MUSCHII

Corpul omenesc este un sistem de parghii.Parghiile sunt puse in miscare de muschi.Corpul omenesc este pus in miscare de mai mult de 600 de muschi si de nervi componenti.

Mobilitatea muschilor da posibilitatea omului sa se miste.Functiile vitale pretind de la muschi miscari cu caracter diferit si conform acestora ei se impart in trei tipuri diferite:

1.Muschiul cardiac --- singular,sarcina unica de a pompa sangele pe tot parcursul vietii.

2.Muschii care sustin peretii organelor interne

3.Muschii care alcatuiesc peretii vaselor sangvine (muschi

netezi)

Muschii care pun in miscare omul se numesc muschi scheletici si se insera pe scheletul osos;acesti muschi repr. 40% din greutatea barbatilor si 23% din cea a femeilor,fiind tesutul cel mai voluminos al corpului omenesc.

Sportivii executa miscari posibile datorita asezarii muschiilor,oaselor , ligamentelor si tendoanelor ce formeaza un sistem de forta.Muschii se insera pe oase prin ligamente si alte tesuturi de legatura iar miscarea lor ia nastere prin transformarea energiei chimice in forte de extensie si de contractie.Cand muschiul se contracta devine mai scurt.Miscarile musculare depind de alti multi factori,printre care,in paralel cu contractia musculara,actiunea de stabilizare a altor muschi.

Miscarile complexe sunt posibile numai prin permanenta comunicare dintre organele de simt si muschi.

In afara de a misca corpul omenesc ei asigura pozitia caracteristica bipeda contrabalansand forta gravitationa.

Un anume tip de muschi au o anumita functie,dar unii muschi conlucreaza intr-o continua armonie.Muschii mobili primari----deltoidul-dezvolta energii uriase.

Deoarece la contractie acesti muschi fac posibila miscarea,sunt denumiti muschi gonisti.Activitatea acestora este contracarata de muschii antagonisti,extensori ai membrelor care functioneaza intotdeauna antagonic

Muschii perechi,ca bunaoara,bicepsii si tricepsii isi schimba in mod frecvent rolul de agonic si antagonic;astfel are loc o miscare bine realizata si eficienta.Cand muschii motori se contracta,atunci muschii antagonici se relaxeaza si stabilizeaza miscarea.

Muschii motori adeseori sprijina doar activitatea muschiilor motorici.

Rolul muschiilor fixatori sau stabilizatori este de a sustine oasele si celelalte parti ale corpului in scopul formarii unei baze solide pe care poate aparea miscarea.De exemplu,contractia muschiilor abdominali impiedica prabusirea bazinului si a trunchiului devenind posibil transferal miscarii de pe corp pe greutate.

Pentru a mentine corpul in miscare,muschii trebuie sa activeze o data cu oasele si cu articulatiile si nu oricum,ci in niste sisteme de parghii care se supun principiilor miscarii.

Rezultatul activitatii commune a anumitor muschi este forta musculara.Pentru a dezvolta o forta musculara cat mai mare,sistemul nervos trebuie sa puna in miscare un nr. Cat mai mare de fibre musculare.Muschii dezvolta forta musculara in punctele in care are loc insertia pe oase(puncte de insertie).

Corpul functioneaza prin 3 sisteme de parghii :

1. Parghii de gradul 1--- dispun de un punct de rotatie situat intre forta si rezistenta.

2. Parghii de gradul 2--- rezistenta apare intre punctual de rotatie si forta dezvoltata de muschi.

3. Parghii de gradul 3--- forta apare intre punctual de rotatie si rezistenta.

Daca este suprasolicitat corpul uman se dovedeste a fi slab.Tocmai penru a echilibra aceasta slabiciune,creierul uman a descoperit mecanisme si unelte,ca de exemplu,parghiile muschiilor si bratele de forta.

Toti muschii sunt formati din fibre,dar fiecare din cele 3 tipuri de muschi dispune de alta structura microscopica conform rolului pe care il joaca in organism.

Muschii scheletici seamana cu niste cilindri alungti.Fiecare fibra contine mai multi nuclei;acestia poarta substanta ereditara.

Unele fibre au o elasticitate care le permite sa se intinda pe toata lungimea muschiului.Fibrele albe formaeza extremitatile muschiului si patrund profund in tesutul muscular,ridica extremitatiile muschiului,favorizand insertia pe os.

Fibrele musculare sunt invelite intr-o teaca fina conjunctiva,numita endomesium si se grupeaza in fascicule acoperite de perimisium intern si apoi secundare,cuprinse intr-o alta teaca conjunctiva,numita perimisium extern

Volumul muschiilor creste in timpul sportului si al muncii fizice,deoarece aceste activitati , mai ales ridicarea halterelor,favorizeaza producerea actinei si a miozinei, proteine musculare speciale care intaresc fibrele.

Muschii scheletici sunt formati din 2 categorii de fibre a caror marime depinde de functiile miscarii :

FIBRE care se contracta rapid-dezvolta forta muschiului

FIBRE care se contracta lent---- intra in actiune in timpul dezvoltarii unei forte persistente.

Secretul fortei dinamice a muschilor,se afla in fibrele musculare;fiecare fibra este invelita intr-o membrana numita sarcolema.Un procent de 80% din fibre este alcatuit din miofibrile.

Muschii schletici mai sunt numiti si muschi striati datorita,observati la microscop, au o forma striata.Miofibrilele sunt delimitate de formatiunile cilindrice numite sarcomere.

Permanenta stare de alerta a muschiilor este numita de specialisti tonus muscular si este conditia unui sistem nervos sanatos. In lipsa tonusului muscular, maxilarul ar cadea de la sine ,iar muschii nu ar fi in stare sa sustina greutatea corpului.

Se cunosc 2 tipuri de contractie:

1.Contractia izometrica-muschiul se contracta dar nu se scurteaza.

2.Contractia izotonica---muschiul se scurteaza dar nivelul incordarii ramane permanent.

Mecanismul muschilor se pune in miscare numai daca primeste comenzi de la sitemul nervos central.Nervii se termina in apropierea structurii fine a membranelor fibrelor musculare , unde se dezvolta niste substante chimice care asigura transmiterea excitatiei.

Nervii senzitivi transporta din tot corpul impulsuri spre scoarta cerebrala sis pre maduva spinarii.Contrar acestei proces,neuronii motori transmit la muschi impulsuri,adeseori prin interneuronii din maduva spinarii.Impulsurile motorii ajung la fibra musculara,unde incep eliberarea substantei neurotransmitatoare numita acetilcolina

Coordonarea miscarilor porneste de la creier , din scoarta primara,din scizurile care se gasesc pe suprafata celor doua emisfere cerebrale.Suprafata scoartei din fata scoartei motorii primare contine neuroni care joaca rol in miscare.

Impulsurile electrice sosesc pe suprafata motorize din numeroase arii ale creierului.Inainte ca sistemul nervos sa inceapa "coordonarea" miscarii armonioase, aduna si integreaza toate semnalele senzitive. Procesul   de armonizare a senzatiilor si a miscarilor este un proces permanent si de finete.

Trunchiul cerebral se afla in partea centrala a creierului.Suprafata numita bulb rahidian aflata la baza trunchiului cerebral,este de fapt , ingrosarea   in forma de ceapa a maduvei spinarii si serveste ca o intersectie pentru una din cele doua retele de transmitere a excitatiei care leaga creierul si muschii scheletici.

Sistemul piramidal este mediatorul important pentru miscarile musculare care necesita finete si abilitate.Corpul celular al fibrelor nervoase se afla in scoarta cerebrala.Fibrele piramidale sunt cele mai lungi fibre nervoase ajungand uneori la lungimea de un metru.Muschii scheletici din dreapta corpului sunt dirijati de neuronii situati in stanga creierului si invers.Nervii care pun in functiune fibrele musculare se numesc motoneuroni

Cealalta retea mare de transmisie este sistemul extrapiramidal. Deoarece acest sistem provoaca contractia unui intreg grup de muschi,controleaza miscarile mai ample,automatice ale corpului , precum alergarea,umblatul sau inotul.

Piatra de temelie a miscarii voluntare este unitatea motorie,constituita dintr-un motoneuron impreuna cu fibrele   musculare pe care le deserveste.Fiecare muschi contine numeroase unitati motorii,iar marimea acestora este determinate de tipul de muschi.Fibrele musculare ale unei unitati motorii sunt reduse ca nr. In muschii care realizeaza miscari precise si rapide.In unitatile motorii mai mari acestea cresc mai repede caci procesul este sprijinit de unitati complementare.