lega lastarii noi. Taiarea ramurilor batrane este o operatie foarte importanta pentru prevenirea bolilor. Dupa recoltare, inlaturati si ramurile fragile sau bolnave, lasand numai 4-8 lastari tineri; acestia se leaga pe spalier in forma de evantai, nu ca un buchet. Primavara se scurteaza orice lastar nou pana la 30 de cm.

Recoltarea
Recoltarea murelor cu ramuri drepte incepe cam la 1-2 saptamani dupa sezonul capsunilor; fructele tufelor semi-cataratoare nu incep sa se coaca decat de abia pe la mijlocul verii. Murele se culeg cand sunt negre.

Inmultirea Este o operatie simpla, chiar si pentru gradinari incepatori. Cel mai bun moment este in septembrie; alegeti o ramura viguroasa, aplecati-o la pamant (fara sa o rupeti) si ingropati o portiune din ea in pamant, intr-o gaura de aproximativ 15 cm. Acoperiti cu pamant si nivelati. daca pare ca ramura va iesi la suprafata, asezati deasupra ei cateva pietre pe care sa le dati la o parte peste doua luni; udati bine daca mediul este foarte secetos.

Lastarul va prinde radacini in cateva luni si poate fi scos pentru a fi plantat in locul final in primavara anului urmator. Pentru asta, taiati lastarul-mama la aprox. 30 cm de noua planta si dezgropati tufa tanara fara sa-i deranjati prea mult radacinile.

ZMEURA

I. Alexa

Tags: dietoterapie, fructe, preparate, zmeura

inapoi la prima pagina

Peste 90% din productia de fructe de padure realizata de Romsilva este destinata exportului, potrivit Agentiei NewsIn

Vesticii cumpara de la producatorul roman zmeura, afine, mure, macese, catina si paducel. Romsilva este cel mai mare producator de fructe de padure de pe piata romaneasca, deoarece in acest caz putem vorbi despre o productie organizata.
In schimb, micii proprietari care si-au primit padurile nu au reusit sa se asocieze pentru a putea vinde cantitati mari pe piata. Dezorganizarea de pe piata interna ii determina pe procesatorii de fructe de padure sa apeleze la importul de materie prima.
Pentru 2006, Romsilva estimeaza productia de fructe de padure la aproximativ 6.500 de tone, o cantitate relativ egala cu cea a anului 2005. Anul trecut, a fost realizata o productie de 6.750 de tone de fructe de padure si in proportie de 90% a fost exportata pe pietele din Germania, Austria, Italia si Franta.
In aceste tari se prefera produsele in stare refrigerata, dar se importa si pentru industria farmaceutica. Si in 2006, cea mai mare parte a productiei va fi destinata exportului, a declarat un oficial al Romsilva, citat de NewsIn. Asta se datoreaza si faptului ca pretul oferit de catre partenerii externi a crescut cu cateva sute de euro pe tona.
In acest an, cele mai solicitate fructe de padure la export sunt afinele, zmeura si murele, in timp ce oferta celorlalte tari este diminuata fata de anii trecuti. Sezonul de recoltare a fructelor de padure din tara noastra a inregistrat intarzieri din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile. (S.N.)

Eficienta unei activitati de productie, in cazul produselor horticole, este determinata in final de modul si de formele de valorificare.
In prezent, problema cea mai dificila pe care o intampina micii producatori de fructe este valorificarea, mai ales in cazul fructelor perisabile.
O alternativa in acest sens o constituie semiindustrializarea fructelor folosind echipamente si instalatii proprii de capacitate mica/medie.


Prin folosirea acestei tehnologii de valorificare castigurile producatorilor pot fi duble sau chiar triple, fata de valorificarea ca materie prima a fructelor proaspete, deoarece tendinta actuala a fabricilor de conserve din Romania este procurarea materiei prime sub forma de produse semiindustrializate, care sunt mai usor de depozitat, nu inregistreaza pierderi la prelucrare, iar termenul de valabilitate este de pana la 12 luni.
Tehnologiile de semiindustrializare a fructelor sunt operative si relativ simple, asigurand o valorificare mai buna a fructelor care nu gasesc alta cale de utilizare datorita supraofertei, calitatii improprii pentru alte destinatii sau distantelor mari intre locul de recoltare si fabricile de conserve.
Produsele semiindustrializate, cunoscute si sub denumirea de semiconserve, semifabricate, semiprelucrate sau semitransformate reprezinta o cale de conservare abiotica, de natura chimica.
Substantele chimice antiseptice (conservantii alimentari) folosite in tehnologiile de semiindustrializare a fructelor sunt: SO2 (dioxid de sulf), urmat de acidul benzoic cu derivatii sai benzoatul de sodiu, potasiu sau calciu, derivatii acidului paraoxibenzoic, iar cu o utilizare limitata sunt folositi acidul sorbic, acidul formic si derivatii lor.
Cel mai utilizat antiseptic este dioxidul de sulf datorita proprietatilor sale de fungicid, bacteriocid, antioxidant si partial antioxidazic.
Concentratiile de 0,1 – 0,2% SO2 sunt letale pentru microflora de biodegradare existenta pe fructe. In timpul prelucrarii in instalatii de vacuum, SO2 din produsele semiindustrializate se elimina aproape total.
Produsele semiindustrializate din fructe sunt: pulpele, marcurile si sucurile suprasulfitate.
Pulpele de fructe sunt obtinute prin prelucrare mecanica, urmata de conservare chimica. Se prezinta ca fructe intregi sau divizate, permitand identificarea speciilor din care provin. In acelasi ambalaj, pulpele trebuie sa provina dintr-o singura specie de fructe.
Pulpele de fructe se prepara din: capsune, cirese, visine, caise, prune, mere, gutui, zmeura, coacaze, mure, afine, etc.
Materia prima trebuie sa corespunda scopului urmarit din punct de vedere al sanatatii, fermitatii, continutului in glucide (minim 14% la prune – 7% la capsune) sau gradului de poluare.
Nu se recomanda stocarea pe perioade mai lungi, mai ales in cazul ambalajelor improprii, care pot favoriza fermentarea sau mucegairea, limitele recomandate fiind intre 8 ore la capsune/zmeura si respectiv 98 ore la gutui.
Ambalajele de pastrare cele mai folosite sunt butoaiele sau bidoanele din material plastic, igienice si usor de intretinut.
Pentru pulpele de fructe cu textura sensibila se prepara si o solutie de bisulfit de calciu care se adauga dupa limpezire in proportie de 1:1 cu solutia conservanta de baza.
La fructele moi: zmeura, mure, capsune, se foloseste concentratia de minim 4% SO2, iar solutia ocupa in raport cu masa fructelor un volum de 5%.
La merele si gutuile divizate solutia de SO2 3% va ocupa un volum de 7%.
La cirese, visine, caise, prune, afine, coacaze negre, coarne si macese solutia de SO2 2% va ocupa un volum de 10% in raport cu masa fructelor.
Fructele pregatite se introduc in recipiente treptat pentru a nu le vatama. Cand nivelul de umplere cu fructe a recipientelor ajunge la jumatate se adauga doua treimi din cantitatea de solutie conservanta, apoi se completeaza cu fructe si cu diferenta de solutie. Nivelul maxim de umplere este de 90% din capacitate.
Recipientele umplute cu fructe se etanseizeaza perfect, apoi se recomanda rostogolirea lor pentru ca solutia conservanta sa cuprinda cat mai bine pulpele de fructe. Operatia se executa atent, repetandu-se timp de 5 - 7 zile. In caz contrar, in recipiente se formeaza focare de fermentatie, care pot cuprinde intregul continut.
Pentru o corecta identificare ambalajele se marcheaza, apoi se depoziteaza in spatii curate, aerisite, la temperatura de maxim 15°C. In aceste conditii, pulpele de fructe se pot conserva pana la 12 luni (6 luni la cele din flora spontana).
Pulpele de fructe se folosesc pentru obtinerea de marmelade, gemuri, dar si sucuri cu pulpa. Continutul in SO2 total raportat la masa produsului, inclusiv lichidul, trebuie sa fie de 0,1 – 0,2%.
In cazul pulpelor de fructe utilizate pentru confitare (confiere) cum este cazul cireselor se pune un accent deosebit pe marimea, fermitatea si uniformitatea fructelor, pe lipsa de defecte si prevenirea craparii. In acest caz, continutul redus in glucide nu constituie un criteriu de neacceptare, recomandandu-se chiar recoltarea in parga.
Marcurile de fructe sunt produse obtinute in urma trecerii prin sita a fructelor proaspete sau pulpelor de fructe, oparite in prealabil sau neoparite, apoi conservate in scopul prelucrarii lor ulterioare.
Marcurile se prepara din caise, piersici, mere, pere, prune, gutui, cirese, visine, capsune, zmeura, mure, afine, coarne, sau in amestec (35% prune, 50% mere si 15% alte fructe). Se considera ca fructele care nu corespund pentru conservarea sub forma de pulpe (fructe de calitatea II) se pot transforma in marcuri.
Materia prima trebuie sa fie sanatoasa, constand in fructe proaspete, la maturitatea tehnologica, cu un continut cat mai ridicat in glucide (minim 14% la prune, 12% la cirese, visine, 11% la gutui, mere, 10% la caise, pere, 9% la zmeura, mure, 8% la piersici, afine, 7% la capsune).
Sortarea, curatarea si spalarea temeinica asigura igiena si stabilitatea ulterioara, prin micsorarea incarcaturii microbiene si de substante poluante. In paralel se indeparteaza coditele, caliciul, uneori samburii.
Fructele cu pulpa tare, de dimensiuni mari (mere, pere, gutui) se divizeaza, iar fructele mai moi, coapte, se zdrobesc.
Tratarea termica a fructelor se poate realiza intr-un prefierbator in scopul inmuierii tesuturilor si hidrolizei pectinei, marind randamentul la strecurare. Aceasta inactiveaza enzimele si distruge microflora de biodegradare.
Fructele cu pulpa moale (capsune, afine, etc.) se incalzesc numai la temperatura de fierbere. Fructele samburoase (cirese, visine, caise, piersici, prune) se fierb 5-10 minute, iar fructele semintoase (mere, pere, gutui) 10-15 minute daca au fost divizate sau 15-30 minute daca au fost introduse intregi.
Strecurarea se poate face mecanic la o pasatrice avand site cu ochiuri de 1-2 mm. O pasatrice care functioneaza bine elimina reziduurile aproape uscate si samburii intregi (nesparti). Racirea se face pana la temperatura de 30-35°C.
In aceasta faza se verifica si continutul in substanta uscata solubila, pentru a fi corespunzator STAS.
Marcurile necorespunzatoare se vor amesteca cu altele mai bogate in substanta uscata solubila. Omogenizarea se realizeaza in bazine cu malaxor, adaugandu-se solutia de SO2 cat mai concentrata, in proportie variabila cu durata depozitarii.
Pentru 12 luni de conservare, cantitatea necesara este de 3 l solutie SO2 6%, iar pentru 6 luni de numai 2 l la 100 kg marc.
Umplerea ambalajelor de pastrare, care pot fi butoaie sau bidoane din material plastic, se realizeaza in proportie de 90% cu marc omogenizat. La capacitati mici tratarea cu solutia conservanta si omogenizarea se executa concomitent cu umplerea, Depozitarea se realizeaza la temperatura constanta de maxim 15 °C, timp de maxim 12 luni.
Din marcuri se fabrica magiunul, marmelada si unele gemuri. Marcurile neconservate de calitate buna (neoxidate, numite piureuri) se folosesc pentru prepararea sucurilor cu pulpa, piureurilor concentrate, spumelor, inghetatelor si a altor produse concentrate sau de cofetarie.
Sucurile suprasulfitate din fructe se obtin prin prelucrarea fructelor sub forma de suc prin tratare enzimatica, urmata de presare, adaugarea solutiei conservante si limpezire.
Pentru obtinerea unui suc suprasulfitat de calitate buna materia prima trebuie sa fie proaspata, sanatoasa, nefermentata, bine coapta, zemoasa, fara a conta marimea fructelor. Dupa sortare si spalare se realizeaza zdrobirea cu utilaje din material inoxidabil. Pulpa obtinuta este formata dintr-o faza lichida si vascoasa (sucul) si o faza solida semigelificata. Enzimele pectolitice care se comercializeaza maresc randamentul in suc si determina aroma, gustul, mirosul si culoarea acestuia. La mere/pere durata tratamentului este de 20 minute, la temperatura de 40 °C.
Dupa presare, sucurile in functie de materia prima, sunt vulnerabile la oxidare si la declansarea spontana a fermentatiei, care odata declansata nu mai poate fi stopata. Din acest motiv, operativitatea in preluare si prelucrare, igiena perfecta si sulfitarea fara intarziere constituie conditii obligatorii de lucru.
Suprasulfitarea se poate executa direct cu sulfitometrul sau cu dispozitive speciale de dozare, in functie de debitul pompei, administrand-se 0,125 – 0,15% SO2.
Limpezirea sucurilor se executa dupa sulfitare prin decantare naturala, prin bentonizare, centrifugare sau filtrare grosiera. Sucul limpezit se pastreaza in rezervoare de inox sau in butoaie cu capacitatea de 200-300 l, in spatii uscate, aerisite, la temperaturi mai mici de 20 °C.
Sucurile se folosesc la fabricarea concentratelor, siropurilor, lichiorurilor, nectarurilor si altor produse similare. In momentul comercializarii continutul in SO2 al sucurilor de fructe, nectaruri, etc., trebuie sa fie de maxim 10 mg/l.
Alte procedee de semiindustrializare a fructelor care inlocuiesc conservarea chimica, mai ales in cazul exporturilor, sunt: congelarea, supraconcentrarea cu zahar si termosterilizarea la capacitati mari. Aceste procedee insa sunt mult mai costisitoare pentru micii producatori.

Ing. Adriana Fianu
ICDIMPH – Horting Bucuresti

PROPUNERE DE INVESTITIE

Comuna Sotrile – Judetul Prahova

Infiintarea unui centru de colectare fructe de padure

1.1 PREZENTARE GENERALA

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

PREZENTARE PROIECT

Romania este una dintre tarile cele mai bogate in biodiversitate din Europa. Este bogata in fructe de padure, plante medicinale si aromatice (PMA), cele mai multe gasindu-se in zonele agricole gospodarite in mod traditional.

Acest proiect isi propune sa sporeasca motivatia pentru conservarea habitatelor bogate in biodiversitate, prin demonstrarea modului in care acestea pot fi utilizate pentru productia durabila de fructe de padure in beneficiul culegatorilor si detinatorilor de teren.

Resursele Romaniei in ceea ce priveste fructele de padure sunt foarte diversificate. Fructele de padure pot fi cultivate si in sistem intensiv, iar situatia suprafetelor la nivel national se prezinta astfel: cea mai cultivata specie ramane zmeurul, apoi afinul.

Exporturi estimate in 2004 Proaspat Refrigerat Congelat Tone Euro/tona Tone Euro/tona Tone euro/tona Afine - - 200 1.250 600 1.350 Zmeura - - 600 1.100 300 1.200 Mure - - 350 500 350 550 Catina - - 250 700 350 550 Macese 800 250 800 300 800 350 Porumbe - - 900 400 100 450 Paducel 300 400 - - - - Sursa: Regia Nationala a Padurilor

STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

Fructele de padure cultivate si din flora spontana au si la aceasta data o importanta pondere din totalul procesarii la nivel national.

Programul SAPARD ofera sprijin financiar pentru asigurarea tuturor conditiilor tehnice necesare productiei de fructe de padure si relansarea acestei activitati cu mare potential de dezvoltare.

Prin Masura 3.4, „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative", submasura „Alte activitati", cei care doresc sa investeasca intr-o astfel de activitate pot obtine fonduri nerambursabile SAPARD pentru colectarea, depozitarea si procesarea fructelor de padure. In cadrul unui proiect SAPARD se pot construi sau moderniza cladirile operationale si utilitatile conexe pentru depozitarea materiilor prime si produselor, pentru procesare si marketing.

Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura „Alte activitati", in care sunt cuprinse si fructele de padure, se ridica la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor disponibile pentru Masura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submasura mentionata mai sus are o pondere de 15%.

Aceasta industrie se va dezvolta si mai mult in cel mai scurt timp posibil, daca societatile producatoare vor reusi sa ofere un flux adecvat de materii prime, o tehnologie de prelucrare, performanta care sa asigure valorificarea eficienta a produselor, minimizarea costurilor de productie si a pierderilor, un mixt de marketing adecvat nevoilor proprii, standarde de ambalare si de calitate competitive pe pietele externe.

INFORMATII FINANCIARE SI TEHNICE

Cheltuieli eligibile specifice:

Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor conexe pentru:

Depozitarea materiilor prime si produselor, procesare si marketing;

Laboratoare pentru analiza si cercetare;

Constructii speciale pentru utilitati;

Birouri pentru utilizare in cadrul fermei.

Echipamente si dispozitive noi pentru:

Recoltarea , depozitarea, procesarea si marketingul produselor;

Laboratoare pentru analiza si cercetare

Utilitati;

Coacazul negru

Coacazul negru sau “Ribes nigrum” este cunsocut din cele mai vechi timpuri , fiind apreciat pentru multiplele sale calitati. A fost folosit sub diverse forme atat de catre vechii greci si romani, cat si de geto-daci.

Este un arbust inalt de 1,5 -2 m, avand scoarta cenusie-galbuie, fiind lipsit de spini. Infloreste primavara, facand cate 10-15 flori verzui pe fiecare planta , din care iau nastere apoi fructele, care atunci cand sunt coapte, se prezinta ca niste bobite negre dispuse in ciorchine. Cultivarea sa in gradini a inceput cam prin secolul al XVI-lea, pentru prima data in Franta , de unde, in scurta vreme, s-a extins in toata Europa, America de Nord, Asia si Australia. In decursul anilor s-a depus o munca de selectie riguroasa, obtinanadu-se, astfel, soiuri cat mai productive, mai bogate in principii nutritive.

Fructele coacazului negru sunt foarte bogate in vitamina C (200 mg.%), din acest punct de vedere fiind la fel de valoroase ca si frunzele de patrunjel. O calitate in plus a acestui fruct este aceea ca vitamina C pe care o contine isi pastreaza un timp mai indelungat proprietatile, datorita lipsei unei enzime specifice (ascobinoxidaza) care oxideaza vitamina C. Bobitele de coacaze contin cantitati insemnate de vitamina B1 si B2, rivalizand din acest punct de vedere cu ciresele, portocalele, merele, perele, piersicile, etc.

Tot atat de valoroase sunt si in privinta carotenului (250 mg %) si a vitaminei PP. Prin consumarea unei bobite de 40 g. zilnic un om adult isi asigura intreaga cantitate de vitamine necesara organismului. In schimb, valoarea calorica este printre cele mai scazute, respectiv 46 de calorii la suta, fiind recomandate in alimentatia diabeticilor si a celor care au nevoie de regim hipocaloric. Totusi, slaba valoare calorica este compensata din plin de continutul bogat in saruri minerale:potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier si clor. La acestea se adauga continutul destul de ridicat in microelemente, iod, cupru, mangan, zinc si cobalt, precum si insemnate cantitati de enzime deosebit de valoroase in asimilarea albuminelor, grasimilor si a hidratilor de carbon.

Murul

Murul (Rubus fructicosus), denumit popular rug, rug de mure sau murariu, este un arbust din familia rozaceelor. Creste in tufisuri, pe marginile raurilor si padurilor sau in culturi hibride dirijate.

Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cu originea in Orient, cu peste 100 de specii si peste 1.000 de varietati hibride. Partile utilizate in scop medicinal sunt: fructele, frunzele, lastarii tineri, uneori radacinile si florile, foarte rar lemnul. Frunzele de mur contin acid malic, succinic, lactic, oxalic, taninuri, iar fructele contin in plus acid citric, salicilic, pectina, mucilagii, flavonide, inozitol, vitamina C

Inmultirea muruluise poate face prin: seminte, marcotaj, drajoni, butasi de radacina, butasi de tulpina, despartirea tufelor.

Cea mai simpla metoda la mur este imnultirea prin marcote.

Varfurile tulpinilor (lastarilor de 1 an), venind in contact cu solul, se inradacineaza si dau nastere la alte plante.

De aceea, varfurile tulpinilor de la plantele de mur pe care dorim sa le inmultim se lasa pe sol (chiar se acopera cu un strat de 10 cm de sol) la sfarsitul lunii august.

Acestea inradacineaza pana la sfarsitul vegetatiei si se pot detasa cu o portiune de tulpina de 30-40 cm, cu ajutorul sapei si cazmalei, toamna sau primavara.

Se pot obtine astfel plante cu sistemul radicular bogat, ce se pot folosi la plantare toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie.

Material saditor de arbusti fructiferi se poate, de asemenea, procura de la toate statiunile de cercetari pomicole zonale.

Fragul

Denumirea plantei: Frag (Fragaris vesca)

Fam. Rosaceae

Denumiri populare: agrange, buruiana de fragi, capsuni, fragi de padure, fraguta salbatica, fronza, varagute.

Ecologie si raspindire: o planta cu tulpina scurta, frunze in rozeta, flori mici si albe si fructe mici ,conice, rosii sau albicioase ce iubeste sa rasara in luminisurile si poienele padurilor.

Perioada de vegetatie: o planta perena

Periada de recoltare: Se utilizeaza frunzele, care se rup fara petiollul principal, recoltate din iunie pina la inceputul lunii octombrie, precun si fructele coapte.

Boli in care se utilizeaza:

Uz intern: diaree, enterite, cistite, guta, diabet zaharat, eruptii tegumentare, ateroscleroza, afectiuni renale, artritism, reumatism,afectiuni hepatice, colesterol crescut, tuberculoza, constipatie cronica, astenie, litiaza urinara, litiaza hepatica.

Zmeura

Zmeura produce fructe delicioase. Este foarte potrivita cu climatul Romaniei. Exista trei varietati de zmeura: rosie, galbena si neagra.

Unde cultivati zmeura?

Cea mai importanta cerinta a acestei plante se refera la tipul de sol. Are nevoie de un sol umed, dar accepta si solurile putin mai nisipoase, atata timp cat sunteti pregatit sa le udati saptamanal in lunile mai calde de vara. Pentru rezultate foarte bune, solul trebuie sa fie neutru din punct de vedere chimic.

Fructele de zmeura ies destul de tarziu, asa ca nu este nevoie de o ingrijire speciala impotriva inghetului. Zmeura creste in salbaticie in tinuturile impadurite, asa ca umbra nu constituie o problema pentru aceasta planta.

Luna octombrie este luna perfecta pentru plantarea zmeurei, dar ea poate fi sadita si in luna martie, daca vremea si solul permit acest lucru.

Pentru a planta zmeura, sapati un sant de 30 de cm adancime si un metru latime. Daca plantati mai mult de un singur rand, lasati aproximativ 1.7 m intre randuri, pentru a permite radacinilor sa se raspandeasca liber , si pentru a putea aduna fructele vara.

Zmeura are nevoie de suport. Instalati suportul dupa ce ati sapat santul, dar inainte de a planta. Planta nu trebuie legata strans de acest suport.

Puneti zmeura in santul sapat, cu plantele la 45 de cm una de alta, si acoperiti radacina cu pamant. Acest lucru va ajuta la formarea unor radacini mai viguroase.

In sfarsit, taiati planta pana ajunge la cam 15 cm de nivelul solului. Acest lucru poate parea putin drastic, dar daca retezarea nu se face corect, planta va fi serios slabita.

Afinul

Afinul poate fi intalnit in zonele de munte, pe păsunile alpine sau prin locuri stancoase. Se dezvoltă sub forma unui arbust mic, cu fructe de culoare negru-albăstrui si cu un gust duce-acrisor. De la afin se folosesc frunzele (Folium Myrtilli) si fructele (Fructus Myrtilli).

Afinul este un arbust inalt pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate. Frunzele cad toamna. Ele sunt alterne, de forma ovala, glabre, lungi de 1-3 cm, cu marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt. Florile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in 5 dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagra-albastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie. Creste in regiunea de munte prin taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde formeaza tufarisuri compacte si intinse.

Recoltarea:
De la afin se recolteaza frunzele si fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii pana toamna tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. Fructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci cand sunt deplin coapte (iulie-august). Dupa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau alte impuritati.

Cost total estimativ al proiectului de constructie a unui centru de colectare fructe de padure este de 115000 € cost care ar cuprinde: achizitionarea de unitatii specifice depozitarii; utilaje si masini specifice depozitarii plantelor medicinale ; pregatire profesionala; consultanta.

La calcularea indicatorilor s-a luat in considerare cursul valutar:

Prognoza vanzari
INDICATORI
Total vanzari
afine
coacaze negre
mure
zmeura
fragi
Pret/kg
afine
coacaze negre
mure
zmeura
fragi
Vanzari
afine
coacaze negre
mure
zmeura
fragi
Cost direct/kg
afine
coacaze negre
mure
zmeura
fragi
Cost direct vanzari
afine
coacaze negre
mure
zmeura
fragi

Prognoza altor cheltuieli si venituri
Indicatori
Cheltuieli salarii si taxe
Cheltuieli marketing si publicitate
Cheltuieli cu dobanzile bancare
Alte cheltuieli 10% din vanzari
Alte venituri
Prognoza fluxului mijloacelor banesti
INDICATORI	Total pe an,€
Sold initial
Plata obligatiilor
-         dobanda spre plata
-         impozit spre plata
-         dividende spre plata
Dobanda primita din investitii
Salarii si contributii sociale
Incasari de la debitori
Plati la creditori, din care :
reabilitare constructie
echipamente, materii prime
Alte cheltuieli 10%
Cheltuieli cu marketing si publicitate
Dividende intermediare
Prognoza balantei la sfarsit de perioada
Indicatori
Total vanzari
Alte venituri
Total venituri
Cost direct vanzari
Cheltuieli salarii si taxe
Cheltuieli cu marketing si publicitate
Cheltuieli cu dobanzile bancare
Dividende
Alte cheltuieli 10 %
Total cheltuieli
Venit inainte de impozitare
Impozit profit
Profit net

1.7 CONCLUZII

Primaria ofera spre inchiriere si concesionare camin cultural (500mp), brutarie (100 mp), han (550 mp), si teren extravilan (1-2 euro/mp)si intravilan (5-8 euro/mp. Primaria mai ofera scutiri de taxe si impozite pe perioada determinata.

Investitia initiala pentru realizarea centrului de colectare fructe de padure este in suma de 115.000 euro, recuperarea investitie depinzand de politica de amortizare a viitorului centru.

Cuprins:

	PREZENTARE GENERALA A COMUNEI
	OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI
	PREZENTARE PROIECT
	PIATA ACTUALA
	STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA
	INFORMATII FINANCIARE
	CONCLUZII
	ANEXE

În 1990, Ilie Boboescu si-a vândut casa din Arad si masina pentru a investi în pamânt. Cu banii ramasi dupa ce a intrat în posesia a câteva hectare în satul Neudorf, aradeanul a cumparat mii de butasi de zmeura, pe care i-a cultivat, iar doi ani mai târziu banii au început sa curga. Profiturile uriase l-au transformat în "Regele zmeurei", având cea mai mare productie din România. Experienta de familie Ilie Boboescu a lucrat 36 de ani în industria alimentara, fiind inginer la Întreprinderea de Fermentare a Tutunului din Arad. Dupa Revolutie s-a gândit ca ar putea sa faca bani pe cont propriu din ceva la care se pricepea foarte bine: zmeura. Parintii lui au cultivat zmeura în gradina casei înca din 1960, fiind singura lor sursa de trai, în conditiile în care tatal lui avea o pensie de agricultor de numai 100 de lei. "Gradina ne-a asigurat traiul si se faceau bani suficienti cu ea. Când era sezonul zmeurei, banii primiti la piata ne asigurau traiul tot anul", spune aradeanul. Câstigând experienta din ajutorul dat familiei la cultivarea acestor fructe, omul s-a hotarât sa devina cultivator profesionist. Pret fara concurenta Plantatia de zmeura pe care si-a facut-o în localitatea Neudorf a devenit cea mai mare din România, având peste sase hectare. "O plantatie mare de zmeura exista si la Pitesti, dar are numai un hectar. În rest, aceste fructe sunt cultivate de români pe suprafete mici, de obicei în gradini", spune aradeanul, care nu are concurenta serioasa în acest moment. Desi suprafata de sase hectare poate parea mica, comparativ cu terenurile cultivate cu cereale, zmeura aduce profituri înzecite. Un singur hectar cu zmeura poate da pe sezon de la 5.000 la 10.000 de kilograme de fructe. "Pretul de desfacere este foarte bun, în lipsa concurentei. Practic, pâna acum trei ani, când am început sa dau cantitati mari pe piata, zmeura se aducea în regiune din import si se vindea la kilogram cu peste 600.000 de lei. Acum, am dus acest pret la 200.000 de lei în perioada mai-iunie, când nu prea sunt pe piata alte fructe", spune aradeanul. El a socotit ca a scos, anul trecut, un pret mediu de 100.000 de lei la kilogram, în functie de perioada de vânzare si locul de desfacere. Aceasta cantitate I-a adus încasari de jumatate de miliard de lei vechi la hectar. Investitie profitabila Pentru o astfel de recolta este nevoie de minimum 5-6.000 de butasi la hectar. Cultivatorul spune însa ca investitia merita, pentru ca se recupereaza rapid, în cel mult doi ani, iar timp de alti 13 ani, cât cultura mai da roade, se obtine doar profit. "Investitia initiala este de circa 400 de milioane de lei la hectar. Pare mult, dar cine începe cu acest hectar, scoate profit la a doua productie. Zmeura da fructe înca din al doilea an, iar din al treilea profitul este asigurat", explica "Regele zmeurei". Ilie Boboescu spune ca nici munca pe plantatie nu e grea, pentru ca în afara de cules roadele, nu e de lucru decât la plantarea butasilor, care se face toamna târziu sau primavara devreme. La cantitatile mari de zmeura pe care le are de recoltat, aradeanul are însa nevoie de mâna de lucru, astfel ca în fiecare sezon da de lucru la peste 40 de localnici, care vin sa culeaga fructele. Piata asigurata Întreprinzatorul a reinvestit cea mai mare parte a profitului, deschizând sI o pepiniera, unde înmulteste butasii de zmeura atât pentru exinderea culturilor sale, cât si pentru cei interesati sa-si faca plantatii. El spune ca niciodata nu o sa aiba suficienta zmeura, pentru ca pe piata cererea este foarte mare. Pe zmeura lui se bat atât fabricile de sucuri, cât si magazinele ori cumparatorii obisnuiti de la piata. De altfel, Ilie Boboescu prefera sa dea cât mai mult la piata, pentru ca acolo pretul este de 200.000 de lei, în timp ce fabricile de sucuri platesc jumatate din suma la kilogram: "Se vinde aproape tot în pietele din Arad, Timisoara si în alte zone apropiate, iar ce ramâne dam la fabrici". Nu pentru mult timp, însa, pentru ca aradeanul tocmai face planurile ridicarii unei fabrici de sucuri la Neudorf, unde are si plantatia, investitia fiind de circa 100.000 de euro.

Avantajele plantatiei de zmeura Cheltuieli si eforturi mici cu întretinerea plantatiei Intrarea rapida în productie Exploatare pe o durata de 15 ani Recolta bogata prin fructificare regulata si din abundenta Profit asigurat de cererea mare de pe piata.

Sperietoare pentru pasari, care, ca si oamenii, sunt foarte atrase de gustul dulce al fructelor

NUCILE, URMĂTOAREA AFACERE. Ilie Boboescu nu se ocupa numai de zmeura. El mai detine si jumatate de hectar de afine sI mure, pe care le valorifica tot la piata. Cum afacerea cu fructele merge de la sine, a trecut si la alte culturi. Este vorba de o plantatie de nuci de 11 hectare, pe care tocmai a finalizat-o tot în satul Neudorf. Pomii vor da roade numai peste opt ani, dar aradeanul spune ca profitul este asigurat: "Nucile au un pret foarte bun pe piata, iar avantajul major este acela ca sunt un produs neperisabil. Ele pot fi tinute perioade lungi fara sa li se altereze calitatile si sunt tot mai cautate în industria alimentara".

PLANTĂ MEDICINALĂ. Zmeura este un izvor de sanatate, sustin medicii. Ea contine minerale de baza pentru om, precum calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu sau fosfor. Fructul asigura sI vitaminele A, B1, B2, D si P, în timp ce frunzele sunt bogate în vitamina C. Zmeura reprezinta un remediu pentru tubul digestiv, pentru pancreas si sistemul respirator, în timp ce frunzele sale sunt un antihemoragic si reglator hormonal, mai ales la femei. O cura de zmeura dureaza 12 zile, ceea ce presupune ca fructele sa fie consumate înainte de mese, pe stomacul gol, în cantitate de 200-300 de grame pe zi. Ceaiul din vârfuri de zmeura (fie verzi, fie uscate) stabilizeaza glicemia si stimuleaza pancreasul.

"În momentul de fata, profit mai mare decât la culturile de zmeura poti avea doar daca cultivi mac sau cânepa pentru a scoate opiu. Cei care au curajul sa porneasca o astfel de afacere se pot îmbogati rapid" Ilie Boboescu

https://www.utcluj.ro/

Tabelul 1.2.1.4-1 Clasificarea deteriorarilor prin fisurare

Categoria

GRADUL DE DETERIORARE Descrierea

fisurilor

Recomandari si

comentarii

1. Foarte usoare (putin vizibile) Fisuri fine,

pana la 1 mm

Pot fi reparate prin

simpla zugravire

Usoare

Fisuri pana la

5 mm

deschidere

Poate fi necesara

umplerea rosturilor

la exterior, pentru a

asigura

etanseitatea.

Moderate

Fisuri intre

5 si 15 mm

deschidere,

sau un numar

de fisuri pana

la 3 mm

deschidere

Fisurile necesita

desfacerea,

curatirea si reteserea

de catre un

zidar calificat, cu

umplerea rosturilor

la exterior.

Tevile se pot

sparge.

Etanseitatea la

agenti atmosferici

este cel mai adesea

periclitata..

Tabelul 1.2.1.4-1 continuare

Grave

Fisuri de 15

la 25 mm

deschidere;

numarul

fisurilor este

de

asemenea

semnificativ

Sunt necesare

reparatii importante

ale sectiunii peretilor.

Tocurile usilor si

ferestrelor pot fi

distorsionate, plansee

deplasate, pereti

inclinati sau deformati

(curbi).

Unele grinzi sunt

dislocate de pe

reazeme (reducerea

suprafetei de

rezemare).

Conductele de

instalatii pot fi

intrerupte.

Foarte grave

Crapaturi de

25 mm

deschidere

sau mai mult,

tinand seama

si de numarul

fisurilor.

Sunt necesare lucrari

de reparatii majore,

care implica

reconstructia partiala

sau totala.

Grinzile sunt scoase

de pe reazeme.

Peretii sunt foarte

inclinati si trebuie

sprijiniti.

Sticla de la ferestre

crapa.

Pericol de pierdere

a stabilitatii.

Fructele de padure, o afacere de 5.000.000 $

de Lidia Truica Evenimentul Zilei

Luni, 16 august 2004, 0:00

In fiecare an, 90% din productia de afine, zmeura si mure ia calea exportului
Regia Nationala a Padurilor (RNP) incaseaza anual aproximativ 5 milioane de dolari din exportul de fructe de padure. Suma ar putea fi mult mai mare daca s-ar exporta produse finite, cum sint dulceata sau afinata, si nu materia prima, adica fructele refrigerate sau congelate. Pentru valorificarea superioara a fructelor de padure este insa nevoie de dezvoltarea unor capacitati de prelucrare.
Romania se poate lauda cu o productie de fructe de padure mult mai bogata decit a altor tari europene. Un argument in acest sens il reprezinta cererea mare la export. Chiar si pe piata romaneasca, un gem de afine, zmeura sau mure costa mai mult cu 30a-50a decit cel de prune sau de caise. Ceea ce inseamna ca pe piata externa produsele finite pot fi vindute la un pret cel putin dublu.

Din pacate, fructele de padure se valorifica de principiu ca materie prima pentru procesatorii occidentali, care apreciaza mult mai mult gustul zmeurei, al afinelor, al murelor sau al catinei.
10a din productie, pentru piata interna
RNP are exclusivitate la recoltarea si achizitionarea fructelor de padure prin directiile silvice din teritoriu, intrucit s-a interzis cesionarea la terti a dreptului de recoltare si achizitie din fondul forestier administrat de Romsilva. Potrivit datelor furnizate de Regie, pentru anul acesta se estimeaza o recolta de 7.465 tone fructe de padure, cu 5a mai mult fata de productia din 2003.

Cea mai mare parte, mai precis 85a-90a merg la exportul fie direct, fie prin firme comisionare. Marfa este atribuita firmelor exportatoare in urma unor licitatii organizate de directiile silvice. Campania de recoltare si valorificare a fructelor de padure este in plina desfasurare, si RNP a facut o estimare aproximativa a sumelor ce vor fi obtinute din aceasta activitate.

Daca din produsele livrate la export se estimeaza obtinerea unor venituri de 4,5-5 milioane de dolari, din vinzarea pe piata interna (10a-15a din totalul recoltei) se asteapta incasarea a 0,3 milioane dolari.

Exporturi estimate in 2004

Proaspat Refrigerat Congelat
Tone Euro/tona Tone Euro/tona Tone euro/tona
Afine - - 200 1.250 600 1.350
Zmeura - - 600 1.100 300 1.200
Mure - - 350 500 350 550
Catina - - 250 700 350 550
Macese 800 250 800 300 800 350
Porumbe - - 900 400 100 450
Paducel 300 400 - - - -
Sursa: Regia Nationala a Padurilor

Afinata, prea scumpa pentru romani

Pina la ora actuala, nu multi intreprinzatori s-au incumetat sa inceapa o afacere in sectorul de prelucrare a fructelor de padure. Omega Trust este unul dintre producatorii suceveni de afinata care nu isi pune deocamdata problema exportului. Directorul unitatii, Ghiocel Postelnicu, spune ca produsul sau nu ar fi competitiv pe pietele externe din cauza costurilor foarte mari.

“In primul rind, alcoolul este foarte scump. In Vest se produce cu 50-60 de centi, iar la noi cu un dolar. Se adauga acciza care este de aproape 100a. Siropurile si ambalajele sint, de asemenea, foarte scumpe”, declara Ghiocel Postelnicu.
Perspectiva cresterii accizei la 550 de euro pina in 2007 nu este de natura sa-i incurajeze pe cei care vor sa porneasca o astfel de afacere. Omega Trust produce anual 10.000 de litri de afinata, iar in societate s-au investit pina acum peste un milion de dolari. Daca de export nu poate fi vorba, nici pe piata interna vinzarile nu merg mai bine.

Fiind un produs natural, afinata este evident mai scumpa. De la producator, o sticla de o jumatate de litru pleaca la un pret de 46.000 de lei fara TVA.
La aceasta valoare se adauga transportul si adaosul comercial, ceea ce face ca produsul sa se gaseasca in rafturile magazinelor la un pret de aproape 100.000 de lei. Pret care nu este la indemina oricarui roman. “Puterea de cumparare este scazuta si toata lumea vrea pomana. Mi-as dori sa o dau guvernului sa vad ce face cu ea”, spune directorul de la Omega Trust.
Pe linga costurile de productie mari, procesatorii de fructe de padure considera ca daca produsele lor ar beneficia de o promovare mai agresiva atunci si vinzarile ar fi mai mari. Pentru acest lucru este insa nevoie de multi bani.

UNELE CONSIDERAŢII REFERITOARE LA PARTICULARITĂŢILE REFRIGERĂRII LEGUMELOR sI FRUCTELOR

lect. univ. drd. Natalita Maria SPERDEA

Universitatea “Gheorghe ANGHEL” Drobeta Turnu Severin

Fructele si legumele sunt principalele produse vegetale alimentare conservate prin frig. Prin calitatile lor nutritive, precum si prin calitatile lor psihosenzoriale deosebite, fructele si legumele reprezinta componente esentiale si de neînlocuit în alimentatia omului.

REGULAMENTUL (CE) NR. 606/2007 AL COMISIEI

din 1 iunie 2007

de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului de aplicare a unui sistem

de preferin e tarifare generalizate

COMISIA COMUNIT ILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunita ii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului

din 27 iunie 2005 de aplicare a unui sistem de preferin e

tarifare generalizate ( ), în special articolul 26,

dupa consultarea Comitetului pentru preferin e generalizate,

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17

octombrie 2006 de modificare a anexei I la Regulamentul

(CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura

tarifara i statistica i Tariful Vamal Comun (

con ine date care afecteaza lista din anexa II la Regulamentul

(CE) nr. 980/2005.

Prin urmare, lista din anexa II la Regulamentul (CE)

nr. 980/2005 trebuie sa fie modificata în consecin a

ADOPT PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 980/2005 se înlocuie te cu

textul prevazut în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intra în vigoare în a treia zi de la data

publicarii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale i se aplica direct în toate statele

membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 iunie 2007.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei

L 141/4 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

) JO L 169, 30.6.2005, p. 1.

) JO L 301, 31.10.2006, p. 1.

ANEX

ANEXA II

Lista produselor incluse în regimul men ionat la articolul 1 alineatul (2) literele (a) i (b)

Fara a aduce atingere normelor de interpretare a Nomenclaturii Combinate, descrierea produselor trebuie sa fie considerata

orientativa, preferin ele tarifare fiind determinate de codurile NC. Atunci când sunt indicate coduri NC «ex», preferin ele

tarifare sunt determinate nu numai de codul NC, ci i de descrierea produselor.

Adaugarea produselor având codul NC marcat cu un asterisc se supune condi iilor prevazute de dispozi iile comunitare

relevante.

Coloana «Sensibile/nesensibile» se refera la produsele incluse în regimul general (articolul 7) i în regimul special de

stimulare pentru dezvoltare durabila i buna guvernare (articolul 8). Aceste produse sunt enumerate fie cu ini ialele NS

[nesensibile, în sensul articolului 7 alineatul (1)], fie cu S [sensibile, în sensul articolului 7 alineatul (2)].

Din considerente de simplificare, produsele sunt enumerate pe grupe. Printre acestea se pot afla produse care beneficiaza

de scutire sau suspendare a taxelor din Tariful Vamal Comun.

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

0101 10 90 Magari vii, reproducatori de rasa pura i al ii S

0101 90 19 Cai vii, al ii decât reproducatorii de rasa pura, al ii decât cei destina i sacrificarii S

0101 90 30 Magari vii, al ii decât reproducatorii de rasa pura S

0101 90 90 Catâri i bardoi vii S

0104 20 10 * Caprine vii, reproducatori de rasa pura S

0106 19 10 Iepuri de casa vii S

0106 39 10 Porumbei vii S

0205 00 Carne de cal, de magar, de catâr sau de bardou proaspata, refrigerata sau congelata S

0206 80 91 Organe comestibile de cai, de magari, de catâri sau de bardoi, proaspete sau refrigerate,

cu excep ia celor destinate fabricarii produselor farmaceutice

S

0206 90 91 Organe comestibile de cai, de magari, de catâri sau de bardoi, congelate, cu excep ia

celor destinate fabricarii produselor farmaceutice

S

0207 14 91 Ficat de pasare din specia Gallus domesticus, congelat S

0207 27 91 Ficat de curcan, congelat S

0207 36 89 Ficat congelat de ra e, de gâ te, de bibilici, altul decât ficat gras de ra e sau de gâ te S

ex 0208 ( ) Alta carne i organe comestibile proaspete, refrigerate sau congelate, excluzând

produsele de la subpozi ia 0208 90 55 (cu excep ia produselor de la subpozi ia

0208 90 70, la care nota de subsol nu se aplica

S

0208 90 70 Pulpe de broasca NS

0210 99 10 Carne de cal sarata, în saramura sau uscata S

0210 99 59 Organe de bovine, sarate, în saramura, uscate sau afumate, altele decât mu chiul gros

i mu chiul sub ire al diafragmei

S

0210 99 60 Organe de oaie sau de capra, sarate, în saramura, uscate sau afumate S

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/5

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

0210 99 80 Organe sarate, în saramura, uscate sau afumate, cu excep ia ficatului de pasare,

provenind de la alte animale decât porcine domestice, bovine, ovine sau caprine

S

ex capitolul 3 ( ) Pe te i crustacee, molu te i alte nevertebrate acvatice, cu excep ia produselor de la

subpozi ia 0301 10 90

S

0301 10 90 Pe ti vii ornamentali, de apa sarata NS

Iaurt, aromatizat sau cu adaos de fructe sau cacao S

Lapte acru, lapte i smântâna covasite, chefir i alte sortimente de lapte i smântâna

fermentate sau acrite, aromatizate sau cu adaos de fructe sau cacao

S

Pasta din lapte pentru tartine, cu con inut de grasimi peste 39 %, dar maximum

75 % din greutate

S

0407 00 90 Oua de pasari, în coaja, proaspete, conservate sau fierte, altele decât cele de la pasari

de curte

S

) Miere naturala S

0410 00 00 Produse comestibile de origine animala, nedenumite sau necuprinse în alta parte S

0511 99 39 Bure i naturali de origine animala, al ii decât cei în stare bruta S

ex capitolul 6 Arbori vii i alte plante; bulbi, radacini i plante similare; flori taiate i frunze pentru

ornamente, cu excep ia produselor de la subpozi ia 0604 91 40

S

0604 91 40 Ramuri de conifere, proaspete NS

0701 Cartofi, în stare proaspata sau refrigerata S

0703 10 Ceapa i ceapa e alota, în stare proaspata sau refrigerata S

0703 90 00 Praz i alte legume aliacee, proaspete sau congelate S

0704 Varza, conopida, gulie, varza crea a i produse comestibile similare din genul

Brassica, proaspete sau refrigerate

S

0705 Salata verde (Lactuca sativa i cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspata sau refrigerata

S

0706 Morcovi, napi, sfecla ro ie pentru salata, barba caprei, elina de radacina, ridichi i

radacinoase comestibile similare, proaspete sau refrigerate

S

ex 0707 00 05 Castrave i, în stare proaspata sau refrigerata, de la 16 mai la 31 octombrie S

0708 Legume cu pastaie, cura ate sau nu de pastai, în stare proaspata sau refrigerata S

0709 20 00 Sparanghel, în stare proaspata sau refrigerata S

0709 30 00 Vinete, în stare proaspata sau refrigerata S

L 141/6 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

elina, alta decât elina de radacina, în stare proaspata sau refrigerata S

Ciuperci, în stare proaspata sau refrigerata, excluzând produsele de la subpozi ia

S

0709 60 10 Ardei dulci, în stare proaspata sau refrigerata S

0709 60 99 Legume din genul Capsicum sau din genul Pimenta, proaspete sau refrigerate, altele

decât ardei dulci, altele decât cele destinate fabricarii capsicinei sau a extractului de

oleora ini i altele decât cele destinate fabricarii industriale a uleiurilor esen iale sau a

rezinoidelor

S

0709 70 00 Spanac, ghizdei (spanac de Noua Zeelanda i loboda, în stare proaspata sau refrigerata

S

0709 90 10 Salata, în stare proaspata sau refrigerata, alta decât salata verde (Lactuca sativa i

cicoare (Cichorium spp.)

S

0709 90 20 Cardon (anghinara americana i frunze comestibile ale acesteia în stare proaspata

sau refrigerata

S

0709 90 31 * Masline, proaspete sau refrigerate, destinate altor utilizari decât pentru produc ia de

ulei

S

0709 90 40 Capere, în stare proaspata sau refrigerata S

0709 90 50 Marar, în stare proaspata sau refrigerata S

0709 90 70 Dovleci, în stare proaspata sau refrigerata S

ex 0709 90 80 Anghinare, în stare proaspata sau refrigerata, de la 1 iulie la 31 octombrie S

0709 90 90 Alte legume, în stare proaspata sau refrigerata S

ex 0710 Legume (nefierte sau fierte în abur sau în apa), congelate, cu excep ia produsului de

la subpozi ia 0710 80 85

S

) Sparanghel (nefiert sau fiert în apa sau în aburi), congelat S

ex 0711 Legume conservate provizoriu (de exemplu, cu gaz sulfuros, în saramura, în apa

sulfuroasa sau în alte solu ii de conservare), dar improprii consumului alimentar in

aceasta stare, cu excep ia produselor de la subpozi ia 0711 20 90

S

ex 0712 Legume uscate, întregi, taiate buca i sau felii, sfarâmate sau pulverizate, dar nepreparate

altfel, excluzând maslinele i produsele de la subpozi ia 0712 90 19

S

0713 Legume cu pastai uscate, cura ate de pastai, chiar decorticate sau sfarâmate S

0714 20 10 * Batate, proaspete, întregi, destinate consumului alimentar NS

0714 20 90 Batate proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar taiate rondele sau sub forma

de pelete, altele decât în stare proaspata i întregi i destinate consumului alimentar

S

0714 90 90 Topinambur i radacini i tuberculi similari cu con inut ridicat de inulina, proaspete,

refrigerate, congelate sau uscate, chiar taiate în buca i sau sub forma de pelete;

maduva de sagotier

NS

Migdale proaspete sau uscate, în coaja sau decojite, altele decât migdale amare S

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/7

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

Alune (Corylus spp.), proaspete sau uscate, în coaja sau decojite S

Nuci comune, proaspete sau uscate, în coaja sau decojite S

0802 40 00 Castane (Castanea spp.), proaspete sau uscate, chiar decojite sau fara pieli a S

0802 50 00 Fistic, în stare proaspata sau uscata, chiar decojit sau fara pieli a NS

0802 60 00 Nuci de macadamia, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fara pieli a NS

0802 90 50 Semin e de pin dulce, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fara pieli a NS

0802 90 85 Alte nuci, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fara pieli a NS

0803 00 11 Banane din specia Musa paradisiaca (plantains), proaspete S

0803 00 90 Banane, inclusiv din specia Musa paradisiaca (plantains), uscate S

0804 10 00 Curmale, proaspete sau uscate S

Smochine, proaspete sau uscate S

0804 30 00 Ananas, proaspat sau uscat S

0804 40 00 Avocado, proaspat sau uscat S

ex 0805 20 Mandarine (inclusiv tangerine i satsumas) i clementine, wilkings i hibrizi similari

de citrice, proaspete sau uscate, de la 1 martie la 31 octombrie

S

0805 40 00 Grapefruit, inclusiv pomelo, proaspete sau uscate NS

0805 50 90 Lamâi mici (Citrus aurantifolia Citrus latifolia), proaspete sau uscate S

0805 90 00 Alte citrice, proaspete sau uscate S

ex 0806 10 10 Struguri de masa, proaspe i, de la 1 ianuarie la 20 iulie i de la 21 noiembrie la 31

decembrie, excluzând strugurii din soiul Emperor (Vitis vinifera), de la 1 decembrie la

31 decembrie

S

0806 10 90 Al e soiuri de struguri, proaspe i S

ex 0806 20 Struguri usca i, excluzând produsele de la subpozi ia ex 0806 20 30, în ambalaje

directe cu con inut net de maximum 2 kg

S

Pepeni (inclusiv pepeni verzi), proaspe i S

0808 10 10 Mere pentru cidru, proaspete, prezentate în vrac, de la 16 septembrie la 15

decembrie

S

0808 20 10 Pere pentru cidru, proaspete, prezentate în vrac, de la 1 august la 31 decembrie S

ex 0808 20 50 Alte pere, proaspete, de la 1 mai la 30 iunie S

0808 20 90 Gutui, proaspete S

ex 0809 10 00 Caise, proaspete, de la 1 ianuarie la 31 mai i de la 1 august la 31 decembrie S

L 141/8 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

0809 20 05 Vi ine (Prunus cerasus), proaspete S

ex 0809 20 95 Cire e, proaspete, de la 1 ianuarie la 20 mai i de la 11 august la 31 decembrie,

altele decât vi ine (Prunus cerasus

S

ex 0809 30 Piersici, inclusiv nectarine, proaspete, de la 1 ianuarie la 10 iunie i de la 1

octombrie la 31 decembrie

S

ex 0809 40 05 Prune, proaspete, de la 1 ianuarie la 10 iunie i de la 1 octombrie la 31 decembrie S

0809 40 90 Porumbe, proaspete S

ex 0810 10 00 Cap uni, proaspete, de la 1 ianuarie pâna la 30 aprilie i de la 1 august pâna la 31

decembrie

S

0810 20 Zmeura, mure, dude i hibrizi ai acestora, proaspete S

0810 40 30 Fructe din specia Vaccinium myrtillus, proaspete S

0810 40 50 Fructe din speciile Vaccinium macrocarpon i Vaccinium corymbosum, proaspete S

0810 40 90 Alte fructe din specia Vaccinium, proaspete S

0810 50 00 Kiwi, proaspete S

0810 60 00 Durian, proaspat S

Coacaze negre, albe, ro ii i agri e, proaspete S

0810 90 95 Alte fructe, proaspete S

ex 0811 Fructe i fructe cu coaja, fierte sau nu în apa sau în abur, congelate, chiar cu adaos

de zahar sau al i îndulcitori, cu excep ia fructelor de la subpozi iile 0811 10 i

S

i

Cap uni, zmeura, mure, dude i hibrizi ai acestora, coacaze negre, albe i ro ii i

agri e

S

ex 0812 Fructe i fructe cu coaja, conservate provizoriu (de exemplu, cu ajutorul gazului

sulfuros, în saramura, în apa sulfuroasa sau în alte solu ii de conservare), dar

improprii consumului alimentar în aceasta stare, cu excep ia produselor de la

subpozi ia 0812 90 30

S

0812 90 30 Papaia NS

0813 10 00 Caise, uscate S

0813 20 00 Prune S

0813 30 00 Mere, uscate S

0813 40 10 Piersici, inclusiv nectarine, uscate S

0813 40 30 Pere, uscate S

0813 40 50 Papaya, în stare uscata NS

0813 40 95 Alte fructe, uscate, altele decât cele de la pozi iile 0801-0806 NS

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/9

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

0813 50 12 Amestecuri de fructe uscate (altele decât cele de la pozi iile 0801-0806) de papaia,

tamarine, mere de cajou, litchi, fructele arborelui Jack, sapotile, fructele pasiunii,

fructe de carambola sau pitahaya, care nu con in prune

S

0813 50 15 Alte amestecuri de fructe uscate (altele decât cele de la pozi iile 0801-0806), care nu

con in prune

S

0813 50 19 Amestecuri de fructe uscate (altele decât cele de la pozi iile 0801-0806), care con in

prune

S

0813 50 31 Amestecuri constituite numai din fructe tropicale cu coaja uscate de la pozi iile

i 0802

S

0813 50 39 Amestecuri constituite numai din fructe cu coaja uscate de la pozi iile 0801 i 0802,

altele decât fructe tropicale cu coaja lemnoasa

S

0813 50 91 Alte amestecuri de fructe cu coaja i fructe uscate de la capitolul 8, care nu con in

prune i smochine

S

0813 50 99 Alte amestecuri de fructe cu coaja i fructe uscate de la capitolul 8 S

0814 00 00 Coaja de citrice sau pepeni galbeni (inclusiv pepeni verzi), proaspata, congelata

uscata sau conservata temporar în saramura, apa sulfuroasa sau în alte solu ii de

conservare

NS

ex capitolul 9 Cafea, ceai, maté i mirodenii, cu excep ia produselor de la subpozi iile 0901 12 00,

i 0904 20 10, de la pozi iile 0905 00 00 i

i de la subpozi iile 0910 91 90, 0910 99 33, 0910 99 39,

i 0910 99 99

NS

0901 12 00 Cafea, neprajita, decafeinizata S

0901 21 00 Cafea, prajita, nedecafeinizata S

0901 22 00 Cafea, prajita, decafeinizata S

0901 90 90 Înlocuitori de cafea con inând cafea, indiferent de propor iile amestecului S

0904 20 10 Ardei dulce, uscat, nemacinat i nepulverizat S

0905 00 00 Vanilie S

0907 00 00 Cui oare (fructe întregi, cui oare i tulpini) S

0910 91 90 Amestecuri de doua sau mai multe produse de la pozi ii de la 0904 pâna la 0910,

macinate sau pulverizate

S

Cimbru; frunze de dafin S

0910 99 99 Alte mirodenii, macinate sau pulverizate, altele decât amestecuri de doua sau mai

multe produse de la pozi ii diferite de la 0904 pâna la 0910,

S

ex 1008 90 90 Quinoa S

1105 Faina, gri , pudra, fulgi, granule i aglomerate sub forma de pelete, din cartofi S

L 141/10 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

1106 10 00 Faina, gri i pudra din legume cu pastaie uscate, de la pozi ia 0713 S

1106 30 Faina, gri i pudra din produsele de la capitolul 8 S

1108 20 00 Inulina S

ex capitolul 12 Semin e i fructe oleaginoase; semin e i fructe diverse, cu excep ia produselor de la

subpozi iile 1209 21 00, 1209 23 80, 1209 29 50, 1209 29 80, 1209 30 00,

i 1209 99 91; plante industriale sau medicinale, cu

excep ia produselor de la pozi ia 1210 i de la subpozi ia 1211 90 30, i

excluzând produsele de la subpozi iile 1212 91 i 1212 99 20; paie i furaje

S

1209 21 00 Semin e de lucerna, destinate însamân arii NS

1209 23 80 Alte semin e de iarba, destinate însamân arii NS

1209 29 50 Semin e de lupin, destinate însamân arii NS

1209 29 80 Alte semin e de plante furajere, destinate însamân arii NS

1209 30 00 Semin e de plante erbacee cultivate în special pentru flori, destinate însamân arii NS

Alte semin e de legume, destinate însamân arii NS

1209 99 91 Semin e de plante cultivate în principal pentru florile lor, destinate însamân arii,

altele decât cele de la subpozi ia 1209 30 00

NS

) Conuri de hamei, proaspete sau uscate, macinate sau nu, pudra sau în forma de

pelete; lupulina

S

1211 90 30 Semin e de tonka, proaspete sau uscate, chiar taiate, sfarâmate sau sub forma de

pulbere

NS

ex capitolul 13 Lac; gume, ra ini i alte seve i extracte, cu excep ia produselor de la subpozi ia

S

1302 12 00 Seve i extracte vegetale, din lemn dulce NS

1501 00 90 Grasime de pasare, alta decât cea de la pozi ia 0209 sau 1503 S

1502 00 90 Grasimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decât cele de la

pozi ia 1503 i altele decât cele destinate altor utilizari industriale decât fabricarea

produselor pentru alimenta ia umana

S

1503 00 19 Stearina din untura i oleo-stearina, alta decât cea destinata utilizarilor industriale S

1503 00 90 Ulei de untura i oleo-margarina neemulsionate, neamestecate i nici altfel preparate,

altele decât uleiul de seu destinat altor utilizari industriale decât fabricarea produselor

pentru alimenta ia umana

S

1504 Grasimi i uleiuri i frac iunile lor, din pe te sau mamifere marine, rafinate sau nu,

dar nemodificate chimic

S

1505 00 10 Grasime de usuc, bruta (suintina) S

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/11

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

1507 Ulei de soia i frac iunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic S

1508 Ulei de arahide i frac iunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic S

1511 10 90 Ulei de palmier, brut, cu excep ia celui destinat altor utilizari tehnice sau industriale

decât fabricarea de produse pentru alimenta ia umana

S

1511 90 Ulei de palmier i frac iunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic, altele

decât uleiul brut

S

1512 Ulei de semin e de floarea soarelui, de ofrana sau de semin e de bumbac i

frac iunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

S

1513 Ulei de cocos (ulei de copra), de sâmburi de palmier sau de babassu i frac iunile lor,

chiar rafinate, dar nemodificate chimic

S

1514 Uleiuri de rapi a, de rapi a salbatica sau de mu tar i frac iunile lor, chiar rafinate,

dar nemodificate chimic

S

1515 Alte grasimi i uleiuri vegetale (inclusiv ulei de jojoba) i frac iunile lor, stabilizate,

chiar rafinate, dar nemodificate chimic

S

ex 1516 Grasimi i uleiuri animale sau vegetale i frac iunile lor, hidrogenate par ial sau total,

interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel, cu

excep ia produselor de la subpozi ia 1516 20 10

S

1516 20 10 Uleiuri de ricin hidrogenat, numit «ceara opal» NS

1517 Margarina; amestecuri sau preparate alimentare din grasimi sau din uleiuri animale

sau vegetale sau din frac iuni ale diferitelor grasimi sau uleiuri de la capitolul 15,

altele decât grasimile sau uleiurile alimentare sau frac iunile acestora de la pozi ia

S

1518 00 Grasimi i uleiuri animale sau vegetale i frac iunile acestora, fierte, oxidate, uscate,

sulfurate, suflate, polimerizate prin caldura în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate

chimic, cu excep ia celor de la pozi ia 1516; amestecuri sau preparate nealimentare

din grasimi sau din uleiuri animale sau vegetale sau din frac iuni ale

diferitelor grasimi sau uleiuri de la capitolul 15, nedenumite sau necuprinse în

alta parte

S

1521 90 99 Ceara de albine sau de alte insecte, chiar rafinata sau colorata, cu excep ia celei brute S

1522 00 10 Degras S

1522 00 91 Uleiuri de borhot sau de drojdie; paste de neutralizare (soapstocks), altele decât cele

care con in ulei având caracteristici de ulei de masline

S

1601 00 10 Cârna i i produse similare din ficat i produse alimentare pe baza de ficat S

Ficat de gâsca sau ra a, preparat sau conservat S

1602 41 90 Jamboane i par i din acestea, preparate sau conservate, din animale din specia

porcine, altele decât porcine domestice

S

1602 42 90 Spete i par i din acestea, preparate sau conservate, din animale din specia porcine,

altele decât porcine domestice

S

L 141/12 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

1602 49 90 Alte preparate sau conserve din carne sau din organe, inclusiv amestecuri de la

animale din specia porcine, altele decât porcine domestice

S

Alte preparate sau conserve din carne sau din organe de bovine, fierte, în recipiente

închise ermetic sau în alte recipiente

S

1602 90 31 Alte preparate sau conserve din carne sau din organe, de vânat sau de iepure S

1602 90 41 Alte preparate sau conserve din carne sau din organe, de ren S

Alte preparate sau conserve din carne sau din organe, de ovine, de caprine sau de

alte animale, care nu con in carne sau organe nefierte de bovine i care nu con in

carne sau organe de porcine domestice

S

1603 00 10 Extracte i sucuri de carne de pe ti, de crustacee, de molu te sau de alte nevertebrate

acvatice, în ambalaje directe cu un con inut net de maximum 1 kg

S

1604 Preparate sau conserve din pe te; caviar i înlocuitorii sai prepara i din icre de pe te S

1605 Crustacee, molu te i alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate S

1702 50 00 Fructoza chimic pura S

1702 90 10 Maltoza chimic pura S

) Produse zaharoase fara cacao (inclusiv ciocolata alba) S

capitolul 18 Cacao i preparate din cacao S

ex capitolul 19 Preparate pe baza de cereale, de faina, de amidon sau de lapte; produse de patiserie,

cu excep ia produselor de la subpozi iile 1901 20 00 i 1901 90 91

S

1901 20 00 Amestecuri i aluaturi pentru prepararea produselor de brutarie de la pozi ia 1905 NS

1901 90 91 Altele, care nu con in grasimi provenite din lapte, sucroza, izoglucoza sau amidon

sau care con in în greutate sub 1,5 % grasimi provenite din lapte, sub 5 % sucroza

(inclusiv zahar invertit) sau izoglucoza, 5 % glucoza sau amidon, cu excep ia preparatelor

alimentare sub forma de pudra de la pozi iile 0401-0404

NS

ex capitolul 20 Preparate din legume, din fructe, din nuci sau din alte par i comestibile de plante, cu

excep ia produselor de la pozi ia 2002 i de la subpozi iile 2005 80 00,

2008 20 19, 2008 20 39, ex 2008 40 i ex 2008 70

S

) Tomate preparate sau conservate altfel decât în o et sau în acid acetic S

) Porumb dulce (Zea mays var. saccharata), preparat sau conservat altfel decât în o et

sau în acid acetic, necongelat, cu excep ia produselor de la pozi ia 2006

S

Ananas, altfel preparat sau conservat, cu adaos de alcool, nedenumit sau neinclus în

alta parte

NS

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/13

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

ex 2008 40 ( ) Pere, altfel preparate sau conservate, cu sau fara adaos de zahar sau de al i îndulcitori,

sau de alcool, nespecificate sau necuprinse în alta parte (cu excep ia

produselor de la subpozi iile 2008 40 11, 2008 40 21, 2008 40 29 i

2008 40 39, la care nota de subsol nu se aplica

S

ex 2008 70 ( ) Piersici, inclusiv nectarine, altfel preparate sau conservate, cu sau fara adaos de zahar

sau de al i îndulcitori sau de alcool, nespecificate sau necuprinse în alta parte (cu

excep ia produselor de la subpozi iile 2008 70 11, 2008 70 31, 2008 70 39 i

2008 70 59, la care nota de subsol nu se aplica

S

ex capitolul 21 Preparate alimentare diverse, cu excep ia produselor de la subpozi iile 2101 20 i

i excluzând produsele de la subpozi iile 2106 10, 2106 90 30,

i 2106 90 59

S

2101 20 Extracte, esen e i concentrate de ceai sau de maté i preparate pe baza acestor

extracte, esen e sau concentrate sau pe baza de ceai sau de maté

NS

2102 20 19 Alte drojdii inactive NS

ex capitolul 22 Bauturi, lichide alcoolice i o et, cu excep ia produselor de la pozi ia 2207 i

excluzând produsele de la subpozi iile 2204 10 11-2204 30 10 i de la subpozi ia

S

) Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic de minimum 80 %; alcool etilic i

alte distilate, denaturate, de orice concentra ie

S

2302 50 00 Reziduuri i de euri similare, chiar sub forma de pelete, rezultate din macinarea sau

din alte procedee de prelucrare a plantelor leguminoase

S

2307 00 19 Alte drojdii de vin S

2308 00 19 Alte drojdii de struguri S

2308 00 90 Alte materiale vegetale i de euri vegetale, reziduuri i subproduse vegetale, chiar

aglomerate sub forma de pelete, de tipul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite

sau necuprinse în alta parte

NS

2309 10 90 Alte alimente pentru câini sau pisici, condi ionate pentru vânzarea cu amanuntul, cu

excep ia celor cu con inut de amidon sau de glucoza, de sirop de glucoza, de

maltodextrina sau de sirop de maltodextrina de la subpozi iile 1702 30 51-

i 2106 90 55 sau de produse lactate

S

2309 90 10 Produse solubile din pe te sau din mamifere marine, de tipul celor folosite în hrana

animalelor

NS

2309 90 91 Pulpa de sfecla de zahar cu adaos de melasa, de tipul celei folosite în hrana

animalelor

S

Alte preparate de tipul celor folosite în hrana animalelor, chiar cu un con inut în

greutate de minimum 49 % de clorura de colina pe o baza organica sau anorganica

S

capitolul 24 Tutun i înlocuitori de tutun prelucra i S

2519 90 10 Oxid de magneziu, altul decât carbonatul natural de magneziu calcinat NS

2522 Var nestins, var stins i var hidraulic, cu excep ia oxidului i a hidroxidului de calciu

de la pozi ia 2825

NS

2523 Ciment Portland, ciment aluminos, ciment de furnal înalt, ciment supersulfatat i

cimenturi hidraulice similare, chiar colorate sau sub forma de «clinker»

NS

L 141/14 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

capitolul 27 Combustibili minerali, uleiuri minerale i produse ob inute din distilarea acestora;

substan e bituminoase; ceara minerala

NS

2801 Fluor, clor, brom i iod NS

2802 00 00 Sulf, sublimat sau precipitat; sulf coloidal NS

ex 2804 Hidrogen, gaze rare i alte nemetale, excluzând produsele de la subpozi ia

NS

2806 Clorura de hidrogen (acid clorhidric); acid clorosulfuric NS

2807 00 Acid sulfuric; oleum NS

2808 00 00 Acid azotic; acizi sulfonitrici NS

2809 Pentaoxid de difosfor; acid fosforic; acizi polifosforici, cu compozi ie chimica

definita sau nu

NS

2810 00 90 Oxizi de bor, cu excep ia trioxidului de bor; acizi borici NS

2811 Al i acizi anorganici i al i compu i oxigena i anorganici ai nemetalelor NS

2812 Halogenuri i oxihalogenuri de nemetale NS

2813 Sulfuri de nemetale; trisulfura de fosfor comerciala NS

2814 Amoniac, anhidru sau în solu ie apoasa S

2815 Hidroxid de sodiu (soda caustica); hidroxid de potasiu (potasa caustica); peroxid de

sodiu sau de potasiu

S

2816 Hidroxid i peroxid de magneziu; oxizi, hidroxizi i peroxizi de stron iu sau de bariu NS

2817 00 00 Oxid de zinc; peroxid de zinc S

2818 10 Corindon artificial, cu compozi ie chimica definita sau nu S

2819 Oxizi i hidroxizi de crom S

2820 Oxizi de mangan S

2821 Oxizi i hidroxizi de fier; pamânturi colorante con inând minimum 70 %, în

greutate, fier combinat evaluat în Fe O

NS

2822 00 00 Oxizi i hidroxizi de cobalt; oxizi de cobalt comerciali NS

2823 00 00 Oxizi de titan S

2824 Oxizi de plumb; miniu de plumb ro u i portocaliu NS

ex 2825 Hidrazina i hidroxilamina i sarurile lor anorganice; alte baze anorganice; al i oxizi,

hidroxizi i peroxizi de metale, cu excep ia produselor de la subpozi iile 2825 10 00

i 2825 80 00

NS

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/15

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

2825 10 00 Hidrazina i hidroxilamina i sarurile lor anorganice S

2825 80 00 Oxizi de antimoniu S

2826 Fluoruri; fluorosilica i; fluoroalumina i i alte saruri complexe de fluor NS

ex 2827 Cloruri, oxicloruri i hidroxicloruri, cu excep ia produselor de la subpozi iile

i 2827 32 00; bromuri i oxibromuri; ioduri i oxiioduri

NS

2827 10 00 Clorura de amoniu S

2827 32 00 Clorura de aluminium S

2828 Hipoclori i; hipoclorit de calciu comercial; clori i; hipobromi i NS

2829 Clora i i perclora i; broma i i perbroma i; ioda i i perioda i NS

ex 2830 Sulfuri, cu excep ia produselor de la subpozi ia 2830 10 00; polisulfuri, cu

compozi ie chimica definita sau nu

NS

2830 10 00 Sulfuri de sodiu S

2831 Ditioni i i sulfoxila i NS

2832 Sulfi i; tiosulfa i NS

2833 Sulfa i; alauni; persulfa i NS

2834 10 00 Nitri i S

Nitra i NS

2835 Fosfina i (hipofosfi i), fosfona i (fosfi i) i fosfa i; polisulfuri, cu compozi ie chimica

definita sau nu

S

ex 2836 Carbona i, cu excep ia produselor de la subpozi iile 2836 20 00, 2836 40 00 i

2836 60 00; percarbona i; carbonat de amoniu comercial con inând carbamat de

amoniu

NS

2836 20 00 Carbonat disodic S

2836 40 00 Carbona i de potasiu S

2836 60 00 Carbonat de bariu S

2837 Cianuri, oxicianuri i cianuri complexe NS

2839 Silica i; silica i de metale alcaline comerciali NS

2840 Bora i; perbora i NS

ex 2841 Saruri ale oxiacizilor metalici sau permetalici, cu excep ia produsului de la subpozi ia

NS

2841 61 00 Permanganat de potasiu S

2842 Alte saruri ale acizilor sau peracizilor anorganici (inclusiv aluminosilica i cu

compozi ie chimica definita sau nu), altele decât azidele

NS

L 141/16 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

2843 Metale pre ioase în stare coloidala; compu i anorganici sau organici ai metalelor

pre ioase, cu compozi ie chimica definita sau nu; amalgame de metale pre ioase

NS

ex 2844 30 11 Materiale metaloceramice con inând uraniu saracit în U-235 sau compu ii acestui

produs, altele decât cele neprelucrate

NS

ex 2844 30 51 Materiale metaloceramice con inând toriu sau compu i de toriu, altele decât cele

neprelucrate

NS

2845 90 90 Izotopi, al ii decât cei de la pozi ia 2844 i compu i anorganici sau organici ai

acestor izotopi, cu compozi ie chimica definita sau nu, al ii decât deuteriu i

compu i de deuteriu, hidrogen i compu i de hidrogen îmboga i i în deuteriu sau

amestecuri i solu ii con inând aceste produse

NS

2846 Compu i anorganici sau organici ai metalelor de pamânturi rare, ai ytriului sau ai

scandiului sau ai amestecurilor din aceste metale

NS

2847 00 00 Peroxid de hidrogen, chiar solidificat cu uree NS

2848 00 00 Fosfuri, cu compozi ie chimica definita sau nu, excluzând ferofosfurile NS

ex 2849 Carburi, cu compozi ie chimica definita sau nu, cu excep ia produselor de la subpozi iile

i 2849 90 30

NS

2849 20 00 Siliciuri, cu compozi ie chimica definita sau nu S

2849 90 30 Carburi de wolfram, cu compozi ie chimica definita sau nu S

ex 2850 00 Hidruri, nitruri, azide, siliciuri i boruri, cu compozi ie chimica definita sau nu, altele

decât compu ii care constituie în acela i timp carburi de la pozi ia 2849, cu excep ia

produselor de la subpozi ia 2850 00 70

NS

2850 00 70 Siliciuri, cu compozi ie chimica definita sau nu S

2852 00 00 Compu i, anorganici sau organici, ai mercurului, excluzând amalgamele NS

2853 00 Al i compu i anorganici (inclusiv apa distilata, apa de conductibilitate i apa de

puritate similara); aer lichid (inclusiv aerul lichid din care au fost eliminate gazele

rare); aer comprimat; amalgame, altele decât amalgamele de metale pre ioase

NS

2903 Deriva i halogena i ai hidrocarburilor S

ex 2904 Deriva i sulfona i, nitra i sau nitroza i ai hidrocarburilor, chiar halogenate, cu

excep ia produselor de la subpozi ia 2904 20 00

NS

2904 20 00 Deriva i con inând numai grupe nitro sau nitrozo S

ex 2905 Alcooli aciclici i deriva ii lor halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i, cu excep ia

produsului de la subpozi ia 2905 45 00 i excluzând produsele de la subpozi iile

i 2905 44

S

2905 45 00 Glicerol NS

2906 Alcooli aciclici i deriva ii lor halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i NS

ex 2907 Fenoli, cu excep ia produsului de la subpozi iile 2907 15 90 i ex 2907 22 00;

fenoli-alcooli

NS

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/17

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

2907 15 90 Naftoli i sarurile lor, altele decât 1-naftol S

ex 2907 22 00 Hidrochinona S

2908 Deriva i halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i ai fenolilor sau ai fenoli-alcoolilor NS

2909 Eteri, eteri-alcooli, eteri-fenoli, eteri-alcooli-fenoli, peroxizi ai alcoolilor, peroxizi ai

eterilor, peroxizi ai cetonelor (cu compozi ie chimica definita sau nu) i deriva ii lor

halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i

S

2910 Epoxizi, epoxi-alcooli, epoxi-fenoli i epoxi-eteri cu trei atomi în ciclu i deriva ii lor

halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i

NS

2911 00 00 Acetali i semiacetali, chiar con inând alte func ii oxigenate, i deriva ii lor halogena i,

sulfona i, nitra i sau nitroza i

NS

ex 2912 Aldehide, chiar con inând alte func ii oxigenate; polimeri ciclici ai aldehidelor; paraformaldehida,

cu excep ia produsului de la subpozi ia 2912 41 00

NS

2912 41 00 Vanilina (4-hidroxi-3-metoxibenzaldehida) S

2913 00 00 Deriva i halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i ai produselor de la pozi ia 2912 NS

ex 2914 Cetone i chinone, chiar con inând alte func ii oxigenate, i deriva ii lor halogena i,

sulfona i, nitra i sau nitroza i, cu excep ia produsului de la subpozi iile 2914 11 00,

i 2914 22 00

NS

2914 11 00 Acetona S

2914 21 00 Camfor S

2914 22 00 Ciclohexanona i metilciclohexanone S

2915 Acizi monocarboxilici aciclici satura i i anhidridele, halogenurile, peroxizii i peroxiacizii

lor; deriva ii lor halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i

S

ex 2916 Acizi monocarboxilici aciclici nesatura i, acizi monocarboxilici ciclici, anhidridele,

halogenurile, peroxizii i peroxiacizii lor i deriva ii lor halogena i, sulfona i, nitra i

sau nitroza i, cu excep ia produsului de la subpozi iile ex 2916 11 00, 2916 12 i

NS

ex 2916 11 00 Acid acrilic S

2916 12 Esteri ai acidului acrilic S

2916 14 Esteri ai acidului metacrilic S

ex 2917 Acizi policarboxilici i anhidrele, halogenurile, peroxizii i peroxiacizii lor i deriva ii

lor halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i, cu excep ia produsului de la subpozi iile

i

NS

2917 11 00 Acid oxalic, sarurile i esterii lui S

2917 12 10 Acid adipic i sarurile lui S

2917 14 00 Anhidrida maleica S

L 141/18 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

2917 32 00 Ortoftala i de dioctil S

2917 35 00 Anhidrida ftalica S

2917 36 00 Acid tereftalic i sarurile lui S

ex 2918 Acizi carboxilici con inând func ii oxigenate suplimentare i anhidridele, halogenurile,

peroxizii i peroxiacizii lor; deriva ii lor halogena i, sulfona i, nitra i sau

nitroza i, cu excep ia produsului de la subpozi iile 2918 14 00, 2918 15 00,

i 2918 29 10

NS

2918 14 00 Acid citric S

2918 15 00 Saruri i esteri ai acidului citric S

2918 21 00 Acid salicilic i sarurile lui S

2918 22 00 Acid o-acetilsalicilic, sarurile i esterii lui S

2918 29 10 Acizi sulfosalicilici, acizi hidroxinaftoici; sarurile i esterii lor S

2919 Esteri fosforici i sarurile lor, inclusiv lactofosfa i; deriva ii lor halogena i, sulfona i,

nitra i sau nitroza i

NS

2920 Esterii altor acizi anorganici ai nemetalelor (cu excep ia esterilor acizilor halogenhidrici)

i sarurile lor; deriva ii lor halogena i, sulfona i, nitra i sau nitroza i

NS

2921 Compu i cu func ie aminica S

2922 Amino compu i cu func ii oxigenate S

2923 Saruri i hidroxizi de amoniu cuaternari; lecitine i alte fosfoaminolipide, cu

compozi ie chimica definita sau nu

NS

ex 2924 Compu i cu func ie carboxiamida i compu i cu func ie amida ai acidului carbonic,

cu excep ia produsului de la subpozi ia 2924 23 00

S

2924 23 00 Acid 2-acetamidobenzoic (acid N-acetilantranilic) i sarurile lui NS

2925 Compu i cu func ie carboximida (inclusiv zaharina i sarurile ei) i compu i cu

func ie imina

NS

ex 2926 Compu i cu func ie nitril, cu excep ia produsului de la subpozi ia 2926 10 00 NS

2926 10 00 Acrilonitril S

2927 00 00 Compu i diazoici, azoici sau azoxici S

2928 00 90 Al i deriva i organici ai hidrazinei sau ai hidroxilaminei NS

2929 10 Izociana i S

2929 90 00 Al i compu i cu alte func ii azotate NS

ex 2930 90 85

Tiocarbama i i ditiocarbama i i mono-, di- sau tetrasulfuri de tiouram; ditiocarbona i

(xanta i)

NS

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/19

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

ex 2930 90 85

Metionina, captafol (ISO), metamidofos (ISO) i al i compu i organo-sulfuro i, al ii

decât ditiocarbona i (xanta i)

S

2931 00 Al i compu i organo-anorganici NS

ex 2932 Compu i heterociclici care con in ca hetero-atom(i) numai oxigen, cu excep ia

produsului de la subpozi iile 2932 12 00, 2932 13 00 i 2932 21 00

NS

2932 12 00 2-Furaldehida (furfuraldehida, furfural) S

2932 13 00 Alcool furfurilic i alcool tetrahidrofurfurilic S

2932 21 00 Cumarina, metilcumarine i etilcumarine S

ex 2933 Compu i heterociclici cu heteroatom(i) de azot în exclusivitate, cu excep ia

produsului de la subpozi ia 2933 61 00

NS

2933 61 00 Melamina S

2934 Acizi nucleici i sarurile lor, cu compozi ie chimica definita sau nu; al i compu i

heterociclici

NS

2935 00 90 Alte sulfonamide S

2938 Glicozide, naturale sau reproduse prin sinteza, sarurile, eterii, esterii lor i al i deriva i NS

ex 2940 00 00 Zaharuri chimic pure, cu excep ia zaharozei, a lactozei, a maltozei, a glucozei i a

fructozei, cu excep ia ramnozei, rafinozei i manozei; eteri, acetali i esteri ai zaharurilor

i sarurile lor, altele decât produsele de la pozi iile 2937, 2938 sau 2939

S

ex 2940 00 00 Ramnoza, rafinoza i manoza NS

2941 20 30 Dihidrostreptomicina, saruri, esteri i hidra i ai acesteia NS

2942 00 00 Al i compu i organici NS

) Îngra aminte minerale sau chimice, azotate S

3103 10 Superfosfa i S

3105 Îngra aminte minerale sau chimice con inând doua sau trei dintre urmatoarele

elemente fertilizante: azot, fosfor i potasiu; alte îngra aminte; produse de la

capitolul 31 prezentate fie în tablete sau forme similare, fie în ambalaje cu o

greutate bruta de maximum 10 kg

S

ex capitolul 32 Extracte tanante sau colorante; tanini i deriva ii lor; pigmen i i alte substan e

colorante; vopsele i lacuri; chit i alte masticuri; cerneluri; cu excep ia produsului

de la pozi iile 3204 i 3206 i excluzând produsele de la subpozi iile 3201 20 00,

3201 90 20, ex 3201 90 90 (extracte tanante de eucalipt), ex 3201 90 90 (extracte

tanante ob inute din fructe de gambier i mirobalan) i ex 3201 90 90 (alte extracte

tanante de origine vegetala

NS

L 141/20 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

3204 Substan e colorante organice sintetice, cu compozi ie chimica definita sau nu;

preparate prevazute la nota 3 de la capitolul 32, pe baza de substan e colorante

organice sintetice; produse organice sintetice de tipul celor utilizate ca agen i de

stralucire fluorescenta sau ca luminofori, cu compozi ie chimica definita sau nu

S

3206 Alte substan e colorante; preparate prevazute la nota 3 de la capitolul 32, altele

decât cele de la pozi ia 3203, 3204 sau 3205; produse anorganice de tipul celor

utilizate ca luminofori, cu compozi ie chimica definita sau nu

S

capitolul 33 Uleiuri esen iale i rezinoide; produse preparate de parfumerie, preparate cosmetice

sau de toaleta

NS

capitolul 34 Sapunuri, agen i de suprafa a organici, preparate pentru spalat, preparate lubrifiante,

ceara artificiala, ceara preparata, preparate de lustruit sau de cura at, lumânari i

articole similare, paste pentru modelare, «ceara dentara i preparate dentare pe baza

de ipsos sau ghips

NS

3501 Cazeina, cazeina i i al i deriva i din cazeina; cleiuri de cazeina S

3502 90 90 Albumina i i al i deriva i din albumine NS

3503 00 Gelatine (inclusiv cele prezentate în foi de forma patrata sau dreptunghiulara, chiar

prelucrate la suprafa a sau colorate) i deriva ii lor; clei de pe te; alte cleiuri de

origine animala, excluzând cleiurile de cazeina de la pozi ia 3501

NS

3504 00 00 Peptone i deriva ii lor; alte substan e proteice i deriva ii lor, nedenumite i necuprinse

în alta parte; pulbere de piele, tratata sau nu cu crom

NS

3505 10 50 Amidonuri esterificate sau eterificate NS

3506 Cleiuri i al i adezivi prepara i, nedenumi i i necuprin i în alta parte; produse

adecvate pentru utilizare ca adezivi sau cleiuri, condi ionate pentru vânzarea cu

amanuntul ca adezivi sau cleiuri, având o greutate neta de maximum 1 kg

NS

3507 Enzime; enzime preparate nedenumite i necuprinse în alta parte S

capitolul 36 Explozivi; articole de pirotehnie; chibrituri; aliaje piroforice; anumite preparate inflamabile

NS

capitolul 37 Produse fotografice sau cinematografice NS

ex capitolul 38 Produse chimice diverse, cu excep ia produsului de la pozi iile 3802 i 3817 00,

subpozi iile 3823 12 00 i 3823 70 00, i pozi ia 3825, excluzând produsele de la

subpozi iile 3809 10 i 3824 60

NS

3802 Carbune activ; materiale minerale naturale activate; negru de origine animala

inclusiv negru animal rezidual

S

3817 00 Alchilbenzeni în amestec i alchil-naftaline în amestec, altele decât cele de la pozi iile

2707 sau 2902

S

3823 12 00 Acid oleic S

3823 70 00 Alcooli gra i industriali S

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/21

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

3825 Produse reziduale ale industriei chimice sau ale industriilor conexe, nedenumite i

necuprinse în alta parte; de euri ora ene ti; namol de epurare; alte de euri

men ionate la nota 6 de la capitolul 38

S

ex capitolul 39 Materiale plastice i articole din material plastic, cu excep ia produsului de la

pozi iile 3901, 3902, 3903 i 3904, subpozi iile 3906 10 00, 3907 10 00,

i 3907 99, pozi iile 3908 i 3920, i subpozi iile 3921 90 19 i

NS

3901 Polimeri de etilena sub forme primare S

3902 Polimeri de propilena sau de alte olefine sub forme primare S

3903 Polimeri de stiren sub forme primare S

3904 Polimeri de clorura de vinil sau de alte olefine halogenate, sub forme primare S

3906 10 00 Poli(metacrilat de metil) S

3907 10 00 Poliacetali S

3907 60 Poli(etilena tereftalat) S

3907 99 Al i poliesteri, cu excep ia celor nesatura i S

3908 Poliamide, sub forme primare S

3920 Alte placi, folii, pelicule, benzi, panglici i lame, din materiale plastice nealveolare,

neranforsate, stratificate, sus inute sau combinate în mod similar cu alte materiale

S

3921 90 19 Alte placi, folii, pelicule, benzi i lame din poliesteri, altele decât produse alveolare i

altele decât folii i placi ondulate

S

3923 21 00 Saci, saco e, pungi i cornete, din polimeri de etilena S

ex capitolul 40 Cauciuc i articole din cauciuc, cu excep ia produsului de la pozi ia 4010 NS

4010 Benzi transportoare sau curele de transmisie, din cauciuc vulcanizat S

ex 4104 Piei tabacite sau piei semifinite de bovine (inclusiv de bivoli) sau de cabaline, epilate,

chiar paltuite, dar fara alte prelucrari, excluzând produsele de la subpozi iile

i 4104 49 19

S

ex 4106 31

Piei tabacite sau semifinite de porcine, epilate, în stare umeda (inclusiv pielea tabacita

cu crom «wet-blue»), paltuite, dar fara prelucrari suplimentare, excluzând produsele

de la subpozi ia 4106 31 10

NS

4107 Piei finite prelucrate dupa tabacire sau dupa uscare, inclusiv piei pergament de

bovine (inclusiv de bivoli) sau de cabaline, epilate, chiar paltuite, altele decât

pieile de la pozi ia 4114

S

L 141/22 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

4112 00 00 Piei finite prelucrate dupa tabacire sau dupa uscare, inclusiv piei pergament, de

ovine, epilate, chiar paltuite, altele decât pieile de la pozi ia 4114

S

ex 4113 Piei finite prelucrate dupa tabacire sau dupa uscare, inclusiv piei pergamentate ale

altor animale, epilate, chiar paltuite, altele decât pieile de la pozi ia 4114, cu

excep ia produsului de la subpozi ia 4113 10 00

NS

4113 10 00 De caprine S

4114 Piei finite tabacite în grasimi (piei «chamois»), inclusiv cele ob inute prin tabacire

combinata; piei finite lacuite sau lacuite stratificate; piei metalizate

S

4115 10 00 Piei reconstituite, pe baza de piele sau fibre de piele, sub forma de placi, foi sau

benzi, chiar rulate

S

ex capitolul 42 Articole din piele naturala; articole de curelarie sau de elarie; articole de voiaj,

bagaje de mâna i produse similare; produse din intestine de animale (altele decât

intestine de vierme de matase); cu excep ia produsului de la pozi iile 4202 i 4203

NS

4202 Valize, geamantane i cufere, casete de toaleta i mape port-documente, serviete,

ghiozdane, tocuri pentru ochelari, tocuri pentru binocluri, tocuri pentru aparate

fotografice, pentru aparate de filmat, cutii pentru instrumente muzicale sau pentru

arme, tocuri de pistol i articole similare; gen i de voiaj, cutii izolate termic pentru

produse alimentare i bauturi, truse de toaleta, rucsacuri, gen i de mâna, saco e

pentru cumparaturi, portofele, portmonee, porthar i, tabachere, pungi pentru

tutun, truse pentru scule, saci pentru articole de sport, cutii pentru flacoane sau

pentru tacâmuri, cutii pentru pudra, casete pentru bijuterii i articole similare, din

piele naturala sau reconstituita, din foi de material plastic, din materiale textile, din

fibre vulcanizate, din carton sau acoperite, în totalitate sau în mare parte, cu astfel de

materiale sau cu hârtie

S

4203 Articole de îmbracaminte i accesorii de îmbracaminte, din piele naturala sau reconstituita

S

capitolul 43 Blanuri i blanuri artificiale; articole din acestea NS

ex capitolul 44 Lemn i articole din lemn, cu excep ia produsului de la pozi iile 4410, 4411, 4412,

subpozi iile 4418 10, 4418 20 10, 4418 71 00, 4420 10 11, 4420 90 10 i

4420 90 91; carbune din lemn

NS

4410 Placi aglomerate, panouri numite «oriented strand board» (OSB) i panouri similare

(de exemplu, panourile numite «waferboard»), din lemn sau din alte materiale

lemnoase, chiar aglomerate cu ra ini sau cu al i lian i organici

S

4411 Panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu ra ini

sau cu al i lian i organici

S

4412 Placaj, lemn furniruit i lemn stratificat similar S

4418 10 Ferestre, u i-ferestre i ramele i pervazurile lor S

4418 20 10 U i i ramele lor, pervazuri i praguri, din lemn tropical men ionat în nota 2

complementara la capitolul 44

S

4418 71 00 Panouri asamblate pentru acoperit podele mozaicate, din lemn S

Statuete i alte obiecte de ornament, din lemn tropical, astfel cum sunt specificate în

nota 2 la capitolul 44; lemn marchetat i lemn încrustat; sipete, casete i cutii pentru

bijuterii sau orfevrarie i articole similare i articole de mobilier care nu se încadreaza

la capitolul 94, din lemn tropical, astfel cum se specifica în nota 2 complementara

la capitolul 44

S

ex capitolul 45 Pluta i articole din pluta, cu excep ia produsului de la pozi ia 4503 NS

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/23

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

4503 Articole din pluta naturala S

capitolul 46 Articole din împletituri de fibre vegetale sau de nuiele; co uri i împletituri S

capitolul 50 Matase S

ex capitolul 51 Lâna, par fin sau grosier de animale, excluzând produsele de la pozi ia 5105; fire i

esaturi din par de cal

S

capitolul 52 Bumbac S

capitolul 53 Alte fibre textile vegetale; fire din hârtie i esaturi din fire de hârtie S

capitolul 54 Filamente sintetice sau artificiale; benzi i forme similare din materiale textile

sintetice

S

capitolul 55 Fibre sintetice sau artificiale discontinue S

capitolul 56 Vata, pâsla (fetru) i materiale ne esute; fire speciale; sfori, odgoane, funii i frânghii

i articole din acestea

S

capitolul 57 Covoare i alte acoperitoare de podea din materiale textile S

capitolul 58 esaturi speciale; esaturi cu smocuri; dantele; tapiserii; pasmanterii; broderii S

capitolul 59 esaturi impregnate, îmbracate, acoperite sau stratificate; articole tehnice din

materiale textile

S

capitolul 60 Materiale tricotate sau cro etate S

capitolul 61 Îmbracaminte i accesorii de îmbracaminte tricotate sau cro etate S

capitolul 62 Îmbracaminte i accesorii de îmbracaminte, altele decât tricotate sau cro etate S

capitolul 63 Alte articole textile confec ionate; seturi; îmbracaminte purtata sau uzata i articole

textile purtate sau uzate; zdren e

S

capitolul 64 Încal aminte, ghetre i articole similare; par i ale acestor articole S

capitolul 65 Articole pentru acoperit capul i par i ale acestora NS

capitolul 66 Umbrele de ploaie, umbrele de soare, bastoane, bastoane-scaun, bice, crava e i par i

ale acestora

S

capitolul 67 Pene i puf prelucrate i articole din pene sau din puf; flori artificiale; articole din par

uman

NS

capitolul 68 Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica sau din materiale similare NS

capitolul 69 Produse din ceramica S

capitolul 70 Sticla i articole din sticla S

ex capitolul 71 Perle naturale sau de cultura, pietre pre ioase sau semipre ioase, metale pre ioase,

metale placate sau dublate cu metale pre ioase i articole din aceste materiale;

imita ii de bijuterii; monede; cu excep ia produsului de la pozi ia 7117

NS

L 141/24 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

7117 Bijuterii fantezie S

7202 Feroaliaje S

capitolul 73 Articole din fonta, din fier sau din o el NS

capitolul 74 Cupru i articole din cupru S

7505 12 00 Bare, tije i profile din aliaje de nichel NS

7505 22 00 Sârma din aliaje de nichel NS

7506 20 00 Table, benzi i folii din aliaje de nichel NS

7507 20 00 Tuburi, evi sau accesorii de evarii din nichel NS

ex capitolul 76 Aluminiu i articole din aluminiu, excluzând produsele de la pozi ia 7601 S

ex capitolul 78 Plumb i articole din plumb, excluzând produsele de la pozi ia 7801 S

ex capitolul 79 Zinc i articole din zinc, excluzând produsele de la pozi iile 7901 i 7903 S

ex capitolul 81 Alte metale comune; materiale metalo-ceramice; articole din aceste materiale,

excluzând produsele de la subpozi iile 8101 10 00, 8101 94 00, 8102 10 00,

i

S

capitolul 82 Unelte i scule, articole de cu itarie i tacâmuri, din metale comune; par i ale acestor

articole, din metale comune

S

capitolul 83 Diverse articole din metale de baza S

ex capitolul 84 Reactoare nucleare, cazane, ma ini, aparate i dispozitive mecanice i par i ale

acestora, cu excep ia produsului de la subpozi iile 8401 10 00 i 8407 21 10

NS

8401 10 00 Reactoare nucleare S

8407 21 10 Motoare pentru propulsia navelor, cu capacitatea cilindrica de maximum 325 cm S

ex capitolul 85 Ma ini i aparate, echipamente electrice i par i ale acestora; aparate de înregistrat

sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini i sunet de

televiziune i par i i accesorii ale acestor aparate, cu excep ia produsului de la

subpozi iile 8516 50 00, 8517 69 39, 8517 70 15, 8517 70 19, 8519 20,

8519 30, 8519 81 11-8519 81 45, 8519 81 85, 8519 89 11-8519 89 19, de la

pozi iile 8521, 8525 i 8527, subpozi iile 8528 49, 8528 59 i 8528 69-

8528 72, de la pozi ia 8529 i subpozi iile 8540 11 i 8540 12

NS

8516 50 00 Cuptoare cu microunde S

8517 69 39 Aparate de recep ie pentru radiotelefonie sau radiotelegrafie, altele decât receptoare

portabile pentru apelare, alertare sau de cautare a persoanelor

S

Antene i reflectoare de antene de toate tipurile, altele decât antene destinate

aparatelor de radiotelefonie sau de radiotelegrafie; par i care se utilizeaza

împreuna cu aceste articole

S

Electrofoane care func ioneaza prin introducerea unei monede, a unui bilet de banca

a unui card bancar, a unui jeton sau a altor mijloace de plata; patefoane, gramofoane

i picupuri

S

de la

8519 81 11 la

Aparate de reproducere a sunetului (inclusiv cititoarele de casete), care nu au

încorporat un dispozitiv de înregistrare a sunetului

S

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/25

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

8519 81 85 Alte aparate de înregistrare i de reproducere a sunetului, pe banda magnetica, care

încorporeaza un dispozitiv de reproducere a sunetului, altul decât tipul cu casete

S

de la

8519 89 11 la

Alte aparate de reproducere a sunetului, care nu încorporeaza un dispozitiv de

înregistrare a sunetului

S

8521 Aparate de înregistrare sau de reproducere video, chiar încorporând un receptor de

semnale video

S

8525 Aparate de emisie pentru radiodifuziune sau televiziune, chiar încorporând un aparat

de recep ie sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului; camere de

televiziune; aparate fotografice numerice i alte camere video cu înregistrare

S

8527 Aparate de recep ie pentru radiodifuziune, chiar combinate, în acela i corp, cu un

aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului sau cu un ceas

S

de la 8528 69

la 8528 72

Monitoare i proiectoare, care nu încorporeaza un aparat de recep ie de televiziune,

altele decât de tipul utilizat exclusiv sau în principal într-un sistem automat de

prelucrare a datelor de la pozi ia 8471; aparate receptoare de televiziune chiar

încorporând un aparat de recep ie de radiodifuziune sau un aparat de înregistrare

sau de reproducere a sunetului sau a imaginilor

S

8529 Piese care pot fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau în principal aparatelor de

la pozi iile 8525-8528

S

Tuburi catodice pentru receptoare de televiziune, inclusiv tuburile pentru monitoare

video color sau alb-negru sau altele monocrome

S

capitolul 86 Locomotive i locomotoare, material rulant i par i ale acestora; material fix i

aparatura pentru cai ferate sau similare; aparate mecanice (inclusiv electromecanice)

de semnalizare pentru caile ferate, de toate tipurile

NS

ex capitolul 87 Alte vehicule decât materialul rulant de cale ferata sau tramvai, par i i accesorii ale

acestora, cu excep ia produselor de la pozi iile 8702, 8703, 8704, 8705, 8706 00,

i 8714

NS

8702 Autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, inclusiv oferul S

8703 Autoturisme i alte autovehicule, în principal concepute pentru transportul

persoanelor (altele decât cele de la pozi ia 8702), inclusiv ma inile de tipul

«break» i ma inile de curse

S

8704 Autovehicule pentru transportul marfurilor S

8705 Autovehicule pentru utilizari speciale, altele decât cele concepute în principal pentru

transportul de persoane sau de marfuri (de exemplu: pentru depanare, automacarale,

pentru stingerea incendiilor, autobetoniere, pentru cura area strazilor, pentru

împra tiat materiale, autoateliere, unita i autoradiologice)

S

asiuri echipate cu motor pentru autovehiculele de la pozi iile 8701-8705 S

8707 Caroserii, inclusiv cabinele, pentru autovehiculele de la pozi iile 8701-8705 S

8708 Par i i accesorii de autovehicule de la pozi iile 8701-8705 S

8709 Carucioare autopropulsate, fara dispozitiv de ridicare sau de manevrare, de tipul

celor folosite în fabrici, depozite, porturi sau aeroporturi pentru transportul

marfurilor pe distan e scurte; autocarucioare de tipul celor utilizate în gari; par ile lor

S

L 141/26 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 2.6.2007

Codul NC Descriere Sensibile/

nesensibile

8711 Motociclete (inclusiv mopede) i biciclete sau similare, echipate cu motor auxiliar, cu

sau fara ata ; ata e

S

8712 00 Biciclete i similare (inclusiv tricicluri cu cutie de transport marfuri), fara motor S

8714 Par i i accesorii de vehicule de la pozi iile 8711-8713 S

capitolul 88 Vehicule aeriene, nave spa iale i par i ale acestora NS

capitolul 89 Vapoare, nave i dispozitive plutitoare NS

capitolul 90 Instrumente i aparate optice, fotografice sau cinematografice, de masura, de control

sau de precizie; par i i accesorii ale acestora

S

capitolul 91 Aparate de ceasornicarie i par i ale acestora S

capitolul 92 Instrumente muzicale; par i i instrumente ale acestora NS

ex capitolul 94 Mobila; articole de pat, saltele, somiere, perne i accesorii similare; lampi i aparate

de iluminat, nedenumite sau necuprinse în alta parte; însemne luminoase, placi

indicatoare luminoase i articole similare; construc ii prefabricate, cu excep ia

produsului de la pozi ia 9405

NS

9405 Lampi i aparate de iluminat inclusiv proiectoare i spoturi i par i ale acestora,

nedenumite sau necuprinse în alta parte; însemne luminoase, placi indicatoare

luminoase i articole similare, care au o sursa de lumina permanenta, fixa i par i

ale acestora nedenumite sau necuprinse în alta parte

S

ex capitolul 95 Jucarii, jocuri, articole pentru sport; par i i accesorii ale acestora par i i accesorii ale

acestora, cu excep ia produsului de la subpozi iile 9503 00 30-9503 00 99

NS

de la

9503 00 30 la

Alte jucarii; minimodele i modele similare pentru recreare, animate sau nu; puzzle

de orice tip

S

capitolul 96 Articole diverse NS

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Pentru produsele de la subpozi ia 0306 13, taxa este de 3,6 %, conform regimului prevazut la capitolul II sec iunea 2.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta subpozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Pentru produsele de la subpozi iile 1704 10 91 i 1704 10 99, taxa specifica este limitata la 16 % din valoarea în vama, conform

regimului prevazut la capitolul II sec iunea 2.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta subpozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta subpozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta subpozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

) Regimul prevazut la capitolul II sec iunea 1 nu se aplica produselor de la prezenta pozi ie.

RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141/27v