MALADII EREDITARE SEX-LINKATE

Fenomenul de sex-linkage este determinat de genele linkate plasate pe cromozomii sexului.

Genele plasate pe cromozomul Y sunt Y-linkate; se manifesta evident la masculi si manifesta fenomenul de hemizigotie (existenbta unei singure gene, recesive sau dominante, pe un singur cromozom, care se manifesta in fenotipie).

In general se considera ca pe cromozomul Y se gasesc putine gene.

Un exemplu de ereditate Y-linkata este hipertrichoza urechilor, manifesta prin prezenta abundenta a perilor negri de pe marginea urechii; este mai des intalnita in India, Armenia etc.

In cazul X-linkage este vorba de gene recesive plasate pe cromozomul X care se transmit odata cu acesta. Printre maladiile genetice datorate unor aberatii de structura a cromozomului X amintim:

- hemofilia A si B;

- daltonismul familial;

- distrofia musculara "Duchenne".

1. HEMOFILIA este o maladie recesiva X-linkata, caracterizata prin incapacitatea de coagulare a sangelui; este de doua tipuri: hemofilia A si B.

Hemofilia A (clasica) este mai frecventa (80-85%), iar cea B este mai rara (15-20% dintre cazurile de hemofilie). Cele doua tipuri de hemofilii au o incidenta cumulata de 1/10.000 de nasteri; un caz celebru de transmitere ereditara a acestei maladii este cel al reginei Victoria a Angliei, care era purtatoare. In mod normal, cand un vas de sange este lezat, proteinele plasmatice (factori de coagulare) intervin si blocheaza rana.

Hemofilia este caracterizata prin deficitul unuia dintre factorii de coagulare:

- factorul VIII, pentru hemofilia de tip A si

- factorul IX, pentru hemofilia de tip B.

Genele mutante ale acestor factori se gasesc pe bratele lungi ale cromozomului X. Aceste gene mutante pot sintetiza proteine (factori de coagulare) modificate calitativ (= aminoacizi schimbati) sau cantitativ (lanturi de aminoacizi mai scurte) a caror activitate functionala este mai redusa sau blocata.

Cromozomul Y nefiind omolog cu cromozomul X si neavand gene pentru sinteza factorilor de coagulare, genele recesive mutante de pe cromozomul X sunt singure si se manifesta mai frecvent la barbati. Aceasta inseamna ca un barbat XY este hemofil manifest, in timp ce o femeie X^hX (heterozigota) este numai purtatoare, iar fenotipic - normala; aceasta femeie purtatoare poate transmite boala la urmasi.

Frecventa femeilor homozigotate (X^hX^h) manifeste este foarte mica.

2. DALTONISMUL familial

In celulele cu conuri din retina (celule fotoreceptoare) exista trei tipuri de pigmenti fotosensibili: rosu, verde si albastru; acesti trei pigmenti sunt suficienti pentru a reconstitui toate culorile spectrului. Absenta unuia dintre ei (mai ales cel rosu sau verde) determina cecitatea respectiva (1/13.000 - 1/65.000). Pierderea celor doi pigmenti este foarte rara si induce o cecitate totala a culorilor; persoanele respective vad numai in alb-negru (1/100.000).

Persoanele afectate de daltonism nu pot distinge culoarea rosie de cea verde.

Din punct de vedere genetic, genele responsabile pentru sinteza pigmentilor de culoare rosie si verde sunt dispuse pe cromozomul X, iar gena pentru pigmentul albastru este plasata pe un autosom - cromozomul nr.7.

Genele pentru culorile rosie si verde pot suferi inactivari si devin gene recesive, care se transmit in descendenta ca si la hemofilie.

3. DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE sau miopatia Duchenne este o maladie genetica ce produce o slabire musculara si o reducere progresiva a masei de tesut muscular; este determinata de o gena recesiva X-linkata. Se manifesta incepand cu varsta de 1-6 ani si este letala inainte de 20 ani, cand persoanele suferinde mor de insuficienta respiratorie sau cardiaca. Are o incidenta de 3/10.000 baieti.

Din punct de vedere genetic, gena implicata se gaseste pe bratul scurt al cromozomului X si este cea mai mare (1% din cromozom) gena cunoscuta si constituie o tinta usoara pentru mutatii; ea codifica o proteina - distrofina.

La femeile heterozigotate, productia de distrofina este redusa la jumatate, dar aceasta cantitate este suficienta si maladia nu se manifesta.

La baietii care mostenesc cromozomul X cu gena mutanta, distrofia lipseste, iar boala se manifesta pregnant.