gazele naturale, gazele de sonda amestecul de propan si butan din buteliile de aragaz, butanul, motorina, pacura, carbunii de pamant, lemnul sau alte resturi vegetale.
Arderea combustibilor, numita si combustie, se desfasoara in mod obisnuit in conditii izobare. De aceea, caldura de combustie reprezinta variatia de entalpie in procesul de ardere a unui combustibil.
Prezenta hidrogenului in compozitia unui combustibil determina cresterea puterii lui calorice. De aceea, hidrocarburile au cele mai mari puteri calorice.
Prezenta oxigenului in molecula unui combustibil determina o micsorare a puterii calorice.
De exemplu, puterea calorica a metanolului este cu mult mai mica de cat a benzinelor.
Puterea calorica a unui combustibil se exprima prin cantitatea de caldura degajata la arderea unitatii de masa sau de volum a combustibilului.
De regula, puterea calorica a combus-tibilor gazosi se exprimasin kj m3, volumul de 1 m3 fiind masurat in conditii normale de temperatura si presiune(0oC si 1atm ) si notat Nm3 (normal metru cub).
Puterea calorica a combustibililor lichizi sau solizi se exprima in kj kg.
Puterea calorica se poate exprima si inMJ/m3 sau MJ/kg ( 1 Mj = 103 kJ = 106 J).
Puterile calorice ale unor combustbili
|
Combustibil |
Qs |
Qi |
|
Gaze |
MJ/Nm3 |
MJ/Nm3 |
|
Co |
|
|
|
H2 |
|
|
|
CH4 |
|
|
|
C3H8 |
|
|
|
Lichde |
MJ/kg |
MJ/kg |
|
Motorina |
|
|
|
CH3OH |
|
|
|
C2H5OH |
|
|
|
Solide |
MJ/kg |
MJ/kg |
|
Antracit |
|
|
|
Huila |
|
|
|
Lignit |
|
|
|
Lemn |
|
|
|
