- studiu de caz -
Fenomenul migrarii pestilor in lacuri este foarte putin studiat si aproape necunoscut in randul
pescarilor sportivi, fiind cel mai adesea cauza princip 525r1721f ala a compromiterii unor
partide de pescuit in majoritatea baltilor de ses.
De ce acest studiu de caz ?
Acest studiu de caz l-am abordat pornind de la observatia ca, pescari care au pescuit in aceeasi zi, in conditii aproape identice dar in locuri diferite intr-o anumita balta, au obtinut rezultate de la dezastruos la foarte bine. Concluzia a fost clara: pestele tragea doar intr-o zona a baltii, unde pescarii prindeau in medie 5-7 kg, fata de ceilalti care, cu putin noroc, daca prindeau 1 kg de maruntis.
Care sa fie explicatia ? Migrarea pestilor !
Asemenea migrarii pasarilor calatoare, care parcurg primavara si toamna mii de km pentru a-si gasi un loc prielnic de supravietuire si reproducere, cu temperaturi blande si hrana din belsug, asa si pestii cauta acele zone propice supravietuirii. Migrarea pestilor este determinata de instinctul lor de a sta intr-un loc unde va fi permanent apa in cantitati suficiente, cu temperaturi optime si hrana din belsug. La cel mai mic semn ca apa are tendinta sa paraseasca albia lacului, pestii cauta imediat o sursa stabila de apa. Pestii percep modificarea nivelului apei ca o variatie a presiunii, cu deplasarea masei de apa. La scaderea apei, instinctiv, acestia parasesc zona migrand spre apele mai adanci si mai sigure. Paradoxal, comportamentul este similar si in cazul scaderii presiunii atmosferice; pestii sunt debusolati si vor inceta la un moment dat sa mai manance, aparand un fenomen de migrare a acestora spre larg.
Cum migreaza pestii ?
Pentru a studia migrarea pestilor trebuie sa identificam corect cauzele. Pestele migreaza cand temperatura apei iese din limitele normalului, cand este hartuit (de rapitori, braconieri sau de navodul pescarilor), cand cauta hrana sau cand se modifica nivelul apei, presiunea atmosferica.
Pe scurt, temperatura apei impinge primavara pestele spre apele mici, incalzite de soare; in zilele fierbinti de vara vom cauta pestele in apele adanci si racoroase. Iarna vom pescui tot in apele adanci unde apa are temperaturi mai ridicate, ajungand pana la +4 C in zonele de fund.
Tot pe scurt, amintim ca hrana atrage in mod constant pestele. Se recomanda sa frecventati zonele nadite constant de alti pescari; pe timp de vant, malul lovit de valuri este mult mai productiv, valurile aducand cantitati importante de hrana (insecte, seminte, larve etc).
Am ajuns la ultima cauza - variatia nivelului apei - la care adaugam modificarile presiunii atmosferice. Vom trata cele doua notiuni impreuna deoarece pestele percepe atat variatia presiunii atmosferice cat si variatia nivelului apei prin intermediul presiunii rezultante.
Presiunea atmosferica determina declansarea migrarii pestilor dinspre mal spre largul lacului sau invers. Cresterea presiunii atmosferice echivaleaza cu cresterea nivelului apei. In acest caz, al cresterii presiunii atmosferice, pestele tinde sa vina spre mal dupa cca. 1-2 zile, acolo unde hrana este in general mai bogata. In cazul scaderii presiunii atmosferice situatia se prezinta invers, pestele migrand de la mal spre larg, aici responsabil fiind instinctul de conservare care determina pestele sa ramana in zone sigure, cu apa si hrana din abundenta. Aceasta migrare a pestilor se produce pe directie perpendiculara cu malul apei. Declansarea instincului de migrare a pestelui are loc la variatii de 2-3 mmHg /24 ore iar normalitatea se poate restabili in cel mult 2 zile.
Jocul apelor !
Migrarea pestilor o reintalnim si in cazul "plimbarii apelor" de catre paznicul piscicol - prietenul Dvs Cand apa scade brusc, pestele va migra in cel mult 4-6 ore spre larg, timp in care va inceta sa se mai hraneasca normal. Normalitatea se va restabili dupa min. 24 ore. La fel se intampla si cand creste apa. In acest joc al apelor, pestele are un scurt ragaz corespunzator nivelului minim/maxim cand, de regula, paznicul schimba sensul apei (ridica sau lasa stavilarul). Ca si in cazul presiunii atmosferice, migrarea datorata jocului apei are loc pe o directie perpendiculara malului, in sensul ca la scaderea apei pestele iese in larg iar la cresterea acesteia vine spre mal. Din acest motiv este bine sa testati pestele atat la mal cat si in larg. Incercati sa utilizati lansete cu lungime cat mai mare, preferabil peste 3 m, pentru lanseuri cat mai lungi in caz de nevoie.
Un paradox speculat de pescarii initiati, "cu vechime", este ca atunci cand apa scade si presiunea atmosferica creste, sau cand apa creste si presiunea scade, ambele simultan si in limite uzuale, pestele nu mai migreaza avand un apetit ca in zilele lui bune. Desi aceasta situatie se intalneste mai rar, totusi, prin urmarirea atenta a barometrului si a nivelului apei, se poate profita de situatie. Sper ca aceste randuri nu sunt citite si de paznicii piscicoli !
Apa scade/creste radical, pestele migreaza dupa alte reguli !
A. Daca concluziile de mai sus erau ceva mai bine cunoscute sau mai usor de intuit, problema se complica atunci cand nivelul apei scade drastic, cand apa se retrage uneori cu 3-4 m sau mai mult.
In acest caz migrarea pestelui cunoaste doua faze:
1. Intr-o prima faza pestele se indreapta spre larg, cautand apele adanci. Este faza specifica jocului apei (instrumentul de tortura a pescarilor, aflat la indemana paznicilor);
2. Daca in cca. 2-3 zile nivelul nu se stabilizeaza ci scade continuu, atunci pestele incepe sa migreze in directia izvoarelor care alimenteaza lacul (spre amonte), urmand axa albiei lacului. Fenomenul este cu atat mai intens cu cat scaderea apei este mai rapida iar intinderea lacului este mai mica. O data declansat acest proces, pestele va ramane in amontele lacului saptamani chiar luni de-a randul, cu un apetit destul de ridicat dupa ce nivelul apei s-a stabilizat la o valoare minima.
In general pescarii nu cunosc aceasta migrare masiva a pestilor si continua sa pescuiasca in zonele din aval (zonele sudice in speta) si de mijloc, dar cu rezultate din pacate mult mai slabe decat pescarii din amonte.
B. Cazul opus il constituie cresterea nivelului apei peste cotele medii anuale, pana la capacitatea maxima a albiei. Atunci asistam la o deplasare a pestilor in toate zonele baltii, uneori cu tendinta de suprapopulare a zonele din aval, situate aproape de stavilarul care regleaza nivelul apei. Acest lucru se explica prin antrenarea de catre apa a unei cantitati ridicate de hrana, larve de insecte etc.
ce vor fi purtate de apa pana spre avalul bazinului.
Mai exista si cazul particular al scaderii dirijate a apei la cote minime, inainte de navodire, cand pestele tinde sa migreze spre amontele baltii. La scuta vreme balta este navodita puternic in zona in care se concentreaza pestele, respectiv zona de amonte, moment cand pestele se refugiaza in toata
balta, deseori pana in avalul bazinului.
Concluzii
"Balta fara peste" sau "balta cu peste care-ti intra singur in juvelnic" sunt doua mituri pe care nu trebuie sa le luati prea in serios. Trebuie sa stiti ca va aflati intr-o competitie directa cu pestii si paznicii piscicoli, care vor "complota" de minune impotriva Dvs., in conditiile in care natura va poate fi cand aliat - cand adversar. Nu trebuie sa dezarmati dupa primul esec.
Aplicarea observatiilor si concluziilor de mai sus va poate da cu siguranta multe satisfactii, insa trebuie foarte bine studiat lacul pentru a sti care este nivelul normal al apei, eventual cand a inceput golirea bazinului si unde sunt situate izvoarele sau gura de alimentare a bazinului, respectiv stavilarul de deversare a apei. Cunoasterea variatiei presiunii atmosferice din ultimele 2 zile se poate dovedi foarte utila in numeroase cazuri.
Daca nivelul apei este foarte scazut in raport cu media anului, luati-va sculele si "migrati" spre zona de amonte.
Daca nu aveti suficiente informatii despre balta, un sonar cu fascicol ingust va poate fi de mare ajutor in localizarea bancurilor de peste. Fara sa stiti, aveti insa un aliat natural de nadejde: pasarile domestice sau salbatice. In mod invariabil, gastele, lebedele sau ratele vor viza cu mare precizie zonele suprapopulate de peste.
Am verificat in repetate randuri aceasta teorie, a migrarii pestilor, uneori alegand intentionat zonele "defavorizate"; teoria s-a confirmat in majoritatea cazurilor.
Concluzia: nu va alegeti locul de pescuit la primul ochi de apa care va apare in cale. Cercetati
lacul si orientati-va spre zonele cu sanse teoretice mai mari de a prinde peste. Rezultatele nu vor intarzia sa apara.
|
