Muschii
pielosi
Muschi pielosi prezinta o serie de caracteristici:
Muschi
slab reprezentati care isi primesc numele datorita faptului k cel putin una din
insertii se face pe fata profunda a tegumentului. Prin
contractia lor contribuie la redarea expresiei fetei, motiv ptr care se numesc
muschi ai mimicii. Sunt dispusi in jurul orif orbital, nazal, auricular
pe care le inchid sau le deschid. Toti sunt inervati de catre
nervul facial. Sunt impartiti in m pielosi ai
craniului, m pielosi ai orbitei si sparncenosul, m pielosi ai orif orbitar, ai
nasului si ai orif oral sau ai gurii.
M pielosi ai craniului sunt reprez prin m occipitofrontal,
temporoparietal si m pavilionului urechii. Occipitofrontalul este un m digastric cu doua corpuri musculare: occipital si
frontal intre care se gaseste aponevroza epicraniana.
M occipital se insera p linia curba occipitala si p baza mastoidei
iar cealalta extremitate pe aponevroza epicraniana. M frontal continua
aponevroza epicraniana si se insera p fata profunda a tegumentului din reg
sprancenara si de deasupra orbitei, fibrele sale intrepatrunzandu-se cu cele
ale m sprancenos, depresor al sprancenei, procerus si orbicularul ochilor.
M occipitofrontal prezinta k tendon galeea
aponevrotica care este o banda fibroasa ce prin fata
sa inf aluneca pe pericraniu printr-un tesut lax, iar fata sa sup este aderenta
la fata profunda a tegumentului ceea ce fac ca pielea capului sa se miste odata
cu deplasarea aponevrozei. Partile laterale se ins pe
pavilionul urechi, mastoida ajungand su 424d38e b arcada zigomatica pana pe fata prof a
proc maseterin. Da insertie m parietal si auricular ant si
sup.
M temporoparietal este
reprez prin fibre musc ce se insera p aponevroza epicran in partea sa temporala
si se indreapta catre cartilajul pavil urechi. P mavilionului urechii sunt m
extrinseci si intrinseci, extrinseci in afara pavilionului urechii, sunt in nr
de trei: auricular sup care se ins pe aponevr epicraniana si se termina p
convexitatea fosetei naviculare a pav urechii, auricular ant de pe aponevr
epicr se term p spina helixului si p partea post a concai, auricularul post se
ins pe mastoida si se term p convexitatea concai. Pav urechi prezinta
si m extrinseci, o fata externa, marele si m micul m ai helixului, antetraliusul,
si tralusul.
M orif orbital,
orbicularul pleoapelor prez trei portiuni, una lat sau orbitala, o port mediala
int, si o port lacrimala num m lui Horner. Port orbitala incepe din unghiul
intern al ochiului prin doua tend, unul direct pe proc frontal al maxilei si
unul reflectat pe creasta osului lacrimal, cele doua tend se bifurca intrun
tend sup si nf la niv celor doua pleoape. Pe aceste
tendoane se insera fibrele musc la care se adauga fibre de pe creasta maxilara,
de pe proc frontal al maxilei si care
vor merge in grosimea pleoapelor sup si inf, inf concave in sus si invers, si
se vor intrepatrunde in unghiul extern al orbitei. Aceste
fibre ridica si coboara pleoapa. M lui Horner este
reprez de catre fibre musc ce pleaca de pe creasta osului lacrimal in spatele
sacului lacrimal unde se insera impreuna cu tend reflectat si se termina p fata
inf a teg de la niv punctului lacrimal. Prin contractia sa
deschide orif lacrimal favorizand scurgea lacrimilor prin conductul
lacrimonazal.
Sprancenosul este
un m care se ins pe fata profunda a teg din unghiul intern al ochiului p marg
supraorb si se indreapta oblic superolat, in dreptul orif supraorb raspandit in
evantai si inserandu-se p fata prof a seg, fibrele sale intrepatrunzanduse cu
cele a orbitalul si orbicularului pleoapei.
M depresor este un m care pleaca de la niv
oaselor nazale si se term p fata prof a tegumentului la niv corzii spancenei
prin contractie, tragand-o in jos si medial.
M nasului sunt reprez de m procerus, m
transvers al nasului, dilatator al narinelor si depresor al septului nazal care
se insera la niv oaselor proprii ale nasului si fibrele sale se intrepatrund cu
fibr frontaluiui si ale spracenosului.
M transvers al nasului si compresor al
narinelor sunt descrisi sub denum de m nazal cu doua portiuni, transversa si
alara. M transvers al nasului este un corp musc care se insera prin interm unei
aponevroze de unde fibrele mediale se insera p fata profunda a tegum santului
nazogenal iar fibrele laterale coboara in buza sup amestecandu-se cu fibre din
m mirtiform sau dilatator al narinelor. Portiunea alara sau compresor este un m care vine dp maxila si partea cartilajului a nasului
si s insera p marginea latero inf a narinelor.
M compresor al narinelor este slab reprez si fiind puternic dezv la mamiferele
macrosmatice, care au simtul mirosukui f dezv.
M mirtiform sau depresor al septuiui nazal
care se insera p ridicaturile canine si mirtiforme de la niv maxilei si coboara
ptr a se insera p fata profunda a teg buzei sup. Intre cei doi m ai septuiui
nazal se descrie un m nazolabial care pleaca dp fata
profunda a teg de sub septul nazal.
M pielosi ai orif oral sunt impartiti
in doua grupe mari, m constrictori si m dilatatori
M constrictori sunt reprez prin
orbicularul gurii si un alt m numit compresorul gurii sau musculus
osculatorius,
Orbicularul gurii este format la randul
sau din doua componente, o portiune externa si una interna. Orbicularul extern are fibre intrinseci si fibre extrinseci. Fibrele
intrinseci sunt reprez de catre doi m incisivi sup si doi m incisivi inf. M
incisivi sup se insera p fosetele mirtiforme si se indreapta catre cele doua
comisuri, incisivii inf pe proeminenele alveolare de
la niv caninelor catre comisurile celor doua buze. Fibrele extrinseci sunt
fibre provenite de la aproape toti m orif oral, fiind descrise ptr buza inf,
fibr ascendente ptr buccinator si din m depresor sau coborator a comisurii
bucale ptr buza sup fibrele desc ale buccinat si fibre din m ridicator al comisurii
bucale. Lorbicularul intern este reprez prin fibre
arciforme dispuse in grosimea celor doua buze prin orbicularul extern.
Compresorul buzelor este repr prin fibre musc scurte
dispuse intre fata inf a teg si mucoasa buzelor si care prin contractia lor
intervin in actul suptului sau in timpul sarulului, se mai numeste m sarutului.
M dilatatori ai orif oral sunt dispusi
pe un plan profund si unul superf. P planul profund
sunt patru m, ridicatorul comisurii bucale, m buccinator, este cel mai puternic
muschi care se insera pe marginile alveolare ale mandibulei si maxilei in
dreptul ultimilor trei molari si fibrele indreptandu-se catre comisura buzelor
unde se intrepatrund, cele inf mandibulare trec in buza sup, iar o parte din
ele maxilare in buza inf a orbicularei extrinseci. Supraf sa
externa vine in rap cu fata teg, se gaseste bula grasoasa a lui Bichat, la fata
sa interna este in raport cu mucoasa bucala p care o trage k sa nu fie prinsa
intre dinti. M buccinator este
strabatut de canalul lui Stenon si de nervul bucal.
Un alt m profund este m coborator al
buzei inf sau patratul barbiei, si ultimul este m mental
M dilatatori superficiali sunt 6
reprez de ridicatorul comun al aripii nasului si buzei sup ,
ridicatorul propriu al buzei sup, acesti doi au atat fibre superf cat si
profunde, micul si marele zigomatic, m rozorius al lui Santorini care trage lat
si usor in jos comisura bucala.
M coborator al buzei inf sau m triunghiular al buzelor care se ins pe linia
oblica externa a corpului mandibulei si vine pe fata profunda a teg buzei inf
si comisurii bucale.
Se mai adauga si m platisma sau pielosul gatului, este
un m intins are isi are originea p fata profunda a teg regiunilor sublaviculare,
acromiala si deltoidiana spre a se termina pe marg inf a corp mandibulei, p
linia interna a corp mandib, pe fata prof a teg comisurii bucale.
Nervul facial
Prezinta cea dea 7 pereche fiind un nerv motor.
Fibrele viscerale aferente apatin nerv internediar, cei doi nervi
au un traiect comun pana in prima parte a canalului facial. Origine reala a fibrelor
este in nucleul facial situat in tegmentul pontin.
Fibrele eferente ale nucleului facialului si profund pe plansel ventriculuiui
patru au un traiect dorso medial, inconjoara nervul abduces, formeaza
genunchiul intern al nerv facial si șe indreapta ventro lat prin punte
spre santul bulbopontin. Originea aparenta este la niv fosetei sub olivare
avand lateral nerv vestibulocohlear iar med nerv
abduces.
Traiect si raport.
De la origine strabate
fosa craniana post, meatul acustic intern, canalul facialului si ajunge sub
baza craniului terminandu-se in grosimea glandei parotide. In fosa
craniana post nervului facial este invelit intr-o teca
ca arahnoidiana impreuna cu nerv vestibulocohear si cohlear, au o teaca proprie
formata de pia matter. In port sa canian se gaseste in
portiunea acustic faciala. Din fosa craniana post, nervul patrunde prin polul
acustic intern in meatul acustic intern incepand portiunea pietroasa a nervului
facial. La acest nivel, cei trei nervi sunt separati
de catre peretele osos prin teaca arahnoidiana, nervul facial fiind cel mai sus
situat, intre facial si post este interfacialul lui Wrisberg. N facial are raporturi cu artera labirintica. Fundul meatlui acustic intern
este impartit de doua creste in patru cadrane, aria
nerv facial fiind sup, ariile vesibulare sup si inf si aria cohleara. Ulterior
patrund in canalul facial in care nervul are un taiect
in fm de z. Are trei portiuni, prima este segmentul labirintic, este situata
sup de labirintul osos, a doua este segmentul timpanic, nervul fiind paralel cu
axul stancii temporale avand rapoarte cu ramuri din arera meningee mijlocie si
intre a doua si a treia portiune a nervul se gaseste genunchiul inf sau cotul
nerv facial. Ultima portiune este la niv peretelui ant a proc masoidian, post
de meatul acustic extern, aici are o directie verticala fiind insotit de arter
mastoidiana, iese din canalul mastoidian prin orificiul stiloidian si se
indreapta antero inf patrunzand in grosimea glandei parotide unde sta k un semn
de carte intr-o carte si se imparte in ramurile sale terminale. Sub baza
craniului nervul facial se gaseste in patrulaterul facialului, sub baza
caniuli, inf digastricul, ant carotida, post mastoida.
Faure descrie triunghiul digastricului intre baza craniului,
digastric si hioidian.
Ram colaterale se impart in ram
infrapietroase in int pietrosului si extrapetroase. Ram intrapietroase sunt
reprez de n sfenoid sau n stapenius. Ram extrapietroase snt reprez de ram
digastric, stilohioidian, ram comunicant cu nervul
glosofaringian si n lingual. Auricularul post se desprinde din facial de la
orif stilomastoidian, inconj proc silomast, se indreapta sup al niv insertiei m
sternocleidomast unde primeste un ram anastomotic din plexul cervical si se
imparte in doua ram, unul auricular care se termina prin m auricuar post si inf
si un ram ce se anasomozeaza cu ram post. Ramul digastric, ram stilohioidian
care se distribuie muschiului cu acelasi nume. Ramul lingual se intinde de la
gaura stilomast la baza limbii la niv careia da nastere la filete musculare dar
si la filete mucoase ce se termina impreuna cu ram
glosofaring in mucoasa linguala. Ram terminala ajunge in glanda parotida,
form un ram discontinuu care separa parotida in doi
globi principali. Planul nervos constituie plexul parotidian al carui formare este varoabila prin bifurcare sau prin trifurcare. In grosimea
parotidei, ram terminale ale facialului sunt unite in mod constant printr-o
anastomoza parastenoniana. Ram sup da nastere la ramuri temporale ptr m
auricular ant, ramuri zigomatice ptr orbicularul ochiului, depresorul spracenei,
si ramuri bucale sup ce se distribuie m buzei sup,
ridicator al unghilui gurii, al buzei sup, buccinaor si orbicular al gurii. Ram
inf este mai subtire si primeste doua filete
anastomotice de la ramul auricular al plexlui cervical superfical si la niv
gonionului se imparte in ram bucale inf, un ram marginal al mandibulei si un
ram cervial. Ramul cervical inerveaza m platisma.
Vasculaizarea
nervului. In triunghiul cerebelos este vasc de artera labirintica, in
meatul acustic intern artera labirintica, in segmentul labirintic de ram din artera
meningee mijilocie, in segm mastodian de art stilomastoidiana si art auriculara
pos. La niv originii aparete se anastomozeaza cu nervul vesibulocohlear, in
meatul auditiv intern se anastomozeaza cu n glosofaringian, trigemen si cu
plexul cervial.
Nervul intermedar.
Contine fibre visceromotorii, somato aferente generale, fibre
gustative.
Originea reala, fibrele isi au originea in gangl genicular
situat la niv genunchiului facialulii. Fibrele somato aferente generale
culeg inf de la niv zonei ramseihan, acestea ajung la
ganglionul emiclar. Prin fibrele centrale ce pleaca de la niv gang genicular se
form comp aferenta d la originea aferenta a nerv facial si face sinapsa in
treimea sup a actului solitar din bulb ptr fibrele gustative si in nucleii
terminali ai nervului trigemen ptr fibrele somato aferente. Gangl geniculat este numai transversal fara sa faca sinapsa cu fibrele simpatice
de la niv nerv lacrimal, intand in constitutia nerv pietros dar si de fibre
care vin dl nucleul salivator sup ce intra in constitutia nerv coarda
timpanului. Fibrele visceromotorii isi au originea in nucleul
salivator si lacrimal ambii situati in punte. Fibrele
pregangl din nucleul salivator sup merg p nervul intermedinar, n coarda
timpanului si n lingual al trigemenului pana la gangl sublingual si submandib.
Fibrele postgangl int enerveaza secretorul, gl sublinguale.
Din nucleul lacrimal pleaca fibre pregangl mielinice care merg cu nervul
itermediar pana la gangl geniculat, il strabat fara a
face sinapsa si vor merge cu n pietros mare si ai cu nervul canalului
perigoidian ptr a face sinapsa in gangl pterigopalatin de la care pleaca fibre
postgangl amielitice pe traiectul n maxilar. Originea aparete estela niv santuli bulbo protuberancial deaspra olivei
bulbare, lateral de nervul 7 si med de nervul 8. Nervul intermediar are acelasi
traiect cu n facial.
Ramurile nerv intermediar sunt n plietros mare, coarda timpanuli, ram comuniant
cu plexul timpanului, la aceste ram se adauga n pietros mic superficial si ram
meatului austic extern.
N pietros mare.
Ia nastere in canalul facialuiui si iese la niv
stancii lui Alopius pe fata ant a stancii temp pe sub gangl trigeminal si se ins
Ese cu n pietros profund, din n carotidian intra ptr a fosrma n canaluiui
vidian ce ajunge in partea lat a foramenului acerum, se foreaza lama fibroasa
de la acest nivel lat de carotida interna si ajunge in artea post a fosei
pterigopalatine ptr a se termina in gangl pterigopalatin al lui Merkel.
Coarda timpanulu ia nastere in segmentul mastoidian,
se angajeaza intrun conduct osos care se deschide pe peretele post al casei
timpanului. Il strabate in maniera unui arc, partea
sup a membr timpanului nivel la care nervul este situat intre stratul intern
mucos si stratul mijl mucos, se angajeaza apoi in canalu si iese intrun orificu
si ajunge la baza craniului in fosa infratemp. N coarda timp este
sit ant de m pterigoidian. Pt a se anasomoza cu n lingal din
mandibula. Dupa anastomoza ajunge la gangl sublingual si submandib de la
care peaca fibrele postgangl ptr glandele salivare sau fibre vasodilatatoare.
N pietros mic
superficial. Isi are originea in partea lat a gangl geniculat, iese din
stanca temporaluiui prin hiatusurile accesorii ale lui Falopius si ajunge pe
fata anterosup a stancii la niv pietosului mare. Se
anasomozeaza cu micul nerv profnd si cu ram din plexul nervos al arterei
meningee mijlocii, strabate canalul nenumit al lui
Aticuatia sfenomandibulara.
Intre capul mandibular si fosa temporala impreuna cu condilul.
Suprafete artic. Capul mandibular
prezinta o orientare anterolat spre medial, prezinta in portiunea mijl o
creasca care o imparte in doua una ant neart si post artic. Capul
articular are o lungime de 18-20 cm. Suprafata capului mandib este convexa. Fosa mandibulara este
impartita de fisura pietrotimpanica intro suprafata ant articulara si o supraf
post ce este neartic retroglaseriana si care formeaza peretele ant al
conductului auditiv extern. Sprafata preglaseriana nu este
acoperita de catlaj hialin si prezinta o ingrosare a periostului. Ant fosei
madib prezinta articular condilul temporalului fiind acoperita de cartilaj hialin,
deoarece cele doua supraf artic nu isi corespund va
interveni discul aricular care este mai ros la extremitati si mai subtire
central impartind cavitatea articulara intr-o portiune emeniscenta si una
meniscomandib. Central discul poate fi perforat astel k cele
doua compartimente comunica. Discul se fixeaza pe colul mandibular, ant
d insertia fibrelor din m pterigoidian lat iar post unor fibre conjuctive care
formeaza fraul meniscal posterior ce limiteaza
miscarile ant ale capului mandibular. Capsula articulara.
L niv polului mandibular, capsula art se inser ant langa menisc iar post la
distanta de acesta la 4-5 mm. La niv temporalului capsula art se insera sup pe
marg ant a condilului temporal, in partea post se insera ant scinzurii lui
glasser, lat pe tubercul si radacina longitudinala a zigotului si pe spina
sfenoidului. Capsula este form de fibre musc scurte si
fibre lungi superficiale temporomandibulare. Este intarita de catre ligam care
se impart in ligam adevarate si ligam la distanta sau accesorii. Ligam
adevarate sunt ligam laterale si med. Ligam lateral se insera pe condlilul temp
si radacina longit a zigom si se termina pe partea postero lat a colului capului
mandibular. Ligam med din partea med a fosei mandib ant scinzurii lui glasser
la partea post a colului mandibulei. Ligam la distanta sau accesorii sunt ligam
sfenomandibulare care merg de la spina sfenoidului si se indreapta pe fata med
a ram mandib unde se termina prin bifurcatie, impreuna cu colul mandib
delimiteaza foseta retrocondiliana a lui Juvara prin care trec vasele maxilare
si n audiotemp. Este socotita de unii ca o intarire externa a
aponevrozei inerpterigoidiene. Juvara descrie si un ligam
timpano mandib care merge de la osul timpanal la fata interna mediala a ram
mandibulare la niv glandei linguale.
Ligam silomandbular, de la siloida la
marginea mandibulei si pterigomandibular de la
procesul pteriglidei la linia miohioidiana. Este numit si
aponevroza buccinaofaingiana, ant inserandus-e buccinatorul iar post
constructorul faringianului. Vasculaizatia articulatiei este asigurata de ram din arterele superficiale maxilara,
auriculara post, faciala, faciala ascendenta. Inervatia
bogata, ram din trigemen. Miscarile de ridicare coborae pe un ax transversal prin gura, miscari de lateralitae sau
diductie.
|
