MEMBRANA CELULARA
n &nb 24324f54y sp; La M.O. membrana celulara nu este vizibila deoarece grosimea sa , de ordinul zecilor de nm , este sub limita de rezolutie a acestuia.
n &nb 24324f54y sp; Examinate la M.E. cu o marire de ordinul zecilor de mii , celula apare delimitata de o linie intunecata subtire, continua
ULTRASTUCTURA
n &nb 24324f54y sp; Plasmalema
n &nb 24324f54y sp; Glicocalix
n &nb 24324f54y sp; Schelet asociat membranei
PLASMALEMA
n &nb 24324f54y sp; La mariri de peste 50000 de ori, membrana celulara are o structura trilaminara , fiind alcatuita din doua benzi ntunecate si una clara , care le separa. Acest aspect trilaminat este clasic denumit PLASMALEMA
n &nb 24324f54y sp; substrat molecular bistratul lipidic si proteinele asociate acestuia.
n &nb 24324f54y sp; Cele doua benzi electronodense ale plasmalemei se evidentiaza datorita contrastarii cu CITRAT DE PLUMB, care se leaga de gruparile fosfat ale fosfolipidelor.
GLICOCALIX
n &nb 24324f54y sp; Pe versantul extern al plasmalemei exista o retea de filamente fine , ramificate ce alcatuiesc GLICOCALIXUL sau GLICOLEMA
n &nb 24324f54y sp; substrat molecular: lanturi de oligozaharide.
CITOSCHELETUL ASOCIAT MEMBRANEI
n &nb 24324f54y sp; retea alcatuita din microfilamente orientate neregulat, anastomozate ntre ele
n &nb 24324f54y sp; alcatuire proteica. Prin reteaua de proteine care l formeaza, citoscheletul este ancorat la plasmalema si se continua spre interiorul celulei cu CITOSCHELETUL ASOCIAT MaTRICEI
MODALITATI DE STUDIERE A MEMBRANEI CELULARE
1. &nb 24324f54y sp; STUDIUL ULTRASTRUCTURAL GENERAL
a. &nb 24324f54y sp; Microscopie electronica de transmisie
i. &nb 24324f54y sp; Pe sectiuni
ii. &nb 24324f54y sp; Pe preparate de nghetare- fracturare
b. Microscopie electronica de baleiaj
TEHNICA DE INGHETARE-FRACTURARE
n &nb 24324f54y sp; Fracturare la nivelul portiunii hidrofobe a bistratului lipidic membranar.
n &nb 24324f54y sp; Se pot studia fetele interne ale celor doua straturi lipidice ale membranei : fata externa E si cea interna P
n &nb 24324f54y sp; Proteinele membranare sunt mai bogate pe fata P fiind ancorate de citoschelet.
STUDII SPECIFICE Citochimie ultrastructurala
&nb 24324f54y sp;- trasori electronodensi cu
i. &nb 24324f54y sp; Feritina
ii. &nb 24324f54y sp; Peroxidaza de hrean
iii. &nb 24324f54y sp; Citocrom c ( hempeptizi)
iv. &nb 24324f54y sp; Aur coloidal
METODE BIOCHIMICE
i. &nb 24324f54y sp; Marcare pe celule intacte
1. &nb 24324f54y sp; radioactiva
2. &nb 24324f54y sp; pentru interactiuni afine ( n sistem haptene/anticorp sau biotina/avidina )
ii.Separare de fractiuni purificate de membrane
n &nb 24324f54y sp; Haptenele sunt molecule mici , care inserate pe un lant polipeptidic devin puternic imunogene. mpotriva lor se pot astfel ridica anticorpi. Ei se pot utiliza apoi in cromatografia de afinitate pentru purificarea proteinelor de membrana pe care a fost inserata haptena.
n &nb 24324f54y sp; Sistemul biotina/avidina are la baza afinitatea deosebita a avidinei, o proteina , fata de biotina. Aceasta interactiune specifica este utilizata n separarea biochimica prin afinitate a unor proteine de membrana pe care s-a inserat biotina. Acest sistem este folosit si n studii citochimice folosind trasori electronodensi cu avidina
STUDIUL CITOCHIMIC
a. FILIPINA - pentru colesterol, form nd agregate care dezorganizeaza membrana si se observa la M.E.
b. POLIMIXINA B - pentru fosfolipidele anionice- PS si PI .
n &nb 24324f54y sp; se poate evidentia distributia asimetrica a lipidelor n cele doua straturi ale bistratului lipidic:
1. colesterolul este distribuit preferential pe fata E
2. fosfolipidele pe fata P
STUDIUL BOCHIMIC
dupa fractionarea membranelor si extragerea lipidelor
a. Cromatografie n strat subtire
b. Cromatografie n faza lichida de nalta performanta ( HPLC)
i. Cu faze normale - clase de lipide
ii. Cu faze inversate - tipuri de lipide dintr-o clasa
c. Cromatografie in faza gazoasa
STUDIUL PROTEINELOR
prin citochimie
a. liganzi marcati cu feritina , peroxidaza de hrean etc.- pentru receptori
b. anticorpi marcati - pentru orice proteina
metodele biochimice
a. electroforeza n una sau doua dimensiuni
b. cromatografie n faza lichida clasica si /sau de nalta performanta
i. gel-filtrare
&nb 24324f54y sp; ii. schimb ionic
&nb 24324f54y sp; iii. prin afinitate
STUDIUL COMPONENTEI GLUCIDICE
n &nb 24324f54y sp; LECTINELE - sunt proteine sau glicoproteine ce interactioneaza specific cu anumite secvente glucidice, au cel putin doua situsuri de interactiune identice si nu sunt de origine imuna
n &nb 24324f54y sp; se folosesc fie prin marcarea directa radioactiva sau prin compusi electronodensi
n citochimie
a. lectine marcate
b. lectina + glicoproteina marcata
c. (endo)glicozidaze + citochimie cu lectine
n &nb 24324f54y sp; Cele mai cunoscute lectine sunt
a. Concanavalina A care leaga specific structuri ce contin manoza sau glucoza
b. lectina din germeni de grâu care recunoaste anumite tipuri de acizi sialici
c. lectina din arahide care recunoaste galactoza terminala
tehnici biochimice
a. cromatografie de afinitate (pentru glicoproteine)
b. cromatografie n strat subtire (pentru glicolipide)- dupa fractionare si separarea lipidelor
MODELUL MOZACULUI FLUID
Membrana celulara este o structura fluida alcatuita din proteine , lipide si glucide.
n &nb 24324f54y sp; lipidele alcatuiesc un bistrat continuu,
n &nb 24324f54y sp; proteinele sunt dispuse in mozaic fiind atasate de o parte si de alta a bistratului lipidic sau patrund n acesta strabat ndu-l
n &nb 24324f54y sp; glucidele sunt situate pe versantul extern al membranei si sunt oligozaharide atasate la proteine sau lipide.
JONCTIUNI CELULARE
n &nb 24324f54y sp; Structuri membranare cu rol în adezivitatea celulelor în cadrul unui tesut
n &nb 24324f54y sp; Observabile doar la MET
Clasificare
n &nb 24324f54y sp; Simple
u &nb 24324f54y sp; spatii intercelulare
u &nb 24324f54y sp; denticulare
u &nb 24324f54y sp; digitiforme
Speciale
u &nb 24324f54y sp; strânse
u &nb 24324f54y sp; de atasare
u &nb 24324f54y sp; de comunicare
Jonctiuni speciale - zonula occludens
n &nb 24324f54y sp; Jonctiunea strânsa = zonula occludens
u &nb 24324f54y sp; ME: "închiderea " spatiului intercelular, prin apozitia membranelor a 2 celule adiacente
Jonctiuni speciale - Desmozomii
n &nb 24324f54y sp; 2 tipuri:
u &nb 24324f54y sp; Desmozomi în banda (zonula adherens)
u &nb 24324f54y sp; Desmozomi în spot (macula adherens)
ME: condensare membranara care prezinta pe versantul citoplasmatic placa desmozomala
Jonctiuni speciale -Hemidesmozomii
n &nb 24324f54y sp; Implicati în adeziunea celula- matrice extracelulara
ME: componenta celulara are acelasi aspect ca desmozomii, dar localizarea difera - la polul bazal al celulei
Complexul jonctional
n &nb 24324f54y sp; Succesiunea de la polul apical spre cel bazal a urmatoarelor tipuri de jonctiuni:
u &nb 24324f54y sp; Jonctiunea strânsa
u &nb 24324f54y sp; Zonula adherens
u &nb 24324f54y sp; Macula adherens
Jonctiuni speciale - de comunicare
n &nb 24324f54y sp; = jonctiuni gap
n &nb 24324f54y sp; 2 membrane alaturate strabatute de canale hidrofile = conexoni
|
