IEPURELE REX
Prima data descoperit in Franta, iepurele Rex a fost initial atat de rar intalnit incat a fost necesara imperecherea numai a exemplarelor din aceasta rasa, fara interventia altor rase pentru a o perpetua. Acest lucru a avut ca rezultat aparitia unor exemplare cu diferite tare conformationale si de ordin medical. Cu perseverenta si multa dedicatie, crescatorii, in cele din urma, au perfectionat rasa, iar astazi iepurele Rex este o rasa robusta si rezistenta cu o blana moale si catifelata.
In 1919, un
fermier francez isi tinea sub supraveghere iepurasii nou-nascuti de iepuroaica
sa comuna de culoare gri. Unul dintre iepurasi prezenta firele de par de
protectie mai scurte decat puful profund. La urmatoarea fatare, iepuroaica a
dat nastere unui alt iepuras cu acelasi aspect al blanitei. Din fericire pentru
fermier, acest iepuras era de sex opus fata de cel obtinut la prima fatare,
astfel ca ei au putut fi imperecheati. Puii fatati de acestia
au fost prezentati unui preot francez, caruia i se atribuie perpetuarea rasei
Rex. In 1924, iepurele Rex a fost indeajuns de perfectionat incat sa fie etalat intr-o expozitie la
Cu toate ca exista mai mult de 50 de varietati de culori si modele, iepurele Rex poate fi impartit in patru tipuri : cu blana neteda, astrex, Rex pitic si Rex oposum. Tipul cu blana neteda este considerat standardul.
Tipul Astrex este rar intalnit si poate fi usor recunoscut dupa blana sa sarmoasa, lipita de corp.
Rexul pitic este exact asa cum ii sugereaza si numele - o varianta mai mica a iepurelui Rex standard, cantarind in jur de 1,5 kg.
Rex oposum este un alt tip rar intalnit, avand blana argintie.
Iepurele Rex, exceptie facand varianta pitica, cantareste in jur de 3-4 kg si este considerat o rasa de iepuri de talie medie. Ochii sunt de culoare inchisa, albastrui sau rosii. Urechile sunt purtate ridicat, iar musculatura care imbraca corpul este bine dezvoltata.
Aveti grija ca iepurilor le place sa rontaie asa ca asigurati-va ca toate cablurile sunt bine ascunse si obisnuiti-va cu ideea ca o parte din mobila dumneavoastra va fi roasa.
Daca alegeti sa-l tineti in cusca, asigurati-va ca cusca are minim dimensiunile de 60x60x120 cm. Daca cusca are planseul din sarma, peste acesta este bine sa asezati o scandura din lemn pe care iepurele sa poata sta astfel incat picioarele sale sa nu fie lezate. Pentru iepurii de apartament se preteaza mai degraba o cusca cu grilaj din plastic si fundul mobil din plastic perforat, cu tavita pentru evacuarea dejectiilor. Cusca trebuie sa fie prevazuta cu o pardoseala absorbanta cu fund dublu. Cusca tr 535e49f ebuie sa fie spatioasa pentru a-i oferi iepurelui conditii confortabile de odihna, miscare, hranire, adapare, reproductie, fatare si crestere a puilor. Dimensiunile si forma custii depind de starea fiziologica si de destinatia animalutelor. In interiorul custii se va amplasa fie un vas, fie un jgheab pentru nutreturile voluminoase (uscate sau verzi). De asemenea, va fi necesara amplasarea unui alt vas pentru nutreturile concentrate si a adapatorilor. Curatatea custilor si a accesoriilor se va face periodic.
Iepurii sunt animale erbivore, putin pretentioase. Alimentatia este un factor esential in mentinerea sanatatii iepurelui. Iepurii consuma nutreturi de origine vegetala: plante verzi, fibroase uscate, suculente, radacinoase, siloz, furaje concentrate si nutreturi combinate. Furajele verzi se administreaza dupa palire, deoarece favorizeaza aparitia balonamentului abdominal si a enterotoxiemiei. Radacinoasele se curata de pamant, se spala abundent, se usuca, administrandu-se tocat. Cartofii se administreaza numai fierti.
Ratia pe intreaga zi se imparte in tainuri, cea mai copioasa masa administrandu-se seara. Nutreturile concentrate vor fi administrate sub forma de granule.
Asigurarea apei proaspete in permanenta este un factor esential. Necesarul de apa zilnic este de 0 litri/zi la femelele gestante si masculi, de 1,5 litri/zi la femelele in lactatie si de 0,4 litri/zi la tineret. Lipsa apei provoaca o scaderea a aportului de alimente si duce la aparitia imbolnavirilor. Daca iepurii sunt crescuti in apartament este recomandat sa fie hraniti cu meniuri complete speciale pentru iepurasi pe care le gasiti cu usurinta in pet-shop-uri si care le asigura un regim alimentar echilibrat si complet. Necesarul de granule pentru iepurele Rex este de un sfert de pahar/2 kg corp, zilnic. Iepurii mai mici de 8 luni pot fi hraniti cu granule simple pe baza de lucerna la discretie.
Nu se recomanda administrarea in hrana iepurilor a urmatoarelor produse: dulciuri, prajituri, mere, pere, pepeni, zmeura, mure, ananas, banane si struguri care sunt bogate in glucide si i-ar putea determina iepurelui diferite tulburari gastro-intestinale.
Puii se nasc lipsiti de par, cu ochii inchisi. La 4-5 zile dupa nastere, parul incepe sa creasca pe cap, pentru ca la varsta de 18-20 zile, corpul sa fie in intregime acoperit cu par. Ochii se deschid la varsta de 10-12 zile. La iepure, incisivii superiori sunt dubli. Iepurii se nasc cu incisivi si premolari. Unii dinti au caracter permanent, iar altii sunt de lapte si vor fi schimbati.
Odata cu inaintarea in varsta, apar modificari ale dintilor, unghiilor, ale parului, oaselor si ale organelor genitale. La varsta de 60 zile se produce prima naprlire. Unghiile subtiri, elastice si ascutite cresc continuu, dar pana la varsta de 1 an, ele nu sunt observabile, intrucat sunt acoperite de parul labutelor. Odata cu inaintarea in varsta, unghiile se modifica, devenind moi, lungi, groase si tot mai curbate. Culoarea lor se inchide cu trecerea timpului, iar pe suprafata lor apar valuri circulare de corn, care indica perioadele de gestatie sau de hranire deficitara. Oasele lungi cresc pana la varsta de un an.
Maturitatea sexuala este atinsa de iepurele Rex in jurul varstei de 5-6 luni. Varsta optima pentru imperechere este de la 7-8 luni. Imperecherea se face dimineata intre orele 6-7 si seara intre orele 18-20 in lunile de vara si intre orele 10-15 in lunile de iarna. Actul imperecherii dureaza circa 2 minute. Femelele pot fi folosite la reproducere pana la varsta de 3 ani, iar masculii pana la 2-3 ani. In cazul exemplarelor valoroase, viata reproducatoare poate dura pana la varsta de 4-5 ani. Controlul gestatiei se face prin palparea abdomenului, fetusii putand fi simtiti dupa 14 zile de la monta. Fatarea se produce fara dificultati, rareori intalnindu-se distocii sau hemoragii dupa fatare.
Iepurii sunt animale active carora le place sa alerge si sa sara, astfel ca este esential sa le asigurati un spatiu sigur pentru miscare. Daca lasati iepurasul liber prin casa, trebuie sa fiti atenti la cablurile electrice intrucat acesta are tendinta de a le roade.
Blana iepurelui trebuie periata aproape zilnic, pentru a o mentine curata si lucioasa, pentru a indeparta eventualele fire de par moarte, parazitii sau alte mizerii.
Saptamanal se vor verifica dintii, nasul, ochii si urechile pentru a le mentine in perfecta stare si pentru a descoperi eventualele aspecte anormale.
Unghiile, daca nu sunt tocite in mod natural, vor fi taiate la fiecare 2 luni.
Ca si in cazul altor iepuri, iepurele Rex nu tolereaza temperaturile extreme, prea scazute sau prea ridicate. Iepurii Rex sunt predispusi obstructiilor datorate ghemurilor de par si incurcarii blanii, daca nu sunt ingrijiti adecvat. Iepurii trebuie periati zilnic pentru a inlatura parul mort, care ar putea induce problemele anterior mentionate.
Alte implicatii de ordin medical includ raia auriculara, pasteureloza, bolile respiratorii, afectiunile dentare, litiaza urinara si fracturile de coloana.
Indiferent de varsta, iepurele Rex este predispus diferitelor boli infectioase, nutritionale, parazitare si micotice, precum si diferitelor afectiuni de reproducere. Printre cele mai frecvent intalnite si cele mai agresive ca evolutie, la iepure se semnaleaza urmatoarele boli:
Boala hemoragica a iepurilor este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza cu predilectie iepurii in varsta de peste 50 de zile si care se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin anorexie, apatie, jetaj spumos-hemoragic sau epistaxis, semne nevroase cu agitatie puternica si tipete inainte de moarte. Masculii sunt mai sensibili. Animalele cu forme clinice se eutanasiaza, neexistand un tratament specific, iar cele sanatose se vaccineaza de urgenta.
Mixomatoza iepurelui este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza iepurii de orice varsta. Dupa o perioada de incubatie variabila (4-10 zile), boala debuteaza cu hipertermie (febra) si blefaroconjunctivita sero-mucoasa si apoi muco-purulenta. Ulterior, boala poate evolua sub trei forme:
- forma nodulara, forma principala de manifestare a bolii, se caracterizeaza prin aparitia in tesutul conjunctiv subcutanat din regiunea capului (pleoape, bot, urechi) si apoi in regiunea organelor genitale, pe abdomen si perianal a unor tumefactii edematoase, pastoase. Nodulii cresc in mod continuu, deformand regiunile in care se formeaza;
- forma respiratorie este forma cea mai des intalnita la sugari si tineretul intarcat, terminandu-se cu moartea rapida a animalutului;
- maladia butonilor rosii sau negri se constata cu predilectie la iepurii de Angora la 7-10 zile dupa recoltarea parului si se caracterizeaza prin eruptii cutanate, initial, rosii si apoi maroniu-negricioase, situate in zonele depilate.
Animalele depistate sau suspecte de mixomatoza sunt eutanasiate.
In scopul prevenirii acestor maladii infecto-contagioase exista un vaccin bilavent contra mixomatozei si hemoragiei septice, care se administreaza de doua ori pe an, primavara si toamna, la iepuri incepand de la varsta de 1 luna.
Leucoza iepurilor sau leucemia limfoblastica este o viroza rara a iepurelui care se manifesta prin simptome putin caracteristice, slabire continua pana la cahexie si marirea in volum a nodulilor limfatici.
Achizitionarea unui iepure Rex se poate face de la diversele pet-shop-uri sau chiar de la crescatori. Ceea ce este mai greu este alegerea unui exemplar sanatos. Varsta optima de achizitionare a acestor animalute este de circa 2-3 luni, pana la aceasta varsta trebuind sa stea alaturi de mama pentru a se dezvolta adecvat. La fel de important este ca viitorul proprietar sa-si insuseasca minime informatii cu privire la hranirea, adapostirea, ingrijirea, comportamentul natural si principalele boli ale iepurelui. Cunoscand aceste lucruri va va fi mai usor si veti putea sa-i oferiti "prietenului" dumneavoastra cele mai bune conditii pentru a fi pe deplin fericit si sanatos.
Un iepure sanatos este vioi si sperios, are blanita curata, fina si lucioasa, ochii sunt clari, sticlosi, iar zona anala este curata, fara resturi de materii fecale.
Speranta medie de viata a iepurelui Rex este de 5-6 ani. Daca iepurii sunt sterilizati inca din primii ani de viata, speranta de viata poate creste pana la circa 10 ani.
Originea
Iepurele de casa s-a obtinut cu 6000 de ani in urma, prin domesticirea iepurelui de vizuina. Vestigiile arheologice confirma domesticirea iepurilor in Spania, de unde s-au raspandit in Asia si restul Europei.
Domesticirea si crearea sistemelor de crestere si selectie au condus la modificarea caracteristicilor biologice (cresterea prolificitatii), dar, in schimb, a scazut rezistenta la boli.
Aspectul exterior, rase si dimensiuni
Ca aspect general, facand abstractie de multitudinea de rase, iepurele este inzestrat cu urechi lungi, ascutite la varf si late la baza si culcate pe spate, fiind ridicate la orice zgomot perceput. Capul este ovoidal din profil, alungit, cu un botic lat si bine evidentiat. Ochii mari, rotunzi, migdalati, de culori variate in functie de rasa, prezinta miscari ample, ceea ce-i permite iepurelui sa vada in orice directie. Buza superioara este despicata pe linia mediana, fiind una dintre particularitatile speciei. Corpul este atat lung cat si lat, cu un piept adanc si spate lat. Musculatura membrelor posterioare este foarte bine dezvoltata, punand in evidenta o coapsa generoasa. Labele membrelor posterioare sunt mult mai bine dezvoltate si mai late in comparatie cu cele din fata. Coada este scurta, musculoasa, stufoasa si purtata aproape intotdeauna ridicat. Spre deosebire de alte rozatoare, iepurele nu-si poate folosi gherutele (5 in fata si 4 in spate) pentru a se prinde.
Aspectul blanitei variaza in functie de sezon. Astfel, iarna ea este deasa si moale, iar vara este lunga si mai rara. Coloritul acesteia este extrem de variat, gasindu-se in diferite nuante si modele, specifice fiecarei rase in parte.
Exista peste 100 de rase de iepuri care se clasifica functie de greutatea corporala:
-rase mari: Uriasul Belgian, Uriasul alb de Termonde, Berbecul englez, Uriasul francez, etc. cu greutate peste 5-7 kg;
-rase mijlocii: Chinchila mare, Chinchila mica, Albastru vienez, rasa californiana, rasa neozeelandeza, etc. cu greutate intre 3,5-5 kg;
-rase mici: Havana, Olandeza, cu greutate de 2-3 kg;
-rase pitice: Poloneza, cu greutate sub 2 kg.
Dupa lungimea firului de par, rasele se impart in:
-rase cu par scurt (Rex);
-rase cu par lung (Angora).
In general, iepurele de casa cantareste intre 1,5-4 kg, cu variatii in functie de rasa.
Iepurii de casa sunt animale deosebit de fricoase si sperioase, cu reactii foarte puternice. Reactioneaza imediat, chiar violent fata de prezenta altor animale, la zgomote puternice si necunoscute. In urma fricii determinate de diferiti factori stresanti, femelele isi pot devora puii. Toate modificarile de mediu pot constitui factori stresanti declansatori ai multor entitati patologice.
In general, iepurii de casa sunt animale sociabile, atasandu-se rapid de persoanele care-i ingrijesc, manifestand, insa, frica fata de persoanele straine.
In grup, nu se instaleaza o ierarhie sociala vizibila, intalnita la majoritatea rozatoarelor.
Mirosul are un rol important in viata sociala a iepurelui. Iepurii isi marcheaza teritoriul cu secretii ale glandelor odorante de la nivelul barbiei si a regiunii anale.
Sunt animale vivace, jucause, dar aveti grija ca le place sa roada orice. Rosul este utilizat atat pentru tocirea dentitiei, cat si pentru investigarea mediului de viata.
Dintre rozatoarele de companie, iepurii sunt cel mai puternic afectati de schimbarile bruste de mediu, facand frecvent crize de aclimatizare.
Pentru iepurii de apartament se preteaza o cusca cu grilaj din plastic si fundul mobil din plastic perforat, cu tavita pentru evacuarea dejectiilor.
Cusca trebuie sa fie prevazuta cu o pardoseala absorbanta cu fund dublu. Cusca trebuie sa fie spatioasa pentru a-i oferi iepurelui conditii confortabile, de odihna, miscare, hranire, adapare, reproductie, fatare si crestere a puilor.
Dimensiunile si forma custii depind de starea fiziologica si de destinatia animalutelor.
La custile din lemn, pardoseala se va confectiona din scandura, iar la cele metalice din plasa de sarma cu ochiuri de 2 cm. Sub pardoseala se vor fixa tavite, tip sertar pentru acumularea dejectiilor.
In interiorul custii se va amplasa, fie un vas, fie un jgheab pentru nutreturile voluminoase (uscate sau verzi). De asemenea, va fi necesara amplasarea unui alt vas pentru nutreturile concentrate, a adapatorilor si a unui cuib de fatare.
In custile femelelor cu pui, pana la intarcare, se va aseza o pardoseala asternut de paie. Curatatea custilor si a accesoriilor se va face periodic. In cuib se face curatenie de 2 ori/zi.
Sunt animale erbivore, putin pretentioase. Alimentatia este un factor esential in mentinerea sanatatii iepurelui.
Iepurii consuma nutreturi de origine vegetala: plante verzi, fibroase uscate, suculente, radacinoase, siloz, furaje concentrate si nutreturi combinate.
Furajele verzi se administreaza dupa palire, deoarece favorizeaza aparitia balonamentului abdominal si a enterotoxiemiei.
Radacinoasele se curata de pamant, se spala abundent, se usuca, administrandu-se tocat.
Cartofii se adminsitreaza numai fierti.
Ratia pe intreaga zi se imparte in tainuri, cea mai copioasa masa administrandu-se seara.
Nutreturile concentrate vor fi administrate sub forma de granule.
Asigurarea apei proaspete in permanenta este un factor esential. Necesarul de apa zilnic este de 0,7 litri/zi la femelele gestante si masculi, de 1,5 litri/zi la femelele in lactatie si de 0,4 litri/zi la tineret. Lipsa apei provoaca o scaderea a aportului de alimente si duce la aparitia imbolnavirilor.
Daca iepurii sunt crescuti in apartament, este recomandat sa fie hraniti cu granule speciale pe care le gasiti in pet-shop-uri si care le asigura un regim alimentar echilibrat si complet.
Nu se recomanda administrarea in hrana iepurilor a urmatoarelor produse: dulciuri, prajituri, mere, pere, pepeni, zmeura, mure, ananas, banane si struguri care sunt bogate in glucide si i-ar putea determina iepurelui diferite tulburari gastro-intestinale.
Aspecte particulare
Puii se nasc lipsiti de par, cu ochii inchisi. La 4-5 zile dupa nastere, parul incepe sa creasca pe cap, pentru ca la varsta de 18-20 zile, corpul sa fie in intregime acoperit cu par. Ochii se deschid la varsta de 10-12 zile.
La iepure, incisivii superiori sunt dubli. Iepurii se nasc cu incisivi si premolari; unii dinti au caracter permanent, iar altii sunt de lapte si vor fi schimbati.
Odata cu inaintarea in varsta, apar modificari ale dintilor, unghiilor, ale parului, oaselor si ale organelor genitale. La varsta de 60 zile se produce prima naparlire.
Unghiile cresc continuu, dar pana la varsta de 1 an, ele nu sunt observabile, intrucat sunt acoperite de parul labutelor, sunt subtiri, elastice si ascutite. Odata cu inaintarea in varsta, unghiile se modifica, devenind moi, lungi, groase si tot mai curbate. Culoarea lor se inchide cu trecerea timpului, iar pe suprafata lor apar valuri circulare de corn, care indica perioadele de gestatie sau de hranire deficitara.
Oasele lungi cresc pana la varsta de un an.
Viata reproducatoare. Maturitatea sexuala este atinsa in jurul varstei de 3-4 luni, in functie de rasa. Varsta optima pentru imperechere este de la 5-6 luni. Imperecherea se face dimineata intre orele 6-7 si seara intre orele 18-20 in lunile de vara si intre orele 10-15 in lunile de iarna. Actul imperecherii dureaza circa 2 minute. Femelele pot fi folosite la reproducere pana la varsta de 3 ani, iar masculii pana la 2-3 ani. In cazul exemplarelor valoroase, viata reporducatoare poate dura pana la varsta de 4-5 ani. Controlul gestatiei se face prin palparea abdomenului, fetusii putand fi simtiti dupa 14 zile de la monta. Fatarea se produce fara dificultati, rareori intalnindu-se distocii sau hemoragii dupa fatare.
- iepurii sunt animale active carora le place sa alerge si sa sara, astfel ca este esential sa le asigurati un spatiu sigur pentru miscare. Daca lasati iepurasul liber prin casa, trebuie sa fiti atenti la cablurile electrice intrucat acesta are tendinta de a le roade;
- blana iepurelui trebuie periata aproape zilnic, pentru a o mentine curata si lucioasa, pentru a indeparta eventualele fire de par moarte, parazitii sau alte mizerii;
- saptamanal se vor verifica dintii, nasul, ochii si urechile pentru a le mentine in perfecta stare si pentru a descoperii eventualele aspecte anormale;
- unghiile, daca nu sunt tocite in mod natural, vor fi taiate la fiecare 2 luni.
Indiferent de varsta, iepurele de casa este predispus diferitelor boli infectioase, nutritionale, parazitare si micotice, precum si diferitelor afectiuni de reproducere. Printre cele mai frecvent intalnite si cele mai agresive ca evolutie, la iepure se semnaleaza urmatoarele boli:
Boala hemoragica a iepurilor este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza cu predilectie iepurii in varsta de peste 50 de zile si care se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin anorexie, apatie, jetaj spumos-hemoragic sau epistaxis, semne nevroase cu agitatie puternica si tipete inainte de moarte. Masculii sunt mai sensibili. Animalele cu forme clinice se sacrifica, neexistand un tratament specific, iar cele sanatose se vaccineaza de urgenta.
Mixomatoaza iepurelui este o boala infecto-contagioasa, de natura virala, care afecteaza iepurii de orice varsta. Dupa o perioada de incubatie variabila (4-10 zile), boala debuteaza cu hipertermie (febra) si blefaroconjunctivita sero-mucoasa si apoi muco-purulenta. Ulterior, boala poate evolua sub trei forme:
- forma nodulara, forma principala de manifestare a bolii, se caracterizeaza prin aparitia in tesutul conjunctiv subcutanat din regiunea capului (pleoape, bot, urechi) si apoi in regiunea organelor genitale, pe abdomen si perianal, a unor tumefactii edematoase, pastoase. Nodulii cresc in mod continuu, deformand regiunile in care se formeaza;
- forma respiratorie este forma cea mai des intalnita la sugari si tineretul intarcat, terminandu-se cu moartea rapida a animalutului;
- maladia butonilor rosii sau negri se constata la iepurii de Angora la 7-10 zile dupa recoltarea parului si se caracterizeaza prin eruptii cutanate, initial, rosii si apoi maroniu-negricioase, situate in zonele depilate.
Animalele depistate sau suspecte de mixomatoza sunt sacrificate.
In scopul prevenirii acestor maladii infecto-contagioase exista un vaccin bivalent contra mixomatozei si hemoragiei septice, care se administreaza de doua ori pe an, primavara si toamna, la iepuri incepand de la varsta de 1 luna.
Leucoza iepurilor sau leucemia limfoblastica este o viroza rara a iepurelui care se manifesta prin simptome putin caracetristice, slabire continua pana la cahexie si marirea in volum a nodulilor limfatici.
Achizitionarea acestui tip de animalut se poate face de la diversele pet-shop-uri sau chiar de la crescatori. Ceea ce este mai greu, este alegerea unui exemplar sanatos. Varsta optima de achizitionare a iepurilor de casa este de circa 2 luni, pana la aceasta varsta trebuind sa stea alaturi de mama pentru a se dezvolta adecvat.
La fel de important este ca viitorul proprietar sa-si insuseasca minime informatii cu privire la hranirea, adapostirea, ingrijirea, comportamentul natural si principalele boli ale iepurelui. Cunoscand aceste lucruri, va va fi mai usor si veti putea sa-i oferiti prietenului dumneavoastra cele mai bune conditii pentru a fi pe deplin fericit si sanatos.
Un iepure sanatos este vioi si sperios, are blanita curata, fina si lucioasa, ochii sunt clari, sticlosi, iar zona anala este curata, fara resturi de materii fecale.
Speranta medie de viata a iepurelui este de 10-12 ani.
|
