ORDINUL SPIROCHETALES

1.Caractere morfologice

Lungime de 6-16 milimicroni si o grosime de o,25 milimicroni.

Are 10- 15 spire regulate, rigide cu capetele drepte care se mentin atit in cursul miscarii cit si dupa moartea germenului.

Intre perete si membrana are fibrile care-i confera mobilitate. in preparatele proaspete (la microscopul cu fond intunecat) trponemele prezinta miscari active de rotatie in jurul axului longitudinal, de flexiune in jurul axului transversal si o miscare de translatie.

Se coloreaza Giemsa relativ slab (pallidum - palid). Dupa Giemsa se coloreaza in rosu. se pune in evidenta prin impregnare argentica FONTANA-TRIBONDEAU cu metoda Burri, folosind tus de China germenii aparind bruni pe un fond bej.

2. Caractere de cultura

Nu se cultiva pe medii artificiale cu toate eforturile depuse de cercetatori.

Pentru culturi se folosesc iepurii si maimutele treponemele patogene izolindu-se intretinindu-se si transmitindu-se prin inoculari intratesticulare.

Tulpina NICHOLS de Tr. pallidum este folosita la ora actuala in toata luumea, fiind reprezentativa ca tulpina patogena.

Tulpina REITER de tr. pallidum este o tulpina saprofita care care creste pe medii de cultura imbogatite, fiind flosita pentru diagnostic

3. Caractere biochimice

Sunt lacunar cunoscute la Tr. pallidum datorita necultivabilitati ei

4. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Face parte din germenii cei mai sensibili. Uscaciunea o omoara rapid.

in afara organismului este repede distrusa, motiv pentru care transmiterea indirecta prin alte cai decit cea sexuala este rarisisma si putin probabila.

La 37 de gr.C in produsele patologice supravietuieste citeva ore Temperatura de peste 41 gr. C o omoara rapid.

Pe aceata proprietate se bazeaza piretoterapia aplicata cu succes in luesul nervos.

In singe, plasma sau ser la temperatura de 4 gr. C se distruge in 24- 48 de ore, deci nu se transmite prin preparatele sanguine conservate.

La minus 70 gr.C isi pastreaza viabilitatea si virulenta nemodificate ani de zile.

Sunt sensibile la toate substantele antiseptice: apa si sapunul ii omoara rapid, compusii de arsen, bismut si mercur sunt foarte nocivi pentru treponeme.

Au o sensibilitate marcata fata de majoritatea antibioticelor inclusiv penicilina.

5. Structura antigenica

S-au evidentiat mai multe fractiuni antigenice:

- Ag. de familie. Sunt antigene lipoidice care au o structura asemanatoare cardiolipinei din miocard.

Fata de aceasta feactiune antigenica se induc anticorpii tip Wassermann ( reaginele ) sau anticorpii antilipoidici care se evidentiaza in reactiile clasice (RBW,reactii de floculare ). Reactiile fals pozitive in serodiagnosticul sifilisului ( graviditate, malarie, tuberculoza, etc) se explica prin faptul ca fosfolipoizii care au proprietati antigenice sunt larg raspinditi in tesuturile umane si animale, antigenul fiind prin urmare inrudit sau identic din punct de vedere al compozitiei chimice cu diferite tesuturi.

- Ag. de gen comune tuturor memebrilor genului.

- Ag. de specie care apar numai laTr. palllidum.

Antigenul proteic de grup si de tip determina aparitia de anticorpi de mare specificitate ca de exemplu imobilizinele care se pot evidentia prin TIT (Treponema imobilisations Test) sau testul Nelson-Mayer, reactia de fixare a complementului.

6.Caractere de patogenitate

Treponema este patogena prin multiplicarea intracelulara si prin invazivitate.

Boala se numeste lues sau sifilis.

7. Raspunsul imun

Este umoral si celular.

l.RIC apare deoarece Treponema se multiplica intracelular.

2. In cadrul RIU organismul elaboreaza:

- anticorpi fata de intreaga familie (atc antilipoidici. atc Wassermann)

- atc. fata de gen

- atc. fata de specie

8.Boala experimentala

Tr. pallidum determina infectii numai la om ; animalele nu fac boala spontan. Iepurele este singurul animal care face o boala spontana cauzata de Tr. cuniculi.

Pe cale experimentala se poate infecta maimuta prin inoculare intrapalpebrala sau intrapreputiala.

Soarecele alb inoculat subcutan, intravenos face o infectie generalizata, inapaprenta.

9. Boala la om

Determina sifilisul (luesul) boala venerica cu transmitere aproape exclusic sexuala, poarta de intrare fiind mucoasa sau pielea organeleor genitale sau bucale. Contaminarea in cazurile extregenitale se poate produce prin sarut, lenjerie, infectii de laborator. O alta modalitate de trasmitere care nu este de neglijat este cea transplacentara de la mama la fat ( sifilisul congenital).

Incubatie de 3- 4 saptamini.

Sifilisul primar apare dupa inocularea Tr. in organism care

patrund prin leziunile fine ale pielii si mucoaselor si datorita

mobilitati lor ajung pe calea vaselor limfatice in ganglionii

limfaticici regionali aparind bacteriemia.

La locul de inoculare apare un sancru de inoculare care contine numeroase treponeme, este nedureros si dispare spontan.

Alte semne: adenopatia regionala dura, nesupurata.

Sfilisul secundar

Apare la 2-3 luni de la contactul infectant prin aparitia leziunilor macvulo-papaloase neulcerative la nivelul tegumentelor si mucoaselor. Dupa 2-3 saptamini dispar spontan.

25% din bolnavi se vindeca definitiv in aceastafaza abolii.

25% ramin bolnavi latenti fara alte manifestari clinice , avindimportanta epidemiologica in diseminarea bolii.

50% dintre bolnavi progreseaza catre sifilisul teritar.

Atentie boala este transmisibila doar in stadiul de sifilis primar si secundar.

Sifilisul tertiar este in principal un raspuns celular la prezenta Tr. palidum in organism si a produsilor ei metabolici.

Apare dupa 5- 4o de ani de la inoculare, intervalul de timp pina la debutul fazei tertiare numindu-se perioada de latenta aparenta, fara simptome dar cu titru mare de Atc.

Dupa aceasta perioada de latenta apare sifilisul teriar care se manifesta prin granuloame (gome sifilitice), boala se generalizeaza, apar atrofii de tesuturi ( nasul in sea prin atrofia oaselor bazei nasului).Alte consecinte pot fi : rperea cordului, a vaselor, orbirea, alterari ale SNC ce duc la tabes si PGP ( paralizie generalizata progresiva).

10.Tratament

Se administreaza antibiotice. Eficienta tratamentului antibiotic se verifica prin diagnostic serologic ( Atc dispar din serul de cercetat).

11.Epidemiologie

Sursa omul bolnav in faza primara sau secundara, faza tertiara nu este contagioasa.

Calea de transmitere in principal sexuala

Ea trece prin microleziuni ale pielii sau mucoaselor nu prin tesuturi intacte.

Receptivitatea este generala indiferent de virsta.

Profilaxia este nespecifica insistindu-se pe educatie sexuala. Nu exista un profilactic eficace.

1.Definitie

Este unul din germenii 'asociatiei fusotreponemice', agentii etiologici ai anginei PLAUT VINCENT .

2. Habitat

Se gasescla omul sanantos in cavitatea bucala sau pe mucoasa cailor respiratorii in asociatii cu Fusobacterii.

3.Caractere morfologice

Filament subtire de 5- 15 nanomicroni, are 5-8 spire largi si neregulate, capete ascutite si o mobilitate remarcabila.

Este Gramm negativ. Se coloreaza usor cu fuxina sau cu coloratia Giemsa.

4. Caractere de cultura

. Cultivarea este relativ dificila. creste in bulion ascita efectuat din inima de vitel in conditii de anaerobioza.

5. Caractere biochimice

Are o activitate proteolitica intensa.

Cauzeaza inflamatii urmate de abcese la iepure si cobai prin inoculare intracutanata iar la hamster prin inoculare in sacul gingival.

6. Boala la om

. La om impreuna cu alte fusobacterii,vibrioni saprofiti, coci aerobi sau anaerobi si virusuri invadeaza tesuturile numai in cazul unei rezistente scazute.

Cauzeaza angina PLAUT VINCENT -angina pseudomembranoasa, angine si stomatite ulceroase, parodontite marginale, balanita ulceroasa, vulvovaginita, etc.

Tr. vincentii este sensibila la penicilina,streptomicina si fata de alte antibiotice cu spectru larg

1.Definitie

2. Habitat

B. recurrentis, berbera, carteri se gasesc in pediculus humanus si in singele omului bolnav de febra recurenta.

B. hispanica, duttoni, turicatae, etc se izoleaza din capuse si din singelui omului bolnav

3.Caractere morfologice

Microorganism filamentos cu spire largi, neregulate cu o lungime de 8- 18 milimicroni; spirele sunt deformabile in timpul miscarilor, avind capetele drepte.

Aparatul locomotor este format dintr-un manunchi de 20-30 fibrile dispuse intre membrana si perete.

Motilitatea se pune in evidenta cu ajutorul microscopului cu fund intunecat.

Sunt Gramm negativi.

Pentru colorarea frotiurilor sanguine se foloseste cel mai frecvent metoda Giemsa.

4. Caractere de cultura

Cresc destul de greu pe medii, necesitind medii imbogatite, cu ascita, ser de iepure sub un strat de parafina. Se inmultesc bine in sacul alantoidian al embrionului de gaina in virsta de 12-14 zile, in paduchi, soareci si sobolanii nou nascuti de 3-4 zile. La sobolanii infectati dupa o perioada de latenta de 24-48 de orese instalaeaza septicemia care dureaza citeva zile pentru ca apoi borreliile sa persiste timp indelungat in creerul animalelor.

5. Caractere biochimice

6. Rezistenta in mediu, la agenti fizici, chimici si biologici

Sunt putin rezisente in mediul extern.

Sunt sensibile la peniclina, tetraciclina si cloramfenicol.

7. Structura antigenica

Borreliile prezinta fenomenul de variatie antigenica, compoitia lor antigenica modificindu-se in cursul infectiei.

Variatia antigenica se produce doar in vivo, de aceea se presupune ca factorul inductor al acestui fenomen il reprezinta anticorpii.

Variatia antigenica face dificicla impartirea genului pe grupuri si tipuri. Se considera ca toate tulpinile nou descoperite sunt tulpini ale Borreliei recurrentis.

Variatia antigenica la Borrelii reprezintao metoda de eludare a apararii imune; in momentul in care macroorganismul a reusit sa prepare anticorpii specifici, Borrelia isis schimba compozitia antigenica astfel incit anticorpii devin inutili

8.Caractere de patogenitate

Sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.

Boala este o infectie generalizata.

9. Raspunsul imun

Este de tip umoral.

Imunitatea este strict omologa motiv pentru care se 3xplica recidivele si reinfectiile.

10. Boala la om

B. recurrentis determina febra recurenta, in urma inteparii cu un paduche infectat.

Dupa o incubatie de 5-10 zile , boala debuteaza brusc cu stare generala alterata, febra, frisoane, cefalee, mialgi puternice.

Simptomatologia dureaza 3-5-8 zile, urmeaza o perioada de alacmie variabila (pina la o saptamina) dupa care accesele se reiau.pierzind treptat din intensitate.

In perioada acceselor febrile borreliile se regasesc in singele bolnavului, disparind din singele periferic in timpul perioadelor

de acalmie.

Mortalitatea este de 30%.

Tabloul anatomopatologic este dominat de hepatospelnomegalie, hemoragii , tulburari degenerative in ficat , splina rinichi, tubul digestiv si SNC.

11.Epidemiologie

Sursa este omul bolnav si animalele bolnave / rozatoare, soarece, sobolan, hamster).

Calea de transmitere este prin vectori (paduchi, capuse).

In acest caz vectorii sunt infectati, nu contaminati deoarece fac infectia cu Borrelia.

Borrelia se transmite prin intepatura vectorului insa nu direct; linga intepatura vectorii isi depun dejectele, care apoi patrund in piele prin scarpinat.

Receptivitatea generala, la orice virsta.

Profilaxia este nespecifica si consta in distrugerea vectorului.