MIOLOGIE

MIOLOGIE

ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL MUSCULAR

FORMA MUsCHILOR

Muschii sunt alcatuiti dintr-un corp, numit pântece sau venter, si doua extremitati ce se continua cu tendoane prin care se prind de oase. Exista muschi ce prezinta doua corpuri musculare, si se numesc muschi biventeri. Dupa dimensiuni si directia fibrelor exista: muschi lungi (ce se gasesc mai ales la nivelul extremitatilor, se contracta mai repede si produc miscari ample), muschi lati (se afla de obicei în peretii cavitatilor trunchiului, de exemplu muschii lati ai abdomenului), muschi scurti (sunt muschi de efort cu forta de contractie mare), muschi circulari (ce se dispun în jurul orificiilor, formând sfinctere, de exemplu sfinctcrul anal). Dupa directia fibrelor musculare fata de tendon, exista muschi cu fibre drepte, cum sunt majoritatea muschilor scheletici, muschi cu fibre oblice numiti muschi penati, ce la rândul lor pot fi uni- sau bipenati. Fiecare muschi scheletic prezinta câte un capat de origine si altul de insertie. Capatul de origine este acela ce se fixeaza pe osul ce ramâne nemiscat (si reprezinta punctul fix al muschiului), iar capatul de insertie este acela ce se fixeaza pe osul ce se deplaseaza în timpul contractiei (si reprezinta punctul mobil al osului). Exista muschi ce au un singur capat de inserţ 18318d319s ;ie si 2, 3 sau chiar 4 capete de origine (cum sunt muschii biceps brahial, triceps brahial, sau cvadricepsul femural).

STRUCTURA MUsCHIULUI SCHELETIC

Corpul muscular este alcatuit din fibre musculare striate, tesut conjunctiv în care se gasesc vase si nervi. Fiecare fibra musculara este învelita de o teaca de tesut conjunctiv numita endomysium, ce se sprijina pe sarcolema fibrei musculare, formând o retea ce solidarizeaza fibrele musculare între ele. în grosimea muschiului, fibrele musculare se grupeaza în fascicule primare, secundare, sau tertiare (daca muschiul este mai gros). Ţesutul conjunctiv ce înconjoara fasciculele musculare se numeste perimysium intern. El este strâns legat de o membrana conjunctivo-elastica ce înveleste la suprafata întregul muschi, numita perimysium extern.

Unitatea microscopica a muschilor striati este fibra musculara striata. Aceasta este un sincitiu celular cu mai multi nuclei. Membrana fibrei musculare se numeste sarcolema; ea înveleste nucleii fibrei înconjurati de sarcoplasma, ce este rezervorul de energie chimica al miofibrilelor.

Miofibrilele sunt diferentieri ale sarcoplasmei caracteristice fibrei musculare striate. Ele prezinta, de-a lungul lor, striatii transversale formate de suprapunerea unor discuri clare si întunecate care alterneaza între ele. Discul clar este strabatut transversal de o banda întunecata, ce se uneste cu banda celorlalte miofibrile, strabate sarcoplasma si se prinde pe sarcolema. Aceasta banda este numita stria aipici sau membrana Z. Ea are rol în solidarizarea miofibrilelor în timpul contractiei, în discul întunecat se observa în timpul contractiei o banda clara numita stria Henscn ce este strabatuta de o membrana întunecata numita membrana M. Segmentul mio­fibrilei cuprins între 2 membrane Z consecutive se numeste sarcomer. El reprezinti! unitatea functionala, contractila, a miofibrilelor.

INERVAŢIA MUsCHIULUI SCHELETIC

între muschi si sistemul nervos este o strânsa legatura functionala. Tonusul, contractia si sensibilitatea muschiului se datoresc sistemului nervos. Muschii nu inervatie motorie, senzitiva si vegetativa. Fibrele vegetative simpatice si pura simpatice ajung la fibra musculara pe calea plexurilor perivasculare. Fibrele motorii ajung la muschi si formeaza la nivleul perimysiumului intern plexuri nervoase, din care pleaca ramuri la fibra musculara, unde formeaza placa motorie. La nivelul acestei placi, axonul îsi pierde teaca de mielina, patrunde sub sarcolema si da ramificatii scurte înconjurate de sarcoplasma. Fibrele senzitive ajung sub forma terminatiilor libere sau formeaza fusurile neuromusculare. De la fusuri pornesc spre scoarta cerebrala stimuli privind gradul de contractie si tonusul muscular. Tot de aici pornesc spre scoarta stimuli kinestezici (ce informeaza sistemul nervos de pozitia segmentelor corpului) sau stimuli durerosi.

TIPURI DE CONTRACŢIE MUSCULARĂ

Exista 2 tipuri de contractie musculara: contractia izotonica, în care muschiul se scurteaza sub o tensiune pasiva constanta, producând diferite forme de miscare; contractia izometrica, în care muschiul îsi modifica doar starea de tensiune, nu si dimensiunile. S-au efectat studii pe un preparat neuromuscular la broasca, aplicând un stimul electric direct pe muschi, sau indirect pe nervul motor. Se produce o contractie musculara simpla numita secusa. Aceasta este precedata de o perioada de latenta, careia îi urmeaza faza de contractie si apoi faza de relaxare. Secusele musculare se produc foarte rar în organism (de exemplu frisonul si clipitul). Contractia musculara normala este contractia tetanica, obtinuta în urma impulsurilor

rapide, succesive si de durata. Contractia tetanica poate fi incompleta (tetanos incomplet), când impulsurile au frecventa mai redusa, sau tetarios complet, când frecventa stimulilor este mare.

TONUSUL MUSCULAR

Este o proprietate fundamentala a muschiului cu inervatia pastrata. El reprezinta starea de contractie usoara si permanenta a muschiului în repaus. El este o contractie tetanica slaba însotita de toate fenomenele caracteristice ale contractiei musculare. Tonusul variaza în functie de activitatea nervoasa, scade în somn si creste la emotii si frig.

Forta de contractie a muschiului este în raport de numarul fibrelor musculare si de intensitatea stimulilor. Contractia musculara are ca urmare producerea si eliberarea ueni cantitati variabile de caldura, muschiul fiind principalul furnizor de caldura al organismului, în conditii de inactivitate, caldura produsa se numeste caldura de repaus. Termogeneza reprezinta mecanismul de acomodare a organismu­lui la scaderea temperaturii mediului. La frig, prin contractia izometrica a muschiu­lui, creste temperatura, energia consumata fiind eliberata sub forma de caldura. Daca astfel nu se poate mentine temperatura, apar frisoanele caracterizate prin contractii repetate ale musculaturii striate ce produc o cantitate si mai mare de caldura.

Oboseala musculara reprezinta reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, datorita intoxicatiei fibrelor musculare prin acumularea de acid lac-tic. Manifestarile oboselii musculare sunt: scaderea fortei musculare, a excitabilitatii, contractura fiziologica însotita de dureri.

DINAMICA ORGANISMULUI

Mersul si fuga. Deplasarea corpului dinti«-un loc în altul se face cu ajutorul oiisclor, articulatiilor si muschilor. Oasele si articulatiile reprezinta organe pasive iile migrarii, în limp ce muschii sunt organe active.

Mt't:\ul ivprivintfl ansamblul miscarilor executate pentru deplasarea corpului tn spatiu, în mei s sunt interesate în primul rând membrele inferioare, dar si membrele (tuperioiin* si trunchiul. Membrele inferioare executa în timpul mersului pasi. Pasul repre/Jiilfl sa m de miscari executate între 2 pozitii identice ale aceluiasi picior, în timpul mersului, trunchiul executa miscari verticale, transversale, de torsiune, miscflri ale ha/inului si ale umerilor. Miscarile pe care le executa membrele superioare sunt o consecinta a miscarilor de rotatie efectuate în coloana vertebrala.

/.'i/Krt este, dupa mers, cea mar importanta modalitate de deplasare a omului. Se întelege, prin fuga, un mod de deplasare analog cu mersul, deosebit de acesta prin rapiditatea mai marc si prin wnele caractere particulare, ca de exemplu: în fuga nu exista nici un moment în care ambele membre inferioare se sprijina concomitent pe sol; în fuga exista chiar un moment în care nici unul din membrele inferioare nu se gaseste pe suprafata de sprijin; în fuga nu exista nici un moment în care membrul inferior sa fie complet extins în articulatia genunchiului.

PRINCIPALELE GRUPE DE MUsCHI SOMATICI sI ACŢIUNILE LOR

5t;iJ' MUsCHII TRUNCHIULUI '

MUsCHII PERETELUI ANTEROLATERAL AL TORACELUI

Se împart dupa origine, actiune si asezare în 2 planuri: superficial si profund (fig.4.1).

Planul superficial

Este format de muschii ce leaga membrul superior de trunchi:

a)     Pectoralul mare: are originea pe: jumatatea mediala a marginii anterioare
a claviculei, fata anterioara a sternului în dreptul primelor 6 cartilaje costale si pe
teaca muschiului drept abdominal. Insertia se gaseste pe creasta tuberculului mare
al humerusului. Vascularizatia este data de ramurile pectorale ale arterelor
toracoacromiala toracica suprema si toracica interna. Inervatia provine din plexul
brahial prin nervii pectorali. Actiune: adductie, rotatie mediala si flexia bratului.
Este si un muschi inspirator accesor.

b)     Pectoralul mic are originea pe fetele anterolaterale ale coastelor 3-5.
Insertia pe procesul coracoid. Vascularizatia este data de ramuri ale arterei axilare:
toracica suprema si toracica laterala.

Invervatia este data de nervii pecto­rali, ramuri ale plexului brahial. Actiune: intervine în miscarea de bascula laterala a scapulei, si este un muschi inspirator acceson

c)  Subclavicular: are originea
pe fata superioara a primei coaste,
iar insertia pe fata inferioara a
claviculei. Vascularizatia este data
de ramuri ale arterei toracoacro-
miale. Inervatia este data de nervii
subclaviculari ai plexului brahial.
Actiune: inspirator accesor.

d)    Dintat anterior: are originea
pe fetele laterale ale primelor 10
coaste. Insertia se afla pe marginea

mediala a scapulei. Vascularizatia din artera toracica laterala si toraco-dorsala. Inervatia data de nervul toracic lung. Actiune: intervine în miscarea de bascula a scapulei si secundar în abductie.

l - Anatomia si fiziologia omului - cd. 116

Planul profund

Contine muschii ce intervin în mecanismele respiratiei, reprezentati de muschii: intercostal extern, intercostal intern, ridicator al coastelor, subcostali, intercostali intimi, transvers toracic. Vascularizatia lor provine din arterele intercostale, iar inervatia din nervii intercostali.

MUsCHII SPATELUI Se împart în muschii migrati si muschii erectori (fig. 4.2).

Muschii migrati

Muschii migrati sunt dispusi superficial, reprezentati de: l. Trapez, cu originea pe protuberanta occipitala externa si procesele spinoase ale vertebrelor C1-T12. Insertia pe marginea posterioara a claviculei, marginea mediala a acromionului si pe buza superioara a spinei scapulei. Vascularizatia

Fig. 4.2. Muschii spatelui:

/. m. sternocleidomastoidian; 2. m. splenus al capului: 3. m. trapez; 4. spina scapulei: 5. m. deltoid: 6. m. triceps brahial: 7. m. infraspinos; 8. m. rotund mic: 9. m, rotund mare: 10. m. latissimus dorsi; U. m. oblic extern; 12. fascia toracoo-lombara; l B. m. oblic extern; 14. m. dintat anterior; 15. m. rotund mare; 16. m. triceps brahial; 17. m. rotund mic; 18. m. infraspinos; 19. m. supraspinos.

provine din arterele suprascapulara, occipitala si transversa gâtului. Inervatia prin nervul accesor si ramuri ale plexului cervical. Actiune: mobilizeaza umarul si intervine în miscarea de bascula a scapulei.

Latissimus dorsi: are originea pe procesele spinoase T7-L5, pe creasta
sacrala mediana, pe buza laterala a crestei iliace si pe ultimele 4 coaste. Insertia se
realizeaza pe santul intertubercular. Vascularizatia provine din artera subscapulara,
ultima intercostala si arterele lombare. Inervatia asigurata de nervul toracodorsal.
Actiune: extensia, adductia si rotatia mediala a bratului.

Romboid mare: are originea pe procesele spinoase T2-T5. Insertia pe
marginea mediala a scapulei. Vascularizatia provine din artera transversa a gâtului
si arterele intercostale. Inervatia este asigurata de nervul dorsal al scapulei. Actiune:
apropie scapula de planul median.

Romboid mic: originea pe procesele spinose C6-T1. Vascularizatia ilin
artera transversa a gâtului si artera intercostala. Inervatia din nervul dorsal al
scapulei. Actiune: la fel ca romboidul mare.

Ridicator al scapulei: origine pe procesele transverse C1-C4. Insertia pe
unghiul superior al scapulei, inervat de ramurile plexului cervical. Actiune: i iJn umarul si face înclinatia laterala a gâtului.

Dintatul posterosuperior. Originea: pe procesele spinoase C6-T2. hr < iim
pe coastele 2-5. Vascularizatia asigurata de arterele intercostale. Inervatia dai.i ilo
nervii intercostali 1-5. Actiune: muschi inspirator.

Dintatul posteroinferior. Originea: pe procesele spinoase TI0-L2. Insertia
pe ultimele coaste. Vascularizatia din arterele intercostale. Inervatia din nervii
intercostali 9-11. Actiune: muschi expirator.

Muschii erectori

Muschii erectori spinali sunt reprezentati de muschii jgheaburilor vertebrale si sunt împartiti în 2 grupe: superficiali si profunzi.

Muschii superficiali au originea într-o masa comuna, numita muschiul sacro-spinal, ce are originea pe: fata posterioara a sacrului, creasta iliaca, procesele spinoase ale vertebrelor lombare. Din el pleaca muschii: spinal, longissimus si iliocostal.

Muschii profunzi trec peste un numar mic de vertebre si sunt reprezentati de: semispinali, multifizi, rotatori, intertransversari, interspinosi, muschii profunzi ai capului si sacrococcigieni.

MUsCHII ABDOMENULUI i

între linia mediana anterioara (ce corespunde la abdomen cu linia alba) si linia mediana posterioara (de-a lungul proceselor spinoase ale vertebrelor), pentru fiecare jumatate de abdomen exista câte 6 muschi, împartiti astfel:

- muschii lati ai abdomenului reprezentati de: oblicul extern, oblicul intern si transversul abdominal, precum si

- muschii drept abdominal, piramidal si patrat al lombelor (fig. 4.3).

Muschii lati ai abdomenului pre­zinta fiecare 2 portiuni: una muscu­lara ce se termina în peretele lateral al abdomenului si una aponevrotica, ce participa la formarea tecii muschiu­lui drept abdominal si a liniei albe. Muschiul oblic extern are originea corpului muscular pe fetele externe si marginile inferioare ale ultimelor 8 coaste. Insertia corpului se face posterior pe buza externa a crestei iliace, iar anterior fibrele musculare se termina, determinând marginea anterioara si partial cea inferioara a muschiului, de unde porneste apone-vroza sa. Astfel, corpului muscular al oblicului extern i se descriu 4 margini: superioara (la nivelul originii), inferi­oara (la nivelul insertiei), posterioara (între coasta a XH-a si creasta iliaca) si anterioara (ce corespunde verticalei coborâte din extremitatea coastei a IX-a). Aponevroza oblicului extern participa anterior la fonnarca tecii muschiului drept abdominal si a liniei albe, iar inferior se insera pe spina iliaca antero-superioara, pâna la tuberculul si creasta pubica, participând la formarea peretelui anterior al canalului inghinal. Vascularizatia este data de arterele intercostalc (VI-IX), toracica laterala si circumflexa iliaca superficiala. Incrvatia asigurata de nervii intercostali (V-XII), iliohipogastric si ilioinghin.'il. Actiune: apleaca trunchiul înainte, fixeaza coloana lombara si participa hi presa abdominala.

Muschiul oblic intern are originea pe fascia toracolombara, interstitiul crestei ilnuT si ,'M liitcralc ale ligamentului inghinal. Insertia corpului muscular se face Niipin nu |>c niiit v.iMua inferioara a ultimelor 4 coaste si stern. Aponevroza muschiului piirlinpfl l;i lui muicii tecii dreptului abdominal, liniei albe si a peretelui superior al i'umilulm myjimal (împreuna cu muschiul transvers). Vascularizatie asigurata de Hrteirk¹ inlCK'oslnle, epigastrica superioara si inferioara. Inervatie data de nervii iliolupogaslric, ilioinghinal si intercostali. Actiune: flecteaza trunchiul pe bazin si este expimloi aecesor.

Muschiul transvers abdominal are originea pe fata interna si marginile inferioare ;ile ultimelor 6 coaste, fascia toracolombara, buza interna a crestei iliace si 2/3 laterale ale ligamentului inghinal. Insertia se face pe linia alba, iar împreuna cu oblicul intern pe tuberculul si creasta pubelui. împreuna cu fascia sa profunda, numita, fascia transversalis, participa la delimitarea peretelui posterior al canalului inghinal. Vasculari/atic asigurata de arterele epigastrice inferioara si superioara, circumflexa iliaca profunda si ultimele 5 artere intercostale. Inervatie la fel ca si oblicul intern. Actiune: este principalul muschi al presei abdominale si participa si în expiratia fortata.

i

5 J»

Muschiul drept abdominal este un muschi lung format din 3-6 pântece musculare, ce se întinde de la baza toracelui pâna la simfiza pubiana. Cei 2 muschi sunt separati între ei, pe linia mediana, de linia alba. Originea se afla pe fata anterioara si marginea inferioara a cartilajelor costale 5, 6, 7 si pe fata anterioara a procesului xifoid. Se insera printr-un tendon scurt pe creasta si tuberculul pubic si simfiza pubiana. Vascularizatie din arterele epigastrice superioara si inferioara. Inervatie din nervii intercostali T5-L1, iliohipogastric si ilioinghinal. Actiune: flecteaza trunchiul pe bazin, participa la mentinerea pozitiei verticale a corpului si la presa abdominala.

Teaca muschiului drept abdominal este formata:

în 2/3 superioare: anterior (dinspre superficial spre profunzime) aponevroza
oblicului extern, lama anterioara a aponevrozei oblicului intern; posterior de lama
posterioara a aponevrozei oblicului intern si transvers toracic;

în 1/3 inferioara, anterior este formata de aponevrozele muschilor oblic
extern, oblic intern si transvers, iar posterior de fascia transversalis.

Linia alba este o banda fibrotendinoasa, întinsa de la procesul xifoid In simfizn pubiana, între marginile mediale ale celor 2 muschi drepti abdominali. Supcriot porneste de pe fata posterioara a procesului xifoid, iar inferior se insera pe fata anterioara a simfizei pubiene.

Muschiul piramidal este un muschi mic, triunghiular, situat în teaca muschiului drept abdominal antero-inferior de acesta. Originea se afla pe fata anterioara a simfizei pubiene. Insertie pe linia alba si marginea mediala a muschiului drept abdominal. Vascularizatie asigurata de artera epigastrica inferioara. Inervatie data de nervul subcostal. Actiune: participa la actiunea dreptului abdominal.

Muschiul patrat al lombelor este un muschi patrulater dispus vertical îi regiunea lombara profunda. El se întinde între creasta iliaca, coasta a XH-a si procesele costifprme lombare. Vascularizatie din arterele subcostala si lombare:. Inervatie din nervul subcostal. Actiune: înclina lateral trunchiul si când se contracta bilateral accentueaza lordoza lombara.

Canalul inghinal este un spatiu prin care coboara din abdomen în scrot testiculul la barbat, si în care se gaseste ligamentul rotund al utemlui la femeie. El prezinta 4 pereti si 2 ;orificii.

Peretii:

anterior format de aponevroza muschiului oblic extern;

superior format de aponevrozele reunite ale muschilor oblic intern si
transvers;

posterior format de fascia transversalis;

inferior, format de ligamentul inghinal.
Orificiile:

'' - superficial (extern): este o bresa în aponevroza muschiului oblic extern, si este delimitat medial de stâlpul medial, lateral de stâlpul lateral, superior de fibre ce unesc acesti 2 stâlpi numite fibre intercrurale. Posterior de stâlpul posterior;

profund: este o bresa în fascia transversalis, întarita la acest nivel de o
condensare de fibre ce formeaza ligamentul interfoveolar.

PERINEUL

Este alcatuit din totalitatea partilor moi ce închid strâmtoarea inferioara a bazinului, în ansamblu, perineul are forma unui romb cu diagonala mare cuprinsa între pubis si coccis, iar cea mica reprezentata de linia biischiadica (ce uneste cele 2 tuberozitati ischiadice). Diagonala mica împarte rombul perineal în 2 triunghiuri: unul anterior ce reprezinta perineul anterior sau diafragma urogenitala, si unul posterior, ce reprezinta perineul posterior sau diafragma pelvina.

DIAFRAGMA PELVINĂ

Diafragma pelvina este formata din muschii: ridicator anal, coccigieni, sfmcter anal extern si fasciile acestora, în ansamblu are forma unei pâlnii, cu deschiderea mare orientata superior spre pelvis si vârful ce înconjoara rectul la limita dintre ampula rectala si canalul anal. Diafragma pelvina prezinta anterior, pe linia mediana, o despicatura limitata de marginile mediale ale muschiului ridicator anal, numita hiatusul urogenital. El se întinde anterior de la pubis pâna la peretele anterior al rectului, posterior. Prin el trec la barbat uretra prostatica, iar la femeie uretra si vaginul. Hiatusul este închis de diafragma urogenitala, situata stratigrafie într-un plan inferior acestuia.

Muschiul ridicator anal, principalul component al diafragmei pelvine, este format din 4 fascicule musculare: muschii pubococcigian, ridicator al prostatei (la barbat) sau pubovaginal (la femeie), puborectal si iliococcigian. Muschiul ridicator anal arc originea prin fasciculele sale pe o linie ce porneste anterior de pe fata cndopclvina a ramurii inferioare a pubisului si se continua lateral de-a lungul unei linii ce merge pe arcul tendinos al muschiului ridicator anal, situat pe fata interna ii muschiului obturator intern. Insertia se face inferior în jurul canalului anal si al prostatei (la barbat), si uretrei si vaginului la femeie. Actiune: prin toate fasciculele sale ridica canalul anal si rectul, ridica prostata si face constrictia vaginului.

Muschiul coccigian este un muschi mic, triunghiular, situat posterior de ridicatorul anal. El închide posterior de ridicator diafragma pelvina.

Muschiul sfincter anal extern are originea pe vârful coccisului si insertia în centrul tendinos al perineului. El înconjoara semicircular partea anala a rectului. Actiune: are rol de sfincter al canalului anal.

Fasciile diafragmei pelvine

Fascia pelvina continua în pelvis fascia endoabdominala, iar în partea ei superioara este unica. Ajunsa la nivelul arcului tendinos se desface în fascia pelvina parietala ce captuseste peretele pelvin, si fascia pelvina viscerala ce înconjoara viscerele pelvine în partile lor subperitoneale.

Fascia superioara a diafragmei pelvine acopera partea superioara a acesteia.

Fascia inferioara a diafragmei pelvine acopera partea inferioara a acesteia.

DIAFRAGMA UROGENITALA

Este componenta principala a perineului anterior si se întinde între marginea inferioara a simfizei pubiene, ramurile inferioare ale oaselor pubiene, ramurile ischioanelor si posterior linia biischiadica. Este alcatuita din muschi dispusi în 2 planuri: superficial si profund.

Planul superficial

Este format din muschii:

- Transvers superficial al perineului, situat la limita posterioara a perineului anterior; are originea pe tuberozitatea ischiadica si insertia în centrul tendinos al perineului. Actiune: pune în tensiune centrul tendinos al perineului.

Bulbospongios. Este un muschi pereche, dispus sagital la nivelul perineului.
Ambii muschi îmbraca bulbul penisului si corpul spongios pâna sub simfiza pubianfi.
Actiune: intervine în erectie si ejaculare prin comprimarea bulbului pcnian si a
glandelor bulbouretrale.

La femeie muschiul trece lateral de glandele vestibularc mari ti orificiul vaginal si se insera pe fata laterala a clitorisului. Actiune: comprima segmentul posterior al clitorisului si îngusteaza intrarea în vagin.

Ischiocavefnos: muschi pereche, îmbraca corpul cavernos pâna sub simll/,tt
pubiana. Are rol în erectie.

i                              

Planul profund

Este format din muschii:

Transvers profund, cu rol în sustinerea vaginului si uterului la femeie, precum
si în erectie la barbat.

Muschiul sfincter al uretrei: înconjoara la barbat uretra membranoasa
si la femeie partea inferioara a uretrei. Actiune: fiind un muschi striat, închide
voluntar uretra.

CENTRUL TENDINOS AL PERINEULUI

Este locul de întâlnire al muschilor celor 2 diafragme ale perineului. Este situat pe linia mediana între bulbul penisului si anus la barbat, si între vagin si anus la femeie.

DIAFRAGMA

Este un sept musculomembranos ce separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala. Ea are o forma de bolta si cuprinde 2 cupole: una dreapta, mai înalta (datorita ficatului) si una stânga, mai joasa. Baza boltii diafragmatice circumscrie

intern apcrtura toracica inferioara, pe care se insera. Diafragma este alcatuita din 2 parti distincte: una centrala numita centrul tendinos, si una periferica sau musculara.

Centrul tendinos (centrul frenic) are aspectul unei frunze de trifoi, cu 3 foliole: anterioara, laterala dreapta si stânga, între foliola anterioara si cea laterala ilreaptfi, posterior, se afla un orificiu de forma ovala, gaura venei cave inferioare, luni i¹11 re trece vena cu acelasi nume.

l'arteu musculara are 3 componente, denumite dupa originea fasciculelor iiHisnilme: parte lombara, costala si stemala.

l'iirica lombara are originea pe vertebrele lombare prin stâlpii diafragmatici drept si stâng, pe ligamentele arcuate medial si lateral si pe marginea posterioara a centrului tendinos. Marginile mediale ale celor 2 stâlpi diafragmatici, coloana vertebrala, posterior si ligamentul arcuat median, anterior circumscriu hiatusul aortic al diafragmei, prin care trec aorta descendenta si canalul toracic. Fasciculele mediale ale celor 2 stâlpi se încruciseaza anterior de hiatusul aortic si apoi diverg pentru a delimita hiatusul esofagian al diafragmei (anterior si mai sus de cel aortic). Ante­rior de hiatusul esofagian, fibrele se încruciseaza din nou si se insera pe centrul frenic.

Partea costala are originea pe fata interna a ultimelor 6 coaste, în special în partea lor anterioara. Se insera pe marginile laterale ale centrului tendinos.

Partea sternala, formata din fascicule scurte cu originea pe fata posterioara a procesului xifoid, se insera pe foliola anterioara.

Inervatie: nervul frenic. Vascularizatie: arterele pericardicofrenice, diafrag-matice superioare, musculofrenice si intercostale 6-9. Actiune: este principalul muschi inspirator, dar participa si la reflexul de voma si intervine în mictiune si defecatie.

MUsCHII CAPULUI sI GÂTULUI

MUsCHII MASTICA^ORI

AlcAtuicsc un urup din care fac parte 4 muschi, caracterizati prin: insertia lor pe mmiilibulfl, inervajin provenind din nervul mandibular si actiunea lor asupra nrlli'ulii|iri Irmporomimdibulare.

l mii>i hiiil temporal are origine pe fosa temporala si fata mediala a arcadei /igomiilicc Insertia se face pe procesul coronoid si ramura mandibulei. Inervatia este nsiyiii'iita îl c nervii temporali profunzi din nervul mandibular. Vascularizatia cslc usiguinlii ilc ramurile temporale cu origine în artera temporala superficiala si mnxilflril. Actiune: ridica si trage mandibula înapoi.

Muschiul mascter arc originea superficiala pe partea anterioara a marginii inferioare a arcadei /.igomatice, iar profund pe marginea inferioara si fata mediala u portiunii posterioare a arcadei zigomatice. Insertia se afla pe tuberozitatea masctcrica de pe fata laterala a ramurii si unghiului mandibulei. Inervatia este asigurata de nervul maseterin (ramura a nervului mandibular). Vascularizatia este asigurata de artera maseterina, ramura arterei maxilare. Ridica si trag mandibula anterior.

Muschiul pterigoidian medial are originea în fosa pterigoidiana, iar
insertia pe fata mediala a ramurii si unghiului mandibulei. Vascularizatia este data
de ramuri ale arterei carotide externe. Inervatia este asigurata de nervul pterigoidian
medial (din mandibular). Actiune: ridica si trage mandibula anterior.

Muschiul pterigoidian lateral are originea pe lama laterala a procesului
pterigoid, iar insertia pe discul articulatiei temporomandibulare si pe fata mediala
a condilului mandibulei. Vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterei carotide
externe, iar inervatia de nervul pterigoidian lateral (din mandibular). Actiune:
realizeaza propulsia si tragerea în jos a mandibulei. Prin contractia ambilor muschi
pterigoidieni se realizeaza miscarea de lateralitate a mandibulei.

MUsCHII MIMICII

Au urmatoarele caracteristici: sunt asezati subcutanat, au un capat fix caro 16 insera pe oasele fetei si altul mobil ce se insera în stratul profund al demnului, So grupeaza în jurul orificiilor orbitale, nazal, bucal, auditiv, fiind dilatatori SIU constrictori ai acestora. Inervatia lor este data de nervul facial. Secundar acflfti muschi au rol în masticatie, deglutitie si fonatie.

Ei sunt reprezentati de:

Muschiul epicranian ce are 2 corpuri: occipital si frontal;

Muschiul temporoparietal, ce trage medial si posterior pavilionul urechii;

Muschiul procerus, ce prin contractie coboara pielea dintre sprâncene,
în jurul orificiului auditiv se afla:

Muschiul auricular anterior ce trage pavilionul urechii anterior;

Muschiul auricular superior ce ridica pavilionul urechii;

Muschiul auricular posterior, ce trage posterior pavilionul urechii,
în jurul orificiului orbital se grupeaza muschii:

Orbicular al ochiului ce are 2 parti, palpebrala si. orbitala, ce apropie
marginile libere ale pleoapelor; V

Sprâncenos ce trage inferior si medial sprânceana;

Coborâtor al sprâncenei.

în jurul cavitatii nazale se afla muschii:

Nazal ce comprima si dilata narile;

Coborâtor al septului nazal.

în jurul cavitatii bucale se afla muschii:

Orbicularul gurii ce are rol de sfincter si produce închiderea normala a
gurii si participa la miscarile de supt, suflat si fluierat;

Buccinator ce trage posterior comisura bucala si participa la fluierat si
suflat (dezvoltat la trompetisti);

Ridicatorul buzei superioare si aripii nasului;

Ridicator al buzei superioare;

Ridicator al unghiului gurii;

Zigomatic mic si mare ce formeaza santul nazolabial si trag superior si
lateral comisura buzelor;

Risorius ce imprima fetei aspectul unui râs dureros;

Coborâtor al unghiului gurii;

Coborâtor al buzei inferioare;

Mental, ce imprima gropita barbiei si ridica pielea acesteia.

MUsCOT GÂTULUI

Sunt dispusi simetric fata de planul medio-sagital si, dinspre superficial spre profunzime, sunt: platysma, stemocleidomastoidian, infrahioidieni, supra-hioidieni, scaleni, muschiul lung al gâtului si spleniusul gâtului.

Fig. 4.4. Cap si gât:

/. m. occipitofrontal; 2. m. orbicularal ochiului; 3. m. orbicular al gurii; 4. m. zigomatic; 5. m. stemo­cleidomastoidian; 6. m. splenius al gâtului; 7. mm. scalani; 8. m. trapez; 9. m. deltoid; 10. m. omo-hioidian; U. m. pectoral mare; 12. hioid; 13. mm. infra-Moidian; 14. m. levator scapulae.

Sternocleidomastoidianul (SCM; fig. 4.4) are originea pe fata anterioara a manubriului sternal si extremitatea stemala a claviculei. între capetele de origine se delimi­teaza fosa supraclaviculara mica. Insertie pe procesul mastoidian si extremitatea laterala a liniei nucale superioare. Vascularizatie asigurata de 3 surse arteriale: suprascapulara, tiroidiana superioara si occipitala. Inervatia asigurata de ramura externa a nervului accesor si ramuri ale plexului cervical. Actiune: fixeaza capul, îl înclina de aceeasi parte si îl roteste de partea opusa.

Muschii infrahioidieni

Situati în regiunea anterioara a gâtului, între stern si osul hioid. Apartin functional aparatului hioidian si sunt în numar de 4 de fiecare parte a liniei mediene. Sunt reprezentati de: sternohioidian, sternotiroidian, tirohioidian, omohioidian si ridicatorul glandei tiroide (inconstant).

Sternohioidianul are originea pe fata posterioara a manubriului sternal.
Insertia pe marginea inferioara a,corpului osului hioid.

Sternotiroidianul are originea pe fata posterioara a manubriului sternal si
insertia pe linia oblica a cartilajului tiroid.

Tirohioidianul are originea pe linia oblica a cartilajului tiroid si insertia
pe marginea inferioara a corpului si cornului mare ale osului hioid.

Omohioidianul este format din doua corpuri, legate printr-un tendon.
Corpul (pântecele) inferior are originea pe marginea superioara a scapulei, iar corpul
(pântecele) superior are insertia pe marginea inferioara a osului hioid.

Vascularizatia muschilor infrahioidieni este data de ramuri ale tiroidicnci inferioare si superioare. Inervatia este data de nervii plexului cervical prin inter­mediul ansei cervicale.

Muschii suprahioidieni

Asezati în regiunea anterioara a gâtului, între mandibula si osul hioid, apartin functional aparatului hioidian si masticator. Ei sunt reprezentati de muschii: digns trie, milohioidian, stilohioidian si geniohioidian.

Digastric: este format din 2 corpuri unite între ele printr-un tendon. Corpul
posterior are originea pe procesul mastoidian, tendonul intermediar se prinde de cornul
mare al osului hioid, iar corpul anterior se insera în fosa digastrica a mandibulei

Milohioidian: este situat între hioid si corpul mandibulei si participa la
formarea planseului cavitatii bucale.

Stilohioidianul: are originea pe procesul stiloid si insertia pe fata laterala
a cornului mare al osului hioid.

Geniohioidianul: situat profund de milohioidian, are originea pe spina
mentala si insertia pe corpul osului hioid. Inervatia este asigurata astfel: nervul
facial pentru corpul posterior al digastricului si stilohioidian, nervul milohioidian
pentru corpul' anterior al digastricului si milohioidian, iar radacina superioara a
ansei cervicale pentru genioglos. Vascularizatia este asigurata de ramurile carotidei
externe: faciala, occipitala, auriculara posterioara si linguala.    .

Actiunea muschilor supra- si infrahioidieni: intervin în deglutitie, fonatie si respiratie.

i

Muschii scalen!

în numar de 4, sunt situati în planul profund al regiunii laterale a gâtului, unde formeaza o masa musculara piramidala întinsa între coloana vertebrala si primele coaste.

Scalenul anterior, cu insertia superioara pe procesele transverse C3-C6
i Imtertia inferioara pe tuberculul muschiului scalen de pe prima coasta.

Sriilen mijlociu, cu insertia superioara pe procesele transverse C2-C7,
nr liiHCi'tin mlerionra' pe prima coasta, posterior de santul arterei subclavii.

.1. Soilriuil posterior, cu insertia superioara pe procesele transverse C5-C7, iii nmertni infi'iioarâ pe coasta a 2-a.

4. Scalenul minim, inconstant pleaca de pe procesele teransverse C6-C7 si c inscifl pe cupulii plcuralâ. Apartine aparatului suspensor al pleurei.

Viisculuii/atiii muschilor scaleni este asigurata de arterele cervicala ascendenta i Imnsvcrsa colii, Inervatia este data de ramuri ale nervilor cervicali C4-C8 si ale irimului nerv toracic. Actiunea muschilor scaleni este de flectare anterioara a :apului si/sau rigidizarca coloanei cervicale.

în planul profund se gasesc muschii: lung al gâtului, lung al capului, drept interior al capului si drept lateral al capului.

Toti cei 4 muschi, prin contractie unilaterala, flecteaza capul de aceeasi parte, ar prin contractie bilaterala flecteaza anterior capul.

MUsCHII MEMBRULUI SUPERIOR

Se împart din punct de vedere anatomic în: muschii umarului, muschii bratului, mîschii antebratului si muschii mâinii.

MUsCHII UMĂRULUI

Sunt reprezentati de:

Muschiul deltoid, cu originea pe: 1/2 laterala a marginii anterioare a
:lnviculei, mar^incii laterala n acromionului si buza inferioara a spinei scapulei.
nser|iii pe tubcm/ilalca deltoidiana a humerusului. Vascularizatia este data de
nmuiile drcumllexA hnmerala anterioara, posterioara si deltoidiana din artera
ixllnrA  luci vn|m dnla de nervul axilar. Actiune: prin fasciculele sale clavicular si
ii'loiMml fmv Ili-xic si rotatie mediala, iar prin fasciculele posterioare face extensie
îl mintie InlrrnlA. ('And se contracta în totalitate face abductie.

Suprimpliion: arc originea în fosa supraspinoasa a scapulei. Insertia pe
uberculul marc al humerusului. Vascularizatie prin ramurile suprascapulara si
rnnsversa colii din artera subcavic. Inervatie nervul suprascapular. Actiune: abductia
initului.

Inl'rnspinos: are originea în fosa infraspinoasa a scapulei si insertia pe
uherculiil mare al humerusului. Vascularizatie din ramurile suprascapulara,
ransvcrsa colii (din artera subclavie) si subscapulara(dinaxilara). Inervatie: nervul
luprascapular. Actiune: adductor si rotator lateral al bratului.

Rotundul mic: are originea pe partea superioara a marginii laterale a
;capulei, insertia pe tuberculul mare al humerusului. Inervatie din nervul axilar.
/ascularizatie si actiune la fel ca si mfraspinosul. '

Rotundul mare: are originea pe partea inferioara a marginii laterale a
scapulei, iar insertia pe creasta tuberculului mic. Inervatia data de nervul
toracodorsal. Vascularizatia la fel ca la rotundul mic. Actiune: adductor, extensor
si rotator medial al bratului.

Subscapularul: are originea pe fata anterioara a scapulei, iar insertia pe
tuberculul mic al humerusului. Inervatia este data de nervii subscapulari.
Vascularizatia provine din artera circumflexa scapulei.

MUsCHII BRAŢULUI

Se împart din punct de vedere anatomic în: muschi ai lojei anterioare (biceps brahial, brahial si coracobrahial) si muschi ai lojei posterioare (tricepsul brahial).

Muschii lojei anterioare

Biceps brahial, are originea prin doua capete: capul scurt pe procesul
coracoid al scapulei, capul lung pe tuberculul supraglenoidal al scapulei. Insertia
se realizeaza printr-un tendon puternic pe tuberozitatea radiala. Vascularizatia este
data de ramuri ale arterei brahiale (colaterala ulnara inferioara si brahiala profunda).
Actiune: flexor al antebratului pe brat si rotator medial al bratului.

Brahialul: are originea pe fetele anterolaterale si antcromediale ale
humerusului. Se insera pe tuberozitatea ulnara de pe antebrat.

Coracobrahialul: are originea pe procesul coracoid al scapulei, insertia
pe fata anteromediala a humerusului, superior de brahial. Vascularizatia din
toracoacromiala si circumflexa humerala anterioara. Actiune: flexor si adductor al
bratului. Toti muschii lojei anterioare a bratului sunt inervati de nervul musculocutan.

Muschii lojei posterioare

Tricepsul brahial ce are originea prin 3 capete: capul lung pe tuberculul
infraglenoidal al scapulei, capul lateral pe fata posterioara a humerusului superior
de santul nervului radial si capul medial pe fata posterioara a humerusului, inferior
de santul nervului radial. Insertia celor 3 capete se face printr-un tendon unic,
puternic, pe olecran. Vascularizatie din brahiala profunda. Inervatie din nervul
radial. Actiune: extensor si adductor al bratului pe antebrat.

Anconeul are originea pe epicondilul lateral si insertia pe fata laterala a
olecranului. Actiune: extensor al bratului pe antebrat.

MUsCHII ANTEBRAŢULUI

Muschii antebratului sunt dispusi în 3 grupe: anteriori, laterali si posteriori.

Muschii anteriori sunt în numar de 8 (fig. 4.5), dispusi dinspre superficial spre profunzime în 4 planuri. Planul superficial, dinspre lateral spre medial, prezinta: m. rotund pronator, m. flexor radial al carpului, m. palmar lung, m. flexor ulnar al

Fig. 4.5. Antebrat - vedere

anterioara:

/. m. flexor ulnar al corpului; 2. m. flexor superficial al degetelor; 3. m. palmar lung; 4. m. flexor radial al calpului; 5. m. flexor lung alpolicelui; 6. in. brahioradial; 7. m. rotund prona-tor; 8. m. biceps brahial; 9. m. tri-ceps brahial; IO. m. brahial; 11. mm. eminentei tenare; 12. mm. eminentei hipotenare; 13. mm. lombricali.

carpului. Planul al 2-lea este format de m. flexor superficial al degetelor. Planul al 3-lea este format de muschii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui. AI '4-lea plan este format de m. patrat pronator. Toti muschii regiunii anterioare sunt muschi epiconilieni mediali (au originea pe epi-condilul medial al humerusului), cu exceptia patratului pronator ce are originea pe diafiza ulnei. Insertia acestora se face astfel: m. rotund pronator pe fata laterala a radiusului, m. flexor radial al carpului pe fata anterioara a bazei metacarpianului II, m. palmar lung pe aponevroza palmara, m. flexor ulnar al carpului pe pisiform, flexorul superficial al degetelor pe fetele laterale ale falangei mijlocii a degetelor II-FV, m. flexor profund al degetelor pe baza falangei distale a degetelor II-IV, flexorul lung al policelui pe fata falangei distale a policeului, iar patratul pronator pe fata anterioara a radiusului în 1/3 distala. Sunt vascularizati de ramurile arterelor radiala si ulnara. Inervatia este asigurata de nervul median, cu exceptia m. flexor ulnar al carpului si a partii mediale a flexorului profund al degetelor, ce sunt inervati de nervul ulnar. Actiune: fac flexia mâinii pe antebrat si a antebratului pe brat, iar mm. patrat si rotund pronatori realizeaza miscarea de pronatie. Muschii laterali sunt în numar de 4 si au originea pe epicondilul lateral (sunt m. epicondi-lieni laterali). Sunt reprezentati de: m. brahioradial

artera interosoasa posterioara, ramura a arterei ulnare. Inervati de ramura profunda a nervului ra-dial. Actiune: sunt extensori ai mâinii pe antebrat.

MUsCHII MAINH

Sunt grupati în muschi laterali (ce formeaza o proeminenta vizibila pe fata anterioara a mâinii numita eminenta tenara), muschi mediali (ce formeaza eminenta hipotenara) si, profund între acestia, muschii lombaricali si interososi.

Muschii eminentei tenare sunt reprezentati de: m. scurt abductor al policelui, m. scurt flexor al policelui, m. opozant al policelui, m. adductor al policelui.

Muschii eminentei hipotenare sunt reprezen­tati de: m. palmar scurt, m. abductor al degetului mic, m. scurt flexor al degetului mic si muschiul opozant al degetului mic.

MUsCHII MEMBRULUI INFERIOR

MUsCHII REGIUNH FESIERE

Sunt reprezentati, dinspre superficial spre profunzime, de:

a) M. fesier mare, cu originea pe fata laterala
a aripii osului iliac, si fetele posterolaterale ale
sacrului si coccisului. Insertia se face pe ramura
laterala a liniei aspre si pe tuberozitatea fesiera.

Vascularizatia este asigurata de artera fesiera inferioara, iar inervatia de nervul fesier inferior. Actiune: este rotator lateral, adductor si extensor al coapsei.

b) M. fesier mijlociu: are originea pe fata laterala a aripii osului iliac
(anterior de fesierul mare), pe spina iliaca anterosuperioara. Se insera pe fata
laterala a marelui trohanter. Vascularizatia este asigurata de artera fesiera
superioara si inervatia de nervul fesier superior. Actiune: rotator medial si abduc­
tor al coapsei.

c)  M. fesier mic: are originea pe fata laterala a aripii osului coxal
(anteroinferior de primii doi) si se insera pe marginea anterioara a marelui trohan­
ter. Vascularizatia, inervatia si actiunea sunt identice cu cele ale fesierului mijlociu.

d)  M. piriform: are originea pe fata anterioara a sacrului, lateral de gaurile
sacrale II-IV, si se insera pe vârful marelui trohanter împreuna cu mm. gemeni si

obturator intern. Vascularizatia este data de ramuri ale arterei fesiere superioare si incrvatia provine din ramuri ale plexului sacral. Actiune: abductor, rotator lateral si cxlcnsor al coapsei.

c) M. obturator intern are originea pe fata interna a gaurii obturatorii si insertia în fosa intcrtrohanterica si vârful marelui trohanter. Vascularizatia este diilfl de artera obturatorie, iar inervatia provine din ramuri ale plexului sacral. Actiune; roditor lateral al coapsei.

l) M. gemen superior are originea pe fata externa a spinei ischiadice.

g) M. ki-iucii inferior are originea pe tuberozitatea ischiadica. Ambii muschi 10 inserrt prinlr-un tcndon comun în fosa trahanterica. Inervatie din ramuri ale plexului sunai.

h) M. patnit femural: are originea pe tuberozitatea ischiadica si se insera pe creasta intcrtrohnnlcrica de pe fata posterioara a femurului. Actiune: rotator lateral al coapsei.

i) M. obturator extern are originea pe fata externa a gaurii obturatorii, iar insertia în fosa trohanterica. Inervatie data de nervul obturator. Actiune: rotator lateral al coapsei.

Fig. 4.7. Coiipsn vedere anterioara: /. /«. illiir; .?. in, icn.iar al fasciei lata; 3. traci iliolihial; 4. m. croitor; 5, m. vast lateral; 6. m. drept femural; 7. m. vast medial; S. m. gracilis; 9. m. adductor mare; 10. m. adductor lung; 11. m. pectineu; 12. ligament inghinal; 13. arc iliopectineu.

MUsCHII COAPSEI

Se împart în: mm. regiunii anterioare, regiunii mediale si regiunii posterioare.

Muschii regiunii anterioare a coapsei *

, [_!a Sunt reprezentati de (fig. 4.7):

a)     M. Tertsor al fasciei lata ce are originea
pe spina iliaca anterosuperioara si insertia prin
tractul iliotibial pe condilul lateral al tibiei.
Vascularizatia este data de artera fesiera superi­
oara si inervatia de nervul omonim. Actiune: flexor
al gambei si fixeaza articulatia genunchiului în
extensie.

b) M. Croitor: are originea pe spina iliaca
anterosuperioara si insertia pe condilul medial
al tibiei printr-o formatiune numita "laba de
gâsca", formata de insertia comuna în acest
loc a 3 mm.: croitor, semitendinos si gracilis.
Vascularizatia este asigurata de ramuri ale
arterei femurale, iar inervatia de ramuri ale
nervului femural. Actiune: este flexor al coap­
sei, flexor al gambei, si participa în miscarea
de rotatie mediala a gambei.

c)   M. CvadricepS: este cel ma voluminos si puternic muschi al regiunii
anterioare a coapsei. El este format din 4 muschi ce au origini diferite, dar insertia
comuna, printr-un tendon puternic pe tuberozitatea tibiala. Cei 4 mm. ce îl formeaza
sunt: 1. m. drept femural cu originea pe spina iliaca anterosuperioara, 2. m. vast
lateral cu originea pe buza de trifurcatie laterala a liniei aspre, 3. m. vast medial cu
originea pe buza mediala a liniei aspre, 4. m. vast intermediar cu originea pe fata
anterioara a femurului. Vascularizatia provine din artera femurala profunda si
inervatia este data de ramuri musculare ale nervului femural. Actiune: extensia
gambei, împreuna cu m. fesier mare si tricepsul sural realizeaza "lantul triplei
extensii", indispensabil statiunii bipede.

d)  M. Articular al genunchiului cu rol de tensor al sinovialei articulatiei
genunghiului.

Muschii regiunii mediale a coapsei

Sunt reprezentati de: '

a)    M. Pectineu ce are originea pe creasta pectinee si buza anterioara a santului
obturator, iar insertia pe linia pectinee (buza intermediara de trifurcatie a liniei
aspre). Vascularizatie data de ramuri ale arterei circumflexe femurale mediale, iar
inervatia este asigurata, pe fata superficiala, de nervul femural si, pe fata profunda,
de ramura anterioara a nervului obturator. Actiune: flexie, adductie si rotatie laterala
a coapsei.

b) M. Adductor lung: are originea pe fata laterala a ramurii inferioare a
pubisului si insertia pe interstitiul liniei aspre în 1/3 mijlocie a femurului,
Vascularizatia este data de ramuri ale arterei femurale profunde, iar inervatia
este asigurata la fel ca la m. pectineu. Actiune: adductie, flexie si rotatie laterala
a coapsei.

c)    M. Adductor scurt are originea pe ramura inferioara a pubisului si insertia
pe interstitiul liniei aspre în 1/3 superioara. Vascularizatie din artera femurala
profunda. Inervatie: pe fata superificiala de ramura anterioara a nervului obturator
si, pe fata profunda, de ramura posterioara a nervului obturator. Actiune: adductor,
flexor si rotator lateral al coapsei.

d)  M. Adductor mare are originea pe tuberozitatea ischiadica si ramura
inferioara a pubisului, iar insertia prin 3 fascicule pe buza laterala a liniei aspre.
Vascularizatie din artera femurala profunda, iar inervatia, pe fata superficiala de
ramura posterioara a nervului obturator si pe fata profunda de nervul ischiadic.
Actiune: adductor si extensor al coapsei.

e)  M. Gracilis cu originea pe ramura inferioara a pubisului si insertia pe
"laba de gâsca". Vascularizatie din artera femurala profunda si inervatia de
ramura anterioara a nervului obturator. Actiune: adductor al coapsei si flexor
al gambei.

8 - Anatomia si fiziologia omului - cd. 116 ] J 3

Fig. 4.8. Coapsa - vedere posterioara /. creasta iliaca; 2. fascia gluteala; 3. m. fesier mare: 4. m. gracilis; 5. m. adductor mare; 6. m. semimembranos; 7. m. semi-tendinos; 8. m. biceps femural - capat lung: 9. m. semimembranos; 10. m. plan­tar; 11. m. gastrocnemian-capat lateral; 12. m. gastrocnemian - capat medial.

Muschii regiunii posterioare a coapsei

Sunt reprezentati de (fig. 4.8):

a) M. biceps femural ce are originea prin
2 capete: capul lung pe tuberozitatea ischiadica
si capul scurt pe 1/3 inferioara a interstitiului
liniei aspre. Cele 2 corpuri musculare se unesc
si se insera printr-un tendon comun pe capul
fibulei. Inervatia este asigurata de nervul ischi-
adic. Actiune: flexor al gambei si extensor al
coapsei.

b) M. Semitendinos: are originea, împre­
una cu capul lung al bicepsului femural, pe
tuberozitatea ischiadica. Se insera pe "laba de
gâsca". Vascularizatie din artera femurala
profunda, iar inervatia din nervul ischiadic.
Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei.

c) M. Semimembranos, cu originea pe
tuberozitatea ischiadica si insertia pe condilul
medial al tibiei. Vascularizatia din artera femu­
rala profunda, iar inervatia din nervul ischi­
adic. Actiune: ca si seraitendinosul.

MUsCHII GAMBEI

Se împart în: mm. ai regiunii anterioare, laterale si posterioare.

l

Muschii regiunii anterioare a gambei

Sunt reprezentati de (fig. 4.9):

a)  M. Tibial anterior ce are originea pe condilul lateral al tibiei si fata laterala
a acesteia în 1/3 proximala. Se insera pe cuneiformul medial si baza primului
metatarsian. Actiune: flexie dorsala, adductie si rotatie mediala a piciorului.

b) M. Lung extensor al degetelor: are originea pe condilul lateral al tibiei si
marginea anterioara a fibulei. Se insera pe falangele medie si distala ale degetelor
II-IV. Actiune: extensor al degetelor, adductor si flexor dorsal al piciorului.

c)  M. Lung extensor al halucelui: are originea pe fata mediala a fibulei si
se insera pe falangele halucelui. Actiune: extensor al halucelui.

d) M. al III-lea peronier: este inconstant si are originea pe fata mediala a
fibulei în 1/2 inferioara, iar insertia pe al V-lea metatarsian.

Toti muschii regiunii anterioare a gambei sunt vascularizati de ramuri ale arterei tibiale anterioare. Inervatia lor este asigurata de nervul peronier profund.

Fig. 4.9. Gamba - vedere anterioara Fig. 4.10. Gamba - vedere posterioarS

/. tendon cvadricipital; 2. insertia " labei 1. m. gastrocnemian - capat lateral; 2. m

de gasca"; 3. tibia - margine anterioara; gastrocnemian - capat medial; 3. tendon

4. m. gastrocnemian - capat medial; 5. m. calcanean; 4. m. soleai:

solear; 6. m. tibial anterior; 7. m. lung ex-tensor al halucelului; 8. m. lung extensor al degetelor; 9.' m. peronier lung; 10. m

peronier scurt. ,i

Muschii regiunii laterale

Sunt reprezentati de:

a)      M. Peronier lung ce are originea pe capul fibulei si fata ei laterala în 1/3
proximala. Se insera pe tuberculul primului metatarsian. Actiune: este flexor plan­
tar al piciorului si are rol în formarea si mentinerea boltii piciorului.

b)  M. Peronier scurt: are originea pe fata laterala a fibulei în 1/2 distala si
s.e insera pe baza ultimului metatarsian. Actiune: la fel ca precedentul.

Toti muschii regiunii laterale sunt vascularizati de ramuri ale arterei tibiale anterioare si inervati de nervul peronier superficial.

Muschii regiunii posterioare a gambei

Sunt reprezentati de (fig. 4.10):

a) M. Triceps sural ce este format din 2 muschi ce au origini separate, dar insertia comuna printr-un tendon puternic (numit tendonul calcaneean sau tendonul

lui ACHILE) pe tuberozitatea calcaneeana. Cei 2 muschi ce îl formeaza sunt: l. m. yaslrocncmian, ce la rândul sau prezinta 2 capete de origine: capul medial cu originea pe lata postcrioara a condilului medial al femurului si capul lateral cu origine pe futii laterala a condilului lateral al femurului. 2. m. solear ce are originea pe linia solearâ a libiei si pe capul fibulei. Actiune: este cel mai puternic flexor plantar al piciorului si arc un rol important în mers, dans si statiunea bipeda.

b)     M. Plantar cu originea pe condilul lateral al femurului si insertia pe
lulu-io/itiiifii ciilcanecana. Actiune: este tensor al articulatiei genunchiului.

c)      M. l'lexor lung al degetelor: are originea pe linia soleara si se insera pe
bii/ii lalaitelor distalc ale degetelor II-V ale piciorului.

d)     M. flexor lung al halucelui are originea pe fata posterioara a fibulei în 2/3
dislîilc. Se insera pe falanga mijlocie a halucelui₍ Actiune: face flexia halucelui,
(lexic plantara, adductie si contribuie la mentinerea boltii piciorului.

e)      M. Tibial posterior are originea pe tibie inferior de linia soleara si pe
fibula, pe fata posterioara a ei în 1/3 superioara. Insertie pe navicular. Actiune:
mentine bolta piciorului.

Toti muschii regiunii posterioare sunt vascularizati din ramuri ale arterelor peroniera si tibiala posterioara. Inervatia lor este asigurata de ramuri ale nervului tibial.

MUsCHII PICIORULUI

Se împart în muschi ai regiunii dorsale si muschi ai regiunii plantare.

Muschii regiunii dorsale

Sunt reprezentati de:

a) M. Scurt extcnsor al degetelor, ce are-originea pe fata superioara a calcancului si se insera pe articulatiile metatarsofalangiene ale degetelor II-IV. Ac|iunc: extensii) degetelor.

h) M. Scurl cxlcnsor al halucelui: are originea pe fata superioara a ciilninculm si mscr|ia pe falanga proximala a halucelui. Actiune: extensia falangei proximnlc n hnlucclui

Ambii muschi sunt vasculari/ati de ramuri ale arterei dorsale a piciorului si inervati de ritmuri ale nervului pcronier profund.

Muschii regiunii plantare

Se împart In rândul lor în muschii lojei mediale, ai lojei mijloci si ai lojii laterale a plantei.

Muschii lojei mediale sunt reprezentati de: m. abductor al halucelui, m. scurt flexor al halucelui si m. adductor al halucelui.

Muschii lojei laterale sunt reprezentati de m. abductor al degetului mic si m. scurt flexor al degetului mic.

Muschii lojei mijlocii sunt reprezentati de *n. scurt flexor al degetelor, m. patrat al plantei, mm. lombricali si mm. interososi plantari.