MIOLOGIE GENERALĂ
Se ocupa cu studiul muschilor si a tuturor formatiunilor anexe lor.
Muschii sunt formati din muschiul propriu-zis si tendoane prin care forta muschilor se transmite oaselor.
Clasificare:
dupa forma: lungi - membre, lati - contribuie la formarea marilor cavitati, scurti - intervert 858w2212i ebrali si ai spatelui, orbiculari - înconjoara diferite orificii cu rol în închiderea lor
dupa numarul capetelor de origine: biceps, triceps, cvadriceps
dupa modul de grupare a fasciculelor fata de tendoane: fascicule musculare ce se continua cu cele ale tendonului - lati ai abdomenului, fasciculele musculare se insera oblic pe tendon
dupa asezare: superficiali - direct sub piele, profunzi - sub fascia segmentului
dupa numarul articulatiilor peste care trec: uniarticulari, biarticulari - extensori si flexori ai genunchiului
Modul de fixare al muschilor
Se fixeaza cu ajutorul tendonului pe oase si pe piele, membrane fibroase.
Din cele doua capete de fixare ale muschiului unul este considerat conventional ca origine, iar celalalt terminal ca insertie. Originea este asezata proximal, iar insertia distal.
Raportul muschilor
Se aseaza unul lânga altul sau se suprapun pe planuri. În interstitiile (spatii) dintre ei se gasesc fascii (învelis membranos) care contin vase si nervi.
Muschii profunzi acopera articulatiile, muschii superficiali vin în raport cu pielea prin intermediul fasciei de învelis a segmentului respectiv. Unii muschi însotesc în mod constant anumite vase sanguine având ce ele raporturi precise. Altii sunt muschi sateliti ai vaselor respective: croitor este satelitul arterei femurale.
Anexele muschilor
Sunt formatiuni auxiliare cu rol de protectie si de usurare a functiilor musculare:
fasciile musculare - formatiuni conjunctive care învelesc muschii individual în grup muscular si totalitatea muschilor unui segment corporal.
Rol:
membrana de protectie pentru unul sau mai multi muschi, opunându-se deplasarii muschilor în timpul contractiei
suprafata de insertie pentru muschi
ajuta la alunecarea muschiului în timpul contractiei
mentinerea unui calibru normal al venelor în timpul contractiei
delimiteaza hemoragiile de la nivelul muschilor
retinaculele - îngrosari fibroase sub forma de panglica ale fasciilor de învelis. Dupa asezarea lor au fost numite si ligamente inelare.
- mentin tendoanele învelite de tecile lor sinoviale în locul unde îsi schimba directia
tecile sinoviale - formatiuni ce au rolul de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase. O teaca sinoviala are forma unui tub cilindric format din doua foite: una parietala si alta ce se lipeste pe suprafata tendonului. Se poate compara cu un sac dublu fara deschidere. Foita parietala tapeteaza canalul osteofibros. Între cele doua foite se delimiteaza o cavitate capilara în care se afla un strat de lichid de alunecare.
bursele sinoviale - saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelor si al muschilor în acele locuri unde acestia sunt expusi unor presiuni. Rol de protectie, functionând ca perne cu apa ce distribuie presiunea uniform. La interior au un aspect neted si lucios continând o cantitate mica de lichid. Bursele iau nastere acolo unde tendonul, muschiul sau pielea luneca pe un plan dur adiacent. Dupa localizare pot fi: subcutanate, subfaciale, subtendinoase, submusculare.
troheele musculare (scripetele de reflexiune) - inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite tendoane schimbându-le directia. Acelasi rol pot sa-l aiba si proeminentele osoase servind ca punct de sprijin dar si de schimbare de directie a unor tendoane.
Muschiul si tendonul ca organe
În structura muschiului intra: fibra musculara striata, tesutul conjunctiv al muschiului, tendonul, vasele muschiului si inercatia muschiului.
Fibra musculara striata:
Reprezinta unitatea structurala si elementul specific al muschiului având înalt grad de diferentiere în vederea contractilitatii. Substratul structural al fibrei musculare striate este format din miofilamente (10-20 milioane într-o singura fibra).
Dupa compozitie, culoare si proprietati functionale sunt:
fibre rosii - bogate în mioglobina si sarcoplasma, sarace în miofibrile. Se caracterizeaza prin contractie lenta si persistenta. Se gasesc în numar mai mare în muschii extrinseci ai ochiului, diafragmei si maseter
fibre albe - sarace în sarcoplasma, bogate în miofibrile. Au o contractie rapida, dar obosesc repede. Predomina în muschii flexori si temporal.
Cele doua categorii de fibre sunt amestecate în cadrul aceluiasi muschi.
Ţesutul conjunctiv
Este reprezentat de fibre musculare
Tendonul
Are structura de organ. Este tesut tendinos grupat cu ajutorul unui tesut conjunctiv în fascicule tendinoase de diferite ordine de marime dupa acelasi mod ca si la muschi.
Vasele muschilor
Vascularizatia muschilor este foarte bogata din cauza metabolismului sau intens. Ramura arteriala destinata unui muschi însotita de doua vene si un nerv patrunde la nivelul hilului neurovascular în muschi si raspândeste de-a lungul perimisiului (țesut conjunctiv care înconjură fibrele musculare) intern. Dispozitia vaselor în interiorul muschilor se caracterizeaza printr-o mare regularitate. Arterele mici sunt asezate în tesutul conjunctiv si au orientare longitudinala în directia fibrelor musculare. Ele emit în unghi drept arteriole ce trec perpendicular pe fibrele musculare prezentând vase terminale. Fiecare arteriola da nastere unei retele capilare. Capilarele muschilor sunt dintre cele mai fine din corp. Venele muschilor sunt prevazute cu mici valvule. Limfaticele sunt rare si însotesc vasele sanguine. Vascularizatia tendonului este slaba.
Inervatia muschiului
Un muschi este inervat de regula de un singur ram nervos ce patrunde împreuna cu vasele la nivelul hilului neurovascular.. fibrele nervoase sunt: motoare, senzitive si vegetative.
|
