Protozoarele
Sunt organisme unicelulare la care se cunoaste un anumit ciclu evolutiv si care reprezinta vietuitoare complete si independente, fiind cuprinse in increngatura Protozoa, regn. Protista..
Celula unui protozor se compune din protoplasma, in care se gasesc incluziunile granulare, condrio 525c21f zomii, precum si diferite substante de rezerva. De asemenea, se gasesc unul sau mai multi nuclei cu forme si structuri diferite.
Ca substante de rezerva in celulele de protozoare s-au descoperit; amidonul, glicogenul, leucozina, grasimi si substante proteice de rezerva cum este volutina.
Inmultirea protozoarelor se face pe cale asexuata prin impartirea celulei in doua parti aproape egale, in urma carui proces apar doua celule fiice. Inmultirea sexuata are loc dupa mai multe diviziuni simple, prin conjugare intre gameti. In urma contopirii gametilor iau nastere zigotii care in conditii neprielnice se transforma in zigochisti sau chisti de repaus care au o mare rezistenta la temperaturi nefavorabile, concentratii mari de saruri solubile, uscaciune sau acumulare in mediul ambiant a unor factori nocivi. La revenirea conditiilor favorabile, din zigochisti apar indivizi obisnuiti.
In sol sunt raspandite protozoare din urmatoarele clase: Rhizopoda, Sarcodina, Mastigophora (Flagelata) si Infusoria (Cilliata).
Din clasa Sarcodina cele mai raspandite genuri sunt: Negleria, Amoeba.
Clasa Mastigophora (Flagelata) are in sol forme autotrofe cat si heterotrofe. Cele autotrofe poseda in celule cromatofori. Ca reprezentanti avem genurile Bodo, Euglena.
Clasa Infusoria (Ciliata) cuprinde protozoare care se misca cu ajutorul a numerosi cili care sunt excrescente protoplasmatice. Din acest grup ca reprezentanti citam: Paramoecium, Balantiophorus si Colpoda.
Rolul protozoarelor in sol este secundar fata de cel al bacteriilor si ciupercilor. Ele sunt in majoritate pradatori ce se hranesc cu bacterii si se gasesc in sol intre 10.000 pana la cateva sute de exemplare la grmul de sol. Ca micropradatori protozoarele contribuie la diminuarea numarului de bacterii in sol.
In acelasi timp s-a constatat ca prin moartea lor protozoarele pun la dispozitia microorganismelor surse nutritive care stimuleaza cresterea numarului acestora in sol.
In unele experiente cu Azotobacter in culturile la care s-au adaugat protozoare (Colpidium colpoda), s-a fixat mai mult azot decat la culturile martor.
Se trage de aici concluzia ca protozoarele fagocitand bacteriile, formeaza colonia sa produca mai multe celule tinere care sunt mai active in fixarea azotului molecular. Pe de alta parte se presupune ca protozoarele ar elimina in mediu de cultura unele substante stimulatoare pentru dezvoltarea bacteriilor.
Dupa alti autori in afara de actiunea indirecta asupra biologiei solului, protozoarele ar contribui si la formarea humusului.
|
