GERMENII ANAEROBI

1.Definitie

2. Habitat

Se gaseste in sol, in intestinul omului si al animalelor

3.Caractere morfologice

Sunt bacili mari de 2-5 milimicroni, mobili cu cili peritrichi.

Sunt Gramm negativi.

Sporuleaza formind un spor mare dispus terminal la unul din polii bacilului dind aspectul de racheta de tenis.

4. Caractere de cultura

Creste usor pe medii simple dar absolut necesar in conditii de anaerobioza (mediul Zeissler) formind colonii mici, bombate cu margini neregulate colonii de tip S.

Produce hemoliza.

In medii lichide crste tulburind usor mediul, datorita prezentei bulelor gazoase, degajind un miros de corn ars de animal.

Pe geloza in coloana dezvolta colonii pufoase ( in puf de papadie).

5. Caractere biochimice

In general nu nu fermenteaza nici un zahar.

Puterea proteoliticaeste slaba.

Produce indol si H2S.

Secreta tetanolizina si o exotoxina foarte puternica - tetanospasmina.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Formele vegetative sunt distruse de dezinfectante si antiseptice la temperatura de 56 gr.C in timp de 15- 2o de minute, precum si de radiatiile solare.

Formele vegetative sunt sensibile la peniciline.

Sporii rezista 20 de minute la 115 gr. C. dar sunt distrusi la autoclav.

7. Structura antigenica

Prezinta antigene somatice (Ag O de perete si Ag H de cil) si antigene solubile (exotoxine).

Ag H este specific de tip identificind l0tipuri serologice de Cl tetani de la I-X. Toate tipurile de Cl. Tetani secreta o toxina UNICA.

Antigenele solubile (exotoxinele) sunt:

- tetanospasmina cu afinitate pentru SNC (bulb si maduva).

- tetanolizina care are afinitate pentru hematii producind hemoliza.

8.Caractere de patogenitate

Se datoreaza toxigenezei. Toxina tetanica este o exotoxina.

Contine 2 fractiuni tetanolizina care este antigenica si tetanospasmina care produce contractii si paralizii.

Cu ajutorul caldurii si formolului se transfoprma in anatoxina care fiind deosebit de antigenica, inoculata la animale sau om determina aparitiaanticorpilor antitoxici.

Toxina tetanica este o neurotoxina care nu are actiune dermonecrotica si nici nu produce leziuni vizibile la nivelul pielii, actiunea ei repercutindu-se asupra sistemului nervos central si a celui periferic.

Toxina ajunge la centrii motori din bulb si hipotalamus pe cale nervilor peroferici, actionind ca stricnina asupra SNC prin suprimarea inhibitei sinaptice( neuro neuronale si neuromusculare)Activitatea miozincoinesterazei este inhibata, motiv pentru care are loc acumularea acetilcolinei in cantitate mar, determinind contractii spasmodice.

9. Raspunsul imun

Este umoral fata de toxinele tetanice insa in cursul bolii anticorpii sintetizati sunt slabi, nu confera protectie, deoarece toxina tetanica are locusul patogenic mult mai puternic decit locusul antigenic.

10. Boala la om

Cl. tetani produce infectii numai daca patrunde in plagile profunde, murdare in special cu pamint (plaga cu potential tetanigen).

Germinarea sporilor in tesuturile afecgtate are loc numai la o presiune de oxigen mai scazuta decit cea din tesuturile normale.

Bacilul tetanic ramine cantonat la poarta de intrare in organism.

Nu determina bacteriemii.

Dupa o incubatie de 4-10 zile debuteaza cu contractii musculare s

spasmodice insotite de hiperexcitabilitate generala. la om primul semn de boala este trismusul ( contractura maseterului), apoi sunt

prinsi orbicularii ochilor si gurii, respectiv muschii fruntii, bolnavul avind un facies caracteristic ' risus sardonicus'. Contracturile se extind asupra muschilor cefei, spatelui, membrelor inferioare. Bolnavul ia in pat diferite pozitii antalgice (opistotonus). Indiferent de locul leziunii omul face intotdeauna tetanos descendent, spre deosebire de animale care fac tetanos ascendent.

In urma spasmului muschilor respiratori si a insuficientei respiratorii si circulatorii instalate urmeaza moartea bolnavului in lipsa instituirii rapide a tratametului specific.

11.Epidemiologie

Plagile cu potential tetanigen trebuiesc atent si minutios tratate

)curatirea atenta a plagii, dezinfectia ei, tratament antibiotic, si in functie de indicatile medicului infectionist seroterapie si vaccinare sau revaccinare antitetanica de urgenta.

1.Definitie

2. Habitat

Se gaseste in sol, pe legume, fructe de regula su forma sporulata.

In intestinul omului si al animalelor ierbivore in special, se

gaseste in stare vegetativa fiind inofensiv.

3.Caractere morfologice

Bacil mare de pina la o microni si latime de 1 micron.

Este Gramm pozitiv, mobil , cu cili peritrichi.

In conditii nefavorabile sporuleaza, sporul avind diametrul mai mare decit al bacilului, deci ii modifica forma.

Sporul este dispus este dispus central sau subterminal.

4. Caractere de cultura

Nefiind un germene pretentios, creste pe medii simple ,in conditii de anaerobioza.

Pe mediul ZEISSLER (geloza singe glucozata) la o temperatura de 30-35 gr. C Cl. botulinum dezvolta colonii cu margini neregulate, suprafata grunjoasa, cu un centru mai inchis. Are un miros rinced. In bulion glucozat se obtine o crestere abundenta cu degajare masiva de gaz. Pe geloza in coloana dezvolta colonii translucide, pufoase; geloza este fragmentata, iinegreste mediul cu carne tocata.(H2S).

Bacilul daca se inmulteste in conserve incomplet sau incorect sterilizate degaja gaz, bombind evident conserva.

5. Caractere biochimice

Nu poseda setul de enzime necesare aerobiozei.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Forma vegetativa se distruge prin prin pasteurizare (56 gr.C in 15 min.)

Sunt sensibili la dezinfectante, antiseptice, radiatiile solare.

Formele sporulate sunt deosebit de rezistente la conditiile mediului extern, putind fi distrusi la pupinel, prin autoclavare 120 gr. C 20- 30 min.

Sporii sunt mai rezistenti intr-un mediu lichid acoperit cu o

patura de ulei. Sporii tineri sunt mai rezistenti decit cei batrini.

Sporii de Cl. botulinum sunt mai putin rezistenti in solutiile de de NaCl8-20%, la aceasta concentratie de sare forma vegetativa si elaborarea de exotoxina lipsesc.

Zeama de almie 5% nu impiedica formarea sporilor, insa acestia incalziti intr-un mediu acid sunt mai putin rezistenti. termorezistenta sporilor creste cu proportia de zahar, in solutie de zahar 50% termorezistenta sporilor ramine ridicata timp de mai multe ore.

Exotoxina botulinica este termolabila, distrugindu-se in 15 minute la 100 gr. C.

7. Structura antigenica

Prezinta antigene solubile si somatice.

Antigenele somatice ( flagelare si de perete) impart specia in grupuri si tipuri.

Diferentierea tulpinilor de Cl. botulinum se face insa pe baza toxinelor elaborate. Sunt 7 tipuri exotoxine deci exista 7 tipuri de bascili botulinici : A, B, C, D, D, E, F, G.

8.Caractere de patogenitate

Clostridium botulinum este patogen prin toxigeneza.

Toxina este cea mai puternica otrava cunoscuta pina in prezent

Eate termolabila; prin tratarea cu caldura 39- 40 gr. C si formol se poate transforma in anatoxina.

Este de natura proteica, activitatea exotoxinelor variind in functie de specia de Cl. botulinum.

S-a dovadit in timp ca actiunea exotoxinei se poate asemana cu a curarei, inhibind la nivelul placii motorii, colinesteraza.

Consecutiv scade sinteza de acetilcolina ( prin reglare up and down) aparind o paralizie flasca.

Fixarea exotoxinei pe tesututri este ireversibila.

10. Boala la animale

Caii si catirii, vitele mari si ovinele fac o toxiinfectie

botulinica prin consumul furajelor contaminate (ovaz). la vite si oi boala se numeste 'Lamziekte' caracterizindu-se prin pareze musculare si paralizii ale musculaturii masticatorii si a deglutitiei.

Puii de gaina si ratele fac o boala asemanatoare botulismului numindu- se pentru gaini 'Limberneck' iar pentru rate' boala ratelor', caracterizindu-se prin lispa de coordonare musculara, slabiciune, caderea capului, anorexie, prostratie, coma.

10. Boala la om

Dupa o perioada de incubatie variabila de la citeva ore la citeva zile in urma consumului de alimente contaminate (conserve de carne,peste, vegetale, afumaturi, alimente saramurate -peste-salamuri) apar la om o serie desimptome caracteristice acestei afectiuni: tulburari vizuale (ptoza palpebrala,midriaza, diplopie, oftalmoplegie completa), afonie, disfagie, aste ie marcata, paraliza memebrelor, dispnee, constipatie, afebrilitate. Moartea survine intotdeauna datorita prinderii musculaturii respiratorii prin asfixie. Letalitatea este de peste 6o%.

Raspunsul imun este lipsit de valoare practica.

11.Epidemiologie

Sursa o reprezinta omul si animalele eliminatoare de forme vegetative care pe sol vor sporula si vor rezista vreme

indelungata transmitindu- se prin conserve incomplet sau incorect

prelucrate termic.

Mecanism de trasmitere

In aceste conserve in conditii de anaerobioza sporii se vor transforma in forme vegetative care vor elabora exotoxina cu producere de gaz (acid butiric) care va bomba cutia . Chiar mirosul de rinced sau schimbarea culorii si a consistentelor alimentelor dintr- o conserva pot constitui semnale de alarma care contraindica consumul ei.

Profilaxia este nespecifica fiind legata de tehnologia prepararii conservelor. Tindalizarea este eficienta fiind capabila sa distruga sporii.

12. Tratament

Se efectueaza prin administrarea cit mai precoce dupa stabilirea suspiciunii de botulism a serului antibotulinic polivalent si apoi dupa tipizarea speciei de Cl. botulinum a serului monovalent respectiv.

Se sustin functiile vitale, tratamentul antibiotic este inoperant, boala fiind de natura toxica nu infectioasa.

1.Definitie

2. Habitat

Foarte raspinditi in natura . Se izoleaza frecvent din cavitatea bucala, materiile fecale ale omului si animalelor, de pe sol, ape poluate, aer, praf, alimente, etc. Sunt germeni saprofiti care pot deveni patogeni numai in conditii de anaerobioza (zdrobirea tesuturilor, necroza, anoxie, murdarirea ranilor cu pamint, corpuri straine, cheaguri de singe, etc).

3.Caractere morfologice

Bacili lungi de 2-14 microni lungime. Gramm pozitivi.

Sunt mobili, cu cili peritrichi cu o exceptie Cl perfringens care este incapsulat si imobil.

Formeaza spori mai mari decit diametrul bacilului.

Sporul este situat central sau terminal.

4. Caractere de cultura

Sunt anaerobi sau microaerofili.

Nu sunt germeni pretentiosi , motiv pentru care cresc pe medii obisnuite.

Pe geloza dreaptao,5% dezvolta colonii caracteristice pentru specie: Cl. perfringens se dezvolta bine fragmentind mediul, coloniile izolate sunt biconvexe, lenticulare; Cl. septicum are colonii de aspectul florii de papadie cu un centru opac, mediul fiind fragmentat; Cl oedematiens - coloniiile imbraca uneori aspectul de Grammada; Cl. histolyticum pe gelozain coloana creste abundent, colonile au un nucleu central si filamente periferice ramificate de tip arborescent.

In mediul lichid tulbura mediul producind gaze cu miros fetid; butiric, etc.

5. Caractere biochimice

Nu detin setul de enzime pentru anaerobioza, dar au multe enzime proteolitice care desfac orice substrat organic cu producere consecutiva de gaze.

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Formele vegetative sunt sensibile la pasteurizare.

Sunt sensibili la antibiotice.

Sporii prezinta o rezistenta marcata.

7. Structura antigenica

Prezinta antigene somatice si solubile.

- Ag. H (flagelar) detinut de toate speciile cu exceptia lui Cl. perfringens care are Ag. capsular K. Aceste antigene confera specificitate de tip.

- Ag somatic de perete determina specificitatea de grup.

Poseda multe enzime (hidrolaze) care in urma lizei pun in libertate produse toxice de catabolism, contribuind astfel la alterarea grava a starii generale a bolnavului.

8.Caractere de patogenitate

Sunt patogene prin multiplicare la poarta de intrate si invazivitate din aproape in aproape.

Cl. perfringens produce toxine necrotizante, hemolitice, foarte puternice si diferite enzime. Pe baza prezentei uneia sau alteia dintre toxine in filtratele de cultura a diferitelor tulpini de Cl. perfringens s-au putut deosebi 6 tipuri toxigene (A,B,C,D,E,F). Fiecare tip produce o toxina numita toxina alfa ( CL. perfringens tip A o produce in cantitatea cea mai mare)care

este de fapt o lecitinaza cu actiune toxica si necrozanta producind hidroliza lecitinei din membrana celulelor tesutului

infectat eliberind fosfocolina si diglicerina.

Are proprietate antigenica. Cl perfringens mai produce colagenaza, hialuronidaza, si dezoxiribonucleaza.

Exotoxina secretata de Cl. septicum este compusa din mai multi factori necrotizanti, hemolitici si letali.

Pe baza toxigenezei Cl. oedematiens se imparte in 3 tipuri A,B,C dintre care tipul A este cel mai implicat in patologia umana.Exotoxina produsa de el contine 6 factori dintre care mentionam: factorul dermonecrotic, letal, lecitinaza, hialuronidaza.

Cl. histolyticum poseda o intensa activitate colagenazica si proteolitica producind un edem care avanseaza rapid provocind liza tuturor tesututrilor. hialuronidaza.

9. Infectia experimentala

Cel mai sensbil animal este cobaiul infectat pe cale intrmusculara.

Cl. perfringens determina in citeva ore un flegmon gazos. la palpare se simt crepitatii. La nivelul muschilor se constata o mioliza intensa, aponevroze friabile, vase rupte toate plutind intr-o serozitate rosiatica.

Cl. septicum omoara cobaiul in citeca ore., la autopsie evidentiindu-se o escara umeda la locul de inoculare, edem crepitant, o cserozitate sanghinolenta acumulata in cavitati.

Cl. oedematiens determina un edem lemnos, gelatinos, palid, fara infiltratie gazoasa.

Cl. histolyticum cauzeaza un edem moale cu tendinta mare la invazivitate, o digestie a tesutului conjuctiv, musculart, o adevartata histoliua ce se intinde pina la os mergind pina la dezarticulare spontana.

10. Boala la om

Se numeste gangrena gazoasa.

Apare in conditii favorizante: reducerea potentialului local de oxidoreducere, plagi profunde cu tesut necrotic, prezenta unor corpi straini, stare de soc.

Simptomatologia acuza: mirosul plagi, edemul masivlemnos sau crepitant. mioliza este accentuata, fara respectarea regiunilor anatomice. Starea generala a bolnavului este profund alterata.

Germenii pot disemina pe cale sanguina producind septicemii.

Prognosticul este in general rezervat.

Cazurile netratate precoce putind determina o letalitate de 100% .

Forme clinice de gangrena gazoasa:

- forma clasica in urma unui tramatism (plaga profunda murdarita cu pamint) sau a unei plagi intepate.

- gangrena postabortum efectuarea avorturilor in conditi de nesterilitate.

- celulita gangrenoasa sau miozitele postmedicamentoase dupa administrarea de tratamente injectabile efectuate in conditii de nesterilitate.

- enterita necrotizanta data de Cl. perfringens.

- infectii in postoperator prin utilizarea de instrumentar nesteril ,ata contaminata, operatii pe intestin executate neprofesioanl.

11.Tratament

Asanarea chirurgicala a plagilor, administrarea de ser polivalent antigangrenos. Tratament antibiotic care desi nu neutralizeaza toxinele inhiba multiplicarea germenilor clostridieni si flora de asociatie, stiind ca gangrena gazoasa este intotdeauna rezultatul unei asociatii in care se gasesc in ordinea frecventei:Cl perfringens, Cl. oedematiens, Cl. septicum, Cl.histolyticum precum si germeni piogeni aerobi.