GENUL KLEBSIELLA

biologie

ALTE DOCUMENTE

Celula

Test scris la Biologie

Tesuturi de animale

Structura proteinelor

TESUTURI VEGETALE

Cafeaua - de la arbore la ceasca

PIELEA

Organele sexuale masculine

PREA SIMTITOARELE

MALADII EREDITARE SEX-LINKATE

GENUL KLEBSIELLA

Este o grupare de Enterobacteriaceae conditionat patogene, imobile, capsulate, care fermenteaza glucoza cu producere de mari cantitati de gaz (exceptie Klebsiella rhinoscleromatis).

1. Taxonomie	genul este alcatuit din 6 specii care se diferentiaza printr-un set minim de teste biochimice. - Klebsiella pneumoniae, - Klebsiella ozaenae, - Klebsiella rhinoscleromatis, - Klebsiella oxytoca, - Klebsiella ornitinolytica, 2. Habitat	Sunt germeni saprofiti, conditionat patogeni, prezenti in caile respiratorii si in intestinul omului. Sunt larg raspanditi in natura regasindu-se pe sol, plante, apele de suprafata, etc. Klebsiella pneumoniae si oxytoca sunt enterobacteriile cel mai frecvent incriminate in infectiile intraspitalicesti. Ambele specii au fost izolate din bronhopnemonii, infectii urinare, enterite mai ales la copii si in postoperator in complicatii septice localzate sau generalizate. Septicemiile cu Klebsiella au un prognostic infaust. Klebsiella rhinoscleromatis si Klebsiella ozenae sunt exceptional de rar intanite in patologia ORL in tara noastra.
3.Caractere morfologice	Sunt bacili Gramm negativi, scurti dispusi in diplo sau in lanturi scurte. Prezinta o capsula cu dimensiuni de 2-3 ori mai mari decat diametrul bacteriei. Nu au flageli, deci sunt imobili. In produsele patologice apar sub forma de cocobacili inconjurati de o capsula de natura polizaharidica (D-glucoza, fucoza, acid uronic).
4. Caractere de cultura	Nu sunt germeni pretentiosi: cresc pe geloza simpla, geloza lactozata, pe care dezvolta colonii foarte bombate, alb cenusii, lucioase cu aspect mucos (M) care dupa o perioada de incubare prelungita prezinta fenomenul de confluare si curgere pe suprafata mediului.. In bulion, Klebsiellele cresc abundent. Pe medii lactozate sunt lactozo pozitive.
5. Caractere biochimice	Sunt aerobe si facultativ anaerobe. Temperatura optima de crestere este de 37⁰ C, dar cresc si la temperatura camerei. Pe mediile multitest au urmatoarea comportare enzimatica: pe mediul TSI sunt glucozo pozitivi si uneori fermenteaza glucoza cu producere de gaz, sunt lactozo-pozitivi, nu produc hidrogen sulfurat; pe mediul MIU sunt imobili,indol negativi si ureazo-pozitivi; pe mediul Simmnons pot creste avand ca unica sursa de carbon citratul .
6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici	Este un germene care rezista bine in conditiile mediului extern, fiind unul din cei mai temuti germeni de spital. La temperatura camerei si la intuneric pot rezista saptamani chiar luni de zile. Caldura umeda ii omoara la 55 ⁰C, in 30 minute- 2 ore sau in 5-7 minute la 100⁰C . Sunt sensibili la actiunea antisepticelor si dezinfectantelor uzuale. Sunt sensibili fata de polimixina, colimicina, aureomicina.
7. Structura antigenica	Antigenele somatice sunt de 3 tipuri: - antigenul somatic O (LPZ) specific de grup. - antigenul capsular K, pe baza caruia grupele se impart in tipuri serologice, descriindu-se la Klebsielle 80 de fractiuni antigenice, decelabile prin reactia de umflare a capsulei. Antigenul solubil este reprezentat de endotoxina.
8.Caractere de patogenitate	Este un organism conditionat patogen, implicat in patologia umana prin multiplicare si invazivitate. Multiplicarea este data de rezistenta germenilor la fagocitoza prin prezenta Ag O si Ag K. Toxigeneza este data de prezenta endotoxinei termostabile.
9. Raspunsul imun	Este slab.
10. Boala la animale	Infectii spontane au fost descrise la cobai, oaie, vitel, porc. Pentru infectiile experimentale cel mai sensibil animal este soarecele alb, care inoculat intraperitoneal cu o tulpina de Klebsilla, moare dupa 24 de ore cu septicemie.
11. Boala la om	Klebsiella pneumoniae este incriminat in: - infectii ale cailor respiratorii (pneumonia Friedlander,pneumonii necrotice si hemoragice foarte grave, bronsiectazie, pleurite, sinusite, otite medii) in special la persoane tarate imunologic, in infectii ale tractului digestiv (enterita, apendicita, colescistita), toxinfectii alimentare, infectii ale cailor uro-genitale septicemie (endocardita), infectii nozocomiale Klebsiella ozaenae a fost izolata in cazuri de ozena (atrofia progresiva a mucoasei nazale cu pierderea mirosului). Klebsiella rhinoscleromatis s-a evidentiat in secretiile nazale ale indivizilor cu rinosclerom ( granulom destructiv al nasului si faringelui).
12.Epidemiologie	Sursa este omul bolnav sau purtatorul sanatos. Calea de transmitere cel mai frecvent incriminata este cea digestiva, dar sunt posibile si cai extradigestive de transmitere (aeriene) a infectiei. Receptivitatea este generala, independent de varsta, dar este mai mare la imunodeprimati. Profilaxia este nespecifica.
13. Tratament	In evolutii severe se indica: cefalosporine in asociere cu aminoglicozide, dupa efectuarea antibiogramei. Alte antibiotce utilizate sunt: tetraciclina, bactrim.

PSEUDOMONAS AERUGINOSA

(BACILLUS PYOCYANEUS)

1.Definitie

Bacili Gramm negativi, nesporulati, cu un flagel polar, nepretentiosi nutritiv, strict aerobi, oxdazopozitivi, incapabili sa fermenteze glucoza, producatori de pigment.

2. Habitat

Ubicivitar, se gaseste in aer, apa, sol pe tegumentele si in cavitatile naturale ale omului si animalelor. Este o bacterie care prefera apa: apa de rau, de canal , de piscina, de mare, apa potabila, apa minerala, apa termala. Se regaseste pe vegetale, legume, fructe, flori. Contamineaza produse alimentare si farmaceutice chiar daca sunt pastrate la frigider. Frecvent izolat in mediul de spital de pe diferite suprafete, instrumente, dispozitive medicale, solutii antiseptice, produse injectabile, medicamente, cosmetice.

3.Caractere morfologice

Bacili subtiri, fini de 1-3 milimicroni, monotrichi cu un cil polar, mobili, nesporulati , uneori incapsulati, Gramm negativi.

4. Caractere de cultura

Germeni putin pretentiosi care se poate dezvolta si in apa distilata.

Pe geloza simpla dezvolta colonii rotunde, convexe care ulterior devin plate cu margini neregulate cu un luciu metalic. La inceput coloniile si mediul se coloreaza in verde albastru apoi devin brune.

Pe geloza singe produc o hemoliza de tip beta.

Lichefiaza mediul Loffler care se pigmenteaza foarte repede.

In bulion simplu formeaza la suprafata o pelicula, iar mediul mai ales inpartea lui superioara se coloreaza in verde albastru fluorescent. Pigmentogeneza are loc doar la temperatura camerei si in aerobioza. Dupa 2-3 zile mediile cu bacil piocianic degaja un miros caracteristic de salcim.

5. Caractere biochimice

Este un germene aerob, fiind o forme de trecere intre germenii autotrofi si heterotrofi. Temperatura de crestere este de 4-42 gr. C (optim 37 gr.C) si la un pH ce variaza intre 5,6- 8 ( optim 7,2).

Nu fermenteaza lactoza.

Nu produc indol si ureaza.

Reduce nitratii in nitriti.

Creste pe mediul Simmons.

Reduce albastrul de metilen.

Secreta o hemolizina piocianolizina) termostabila.

Are o activivtate proteolitica marcata.

B. piocianic elaboreaza pigmenti.Dintre ei cei mai importanti sunt:

- piocianina pigment albastru, difuzibil, nefluorescent, solubil in cloroform, ce joaca un rol important in repiratia bacteriana

- bacteriofluoresceina - pigment galben verzui, fluorescent, prin oxidare devine brun, solubil in apa.

Printre produsele de metabolism ale piocianicului se remarca piocinaza (alfaoxifenazinacare are actiune bactericida asupra tulpinilor de Proteus, B. antrhacis, C. dyphtheriae, N. gonorrhoeae.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

La mediu este deosebita. traieste citeva luni in bulion sau pe geloza, la temperatura camerei. Este distrus in 15 minue la 6o de grade. Rezistent la uscaciune. Este sensibil la anumite

antibiotice : colimicina, neomicina, gentamicina, polimixina.

Sunt sensibile la bacteriofagi specifici.

Bacilul piocianic este primul germene care-si cistiga rezistenta la antibiotice, fiind unul din cei mai redutabili germeni de spital.

7. Structura antigenica

Poseda antigene O si H. Specia P. aeruginosa a fost impartita in XXII grupe serologice.

8.Caractere de patogenitate

Sunt patogeni prin multiplicare la poarta de intrare mai putin prin toxigeneza (hemolizine, enzime proteolitice, exotoxina).

9. Raspunsul imun

slab de tip umoral

10. Boala la om

Se intilneste frecvent in plagi supurate, arsuri suprainfectate, leziuni ombilicale la noi nascuti, leziuni necrotice supurate cutanate, sinuzite, otite, mastoidite, cistite, pielite, diaree, meningite, septicemii. La copii septicemia netratata duce in citeva zile la moarte.. Piocianicul este deosebit de patogen la tropice unde determina infectii cu aspect tific precum si abcese ale ficatului.

11.Epidemiologie

Produce adeseori infectii nozocomiale in special in clinicile de urologie si chirurgie.

PSEUDOMONAS MALLEI

1.Definitie

Agentul etiologic al morvei.

2. Habitat

3.Caractere morfologice

Forma de bastonase. asezate in diplo, cap la cap, paralele sau cu aspect de litere chinezesti.. In culturile vechi au un polimorfismaccentuat, cu forme lungi, arborescente..

Necapsulat, imobil, Gramm negativ. Se coloreaza inegal , cuaspect granular cu zone alternativ colorate si necolorate.

4. Caractere de cultura

Aerob.

Temperatura optima de crestere 37 gr. C si un pH de 6,6- 6,7.

Pe mediu solid dupa 48 de ore dezvolta colonii rotunde, mici, convexe, de culoare galben verzui.

5. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Eliminat in mediile naturale este distrus rapid.

Este omorit de cladura lo minute la 55 gr. C si in citeva secunde la l00 gr. C.

Sensibil la dezinfectantele uzuale.

Sensibil la antibiotice streptomicina , teramicina si la sulfamide.

6. Boala la om

Este accidentala, in urma contactului cu animale bolnave. cale de patrundere prin mucoase, ori cutanat prin intepatura accidentala.

Incubatie 2-4 zile. Simptome febra, frison, cefalee, dureri articulare.

Forma acuta netratata duce la deces 100%.

7.Boala la animale

Solipedele prezinta boala spontan ( cal, catir, magar) fie in forma acuta fie in forma cronica.

Poarta de intrare este mucoasa, tegumentara sau digestiva.

In forma acuta boala debuteaza prin pustule situate la suprafata ucoasei nazale ducind la ulceratii si la o secretie numita jetaj. Apoi coriza se intinde la plamin producind bronhopnumonie. In cazul infectiei pe cale tegumentara avem leziuni ulcerative la nivelul pielii. Forma cronica se manifesta prin tumefierea ganglionilor limfatici.

Document Info

Accesari: 86674
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare

1.Definitie	Bacili Gramm negativi, nesporulati, cu un flagel polar, nepretentiosi nutritiv, strict aerobi, oxdazopozitivi, incapabili sa fermenteze glucoza, producatori de pigment.
2. Habitat	Ubicivitar, se gaseste in aer, apa, sol pe tegumentele si in cavitatile naturale ale omului si animalelor. Este o bacterie care prefera apa: apa de rau, de canal , de piscina, de mare, apa potabila, apa minerala, apa termala. Se regaseste pe vegetale, legume, fructe, flori. Contamineaza produse alimentare si farmaceutice chiar daca sunt pastrate la frigider. Frecvent izolat in mediul de spital de pe diferite suprafete, instrumente, dispozitive medicale, solutii antiseptice, produse injectabile, medicamente, cosmetice.
3.Caractere morfologice	Bacili subtiri, fini de 1-3 milimicroni, monotrichi cu un cil polar, mobili, nesporulati , uneori incapsulati, Gramm negativi.
4. Caractere de cultura	Germeni putin pretentiosi care se poate dezvolta si in apa distilata. Pe geloza simpla dezvolta colonii rotunde, convexe care ulterior devin plate cu margini neregulate cu un luciu metalic. La inceput coloniile si mediul se coloreaza in verde albastru apoi devin brune. Pe geloza singe produc o hemoliza de tip beta. Lichefiaza mediul Loffler care se pigmenteaza foarte repede. In bulion simplu formeaza la suprafata o pelicula, iar mediul mai ales inpartea lui superioara se coloreaza in verde albastru fluorescent. Pigmentogeneza are loc doar la temperatura camerei si in aerobioza. Dupa 2-3 zile mediile cu bacil piocianic degaja un miros caracteristic de salcim.
5. Caractere biochimice	Este un germene aerob, fiind o forme de trecere intre germenii autotrofi si heterotrofi. Temperatura de crestere este de 4-42 gr. C (optim 37 gr.C) si la un pH ce variaza intre 5,6- 8 ( optim 7,2). Nu fermenteaza lactoza. Nu produc indol si ureaza. Reduce nitratii in nitriti. Creste pe mediul Simmons. Reduce albastrul de metilen. Secreta o hemolizina piocianolizina) termostabila. Are o activivtate proteolitica marcata. B. piocianic elaboreaza pigmenti.Dintre ei cei mai importanti sunt: - piocianina pigment albastru, difuzibil, nefluorescent, solubil in cloroform, ce joaca un rol important in repiratia bacteriana - bacteriofluoresceina - pigment galben verzui, fluorescent, prin oxidare devine brun, solubil in apa. Printre produsele de metabolism ale piocianicului se remarca piocinaza (alfaoxifenazinacare are actiune bactericida asupra tulpinilor de Proteus, B. antrhacis, C. dyphtheriae, N. gonorrhoeae.
6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici	La mediu este deosebita. traieste citeva luni in bulion sau pe geloza, la temperatura camerei. Este distrus in 15 minue la 6o de grade. Rezistent la uscaciune. Este sensibil la anumite antibiotice : colimicina, neomicina, gentamicina, polimixina. Sunt sensibile la bacteriofagi specifici. Bacilul piocianic este primul germene care-si cistiga rezistenta la antibiotice, fiind unul din cei mai redutabili germeni de spital.
7. Structura antigenica	Poseda antigene O si H. Specia P. aeruginosa a fost impartita in XXII grupe serologice.
8.Caractere de patogenitate	Sunt patogeni prin multiplicare la poarta de intrare mai putin prin toxigeneza (hemolizine, enzime proteolitice, exotoxina).
9. Raspunsul imun	slab de tip umoral
10. Boala la om	Se intilneste frecvent in plagi supurate, arsuri suprainfectate, leziuni ombilicale la noi nascuti, leziuni necrotice supurate cutanate, sinuzite, otite, mastoidite, cistite, pielite, diaree, meningite, septicemii. La copii septicemia netratata duce in citeva zile la moarte.. Piocianicul este deosebit de patogen la tropice unde determina infectii cu aspect tific precum si abcese ale ficatului.
11.Epidemiologie	Produce adeseori infectii nozocomiale in special in clinicile de urologie si chirurgie.

1.Definitie	Agentul etiologic al morvei.
2. Habitat
3.Caractere morfologice	Forma de bastonase. asezate in diplo, cap la cap, paralele sau cu aspect de litere chinezesti.. In culturile vechi au un polimorfismaccentuat, cu forme lungi, arborescente.. Necapsulat, imobil, Gramm negativ. Se coloreaza inegal , cuaspect granular cu zone alternativ colorate si necolorate.
4. Caractere de cultura	Aerob. Temperatura optima de crestere 37 gr. C si un pH de 6,6- 6,7. Pe mediu solid dupa 48 de ore dezvolta colonii rotunde, mici, convexe, de culoare galben verzui.
5. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici	Eliminat in mediile naturale este distrus rapid. Este omorit de cladura lo minute la 55 gr. C si in citeva secunde la l00 gr. C. Sensibil la dezinfectantele uzuale. Sensibil la antibiotice streptomicina , teramicina si la sulfamide.
6. Boala la om	Este accidentala, in urma contactului cu animale bolnave. cale de patrundere prin mucoase, ori cutanat prin intepatura accidentala. Incubatie 2-4 zile. Simptome febra, frison, cefalee, dureri articulare. Forma acuta netratata duce la deces 100%.
7.Boala la animale	Solipedele prezinta boala spontan ( cal, catir, magar) fie in forma acuta fie in forma cronica. Poarta de intrare este mucoasa, tegumentara sau digestiva. In forma acuta boala debuteaza prin pustule situate la suprafata ucoasei nazale ducind la ulceratii si la o secretie numita jetaj. Apoi coriza se intinde la plamin producind bronhopnumonie. In cazul infectiei pe cale tegumentara avem leziuni ulcerative la nivelul pielii. Forma cronica se manifesta prin tumefierea ganglionilor limfatici.