RECOLTAREA STRUGURILOR
Recoltarea strugurilor este o operatie de maxima importanta , ea trebuie facuta la timp si fara pierderi deoarece de aceasta depinde in mare masura cantitatea si calitatea recoltei .
Pentru buna desfasurare a recoltarii trebuie sa se aiba in vedere :
stabilirea momentului optim de recoltare
asigurarea cu forta de munca si mijloace materiale necesare
cunoasterea destinatiei productiei 11311w222l
cunoasterea prognozei meteorologice
Stabilirea momentului optim de recoltare a strugurilor prezinta o
importanta deosebita mai ales in cazul soiurilor de struguri pentru vin .
Coacerea strugurilor difera din punct de vedere calendaristic de la un an la altul si de la o podgorie la alta in functie de conditiile climatice , motiv pentru care in fiecare an este necesara urmarirea evolutiei coacerii fiecarui soi.
Pentru a stabili perioada optima de recoltare a strugurilor se fac analize in ceea ce priveste masa a 100 boabe , concentratia in zahar si aciditatea. In vederea efecuarii analizelor se recolteaza probe de struguri de 1,2 - 2 kg , care trebuie sa fie reprezentative pentru fiecare soi si pentru fiecare parcela .
Analizele se fac de la intrarea strugurilor in parga la inceput din 5 in 5 zile , apoi din 3 in 3 zile , iar spre apropierea de maturitatea tehnologica se fac zilnic.
Probele de struguri se recolteaza incepand de la intrarea strugurilor in parga (1 august ) din fiecare soi si din fiecare parcela. Probele culese trebuie sa fie reprezentative pentru parcela respectiva in ceea ce priveste coacerea. In acest scop strugurii se culeg de la baza , mijlocul si varful butucului .
Probele de struguri se recolteaza dupa evaporarea apei de roua , iar analizele se vor efectua in aceeasi zi .
Determinarea masei a 100 boabe se face pentru a determina momentul cand boabele au atins masa maxima. Dupa atingerea greutatii maxime , aceasta ramane constanta un timp , dupa care incepe sa scada .
Pentru determinarea masei a 100 de boabe , se taie boabele de pe ciorchini care formeaza proba cu o forfecuta , astfel incat perinita sa ramana pe bob .
Boabele se pun intr-un vas de sticla de tara cunoscuta , se cantaresc si dupa ce se scade tara se raporteaza la 100 de boabe .
Pentru determinarea zaharului din must , proba de struguri supusa analizei se zdrobeste cu ajutorul unei prese de laborator , iar mustul rezultat se lasa sa se limpezeasca , dupa care se analizeaza .
Determinarea zaharului din must se poate face simplu si destul de precis cu ajutorul refractometrului de mana Zeiss. Determinarea continutului in zahar cu refractometrul cuprinde urmatoarele etape :
reglarea claritatii tubului optic
verificarea aparatului si aducerea lui la zero. Pentru aceasta se spala prisma si placa mobila cu alcool , se sterge bine cu o carpa curata , dupa care se aseaza doua-trei picaturi de apa distilata pe placa mobila. Se lipeste placuta mobila de prisma si privind prin ocular , inspre lumina , se citeste linia care separa zona mai intunecata de zona mai luminata. Aparatul este reglat corespunzator daca linia de separare a celor doua campuri se afla in dreptul diviziunii "0"
determinarea concentratiei in substanta uscata a mustului se face la fel ca in etapa precedenta , cu deosebirea ca pe placuta mobila se pun doua-trei picaturi de must , dupa care se citeste concentratia. Dupa terminarea lucrului aparatul se spala , se sterge si se introduce in cutia din piele in care se pastreaza
corectarea citirii in functie de temperatura mustului este necesara deoarece aparatul este etalonat la temperatura de 20 C. Daca temperatura mustului este mai mare de 20 C , pentru fiecare 3 C in plus la citire se adauga 0,2% , iar daca temperatura mustului este mai mica de 20 C , pentru fiecare 3 C in minus se scade 0,2 %
Determinarea zaharului din must se mai poate face si cu ajutorul mustimetrelor. Cele mai folosite mustimetre sunt : Dujardin-Solleron , Oechsle, Babo si Victoria .
Determinarea aciditatii se face se face pe cale titrimetrica , prin neutralizare cu o solutie de hidroxid de sodiu cu normalitate cunoscuta. Aciditatea se exprima in grame / litru acid sulfuric sau tartric .
Aciditatea mustului difera in functie de zona de cultura , soi , conditiile climatice ale anului respectiv , data culesului. Aciditatea scade de la parga spre coacerea deplina. Aciditatea normala exprimata in acid sulfuric este cuprinsa in general intre 4,0 - 5,5 g/ l .
Rezultatele analizelor efectuate servesc la intocmirea graficului privind evolutia coacerii strugurilor pe baza caruia se stabileste momentul optim de recoltare. Momentul optim de recoltare este atunci cand compozitia chimica a boabelor este corespunzatoare prepararii unui anumit tip de vin .
Recoltarea strugurilor pentru masa. Recoltarea strugurilor pentru masa se face esalonat , pe masura ce strugurii ajung la maturitatea comerciala , incepand din 15 iulie si pana in 15 octombrie. Strugurii pentru masa se considera copti atunci cand boabele au marimea , forma , culoarea , gustul si aroma caracteristice soiului. Momentul optim de recoltare se stabileste in urma examinarii aspectului si degustarii strugurilor sau pe baza analizelor chimice de laborator prin care se determina aciditatea si continutul in zahar. In functie de soi aciditatea trebuie sa fie de 3,5 - 4,5 g/ l exprimata in acid sulfuric , iar continutul in zahar de 140 - 160 g/ l zaharuri. Se va avea in vedere faptul ca strugurii sunt fructe neclimatice si prin urmare dupa recoltare nu mai evolueaza in coacere .
La soiurile de masa culesul strugurilor se face in doua - trei etape , pentru acelasi soi , pe masura ce strugurii ajung la cuacere. Daca este posibil recoltarea se face pe timp frumos , fara ploaie si se intrerupe in orele de arsita.
Strugurii copti se recolteaza prin taierea pedunculului cu cutite sau cu foarfeci dupa care se aseaza in ladite pe un singur rand. Pentru a facilita scoaterea lazilor sau cosurilor pline cu struguri la capetele parcelei , recoltarea se incepe de la mijlocul randului spre capete. In urma recoltarii , strugurii trebuie sa aiba boabele intregi cu pruina intacta , ceea ce le ofera un aspect comercial cat mai placut care are o deosebita importanta in cazul soiurilor de struguri pentru masa .
Laditele pline cu struguri se aseaza la locuri umbrite si numai pentru scurt timp , pentru a nu se deprecia strugurii , dupa care sunt incarcate in mijloace de transport. Inainte de a fi comercializati , strugurii pentru masa sunt supusi operatiilor de sortare , cizelare si ambalare .
Sortarea strugurilor se face cu scopul de a aduce strugurii la cerintele STAS- urilor in vigoare. Din punct de vedere comercial , strugurii pot fi impartiti in trei grupe :
-grupa S (superioara) din care fac parte soiurile : Cardinal , Muscat Hamburg , Italia , Afuz - Ali ;
-grupa M (mijlocie) care cuprinde soiurile : Chasselas dore , Coarna neagra , Coarna alba ;
-grupa O (obisnuita) care cuprinde soiurile cu maturare extratimpurie si timpurie : Muscat , Perla de Csaba , Timpuriu de Bucuresti , Regina viilor .
La fiecare din aceste grupe in functie de marime , procentul de boabe meiate sau margeluite precum si de alte insusiri , strugurii se impart in trei clase de calitate :
categoria extra care cuprinde struguri care au forma , marimea si culoarea specifica soiului ;
categoria I de calitate cuprinde strugurii extra care prezinta mici defecte de conformare a boabelor , un numar mic de boabe meiate sau margeluite , neuniformitate in ceea ce priveste coloratia boabelor ;
categoria a II-a in care intra strugurii cu boabele colorate neuniform , nematurate sau supramaturate , fragmentele de struguri , precum si strugurii cu un numar mai mare de boabe meiate sau margeluite si strugurii care prezinta urme ale atacurilor de boli si daunatori .
Cizelarea consta in indepartarea boabelor mici , necoapte , atacate de boli si daunatori. Uneori se pot indeparta aripioarele laterale si varfurile strugurilor in cazul in care au boabe mici si neuniforme in ceea ce priveste coacerea .
Ambalarea strugurilor se face in ladite tip IV cu o capacitate de 5 - 6 kg. Strugurii se vor aseza in ladite intr-un singur rand cu pedunculul in sus avandu-se grija ca strugurii sa nu depaseasca marginea laditei pentru a nu fi striviti in timpul transportului. La cererea beneficiarului fundul laditei se poate tapeta cu hartie .
Pana in momentul livrarii laditele cu struguri se depoziteaza in spatii special amenajate cu posibilitati de racire si aerisire .
Transportul strugurilor se face cu mijloace izoterme sau macar cu camioane acoperite cu prelate. In aceste mijloace de transport laditele cu struguri se vor aseza pe 12 randuri cu o deosebita atentie pentru a evita rasturnarea acestora .
Recoltarea strugurilor pentru vin se face la maturitatea tehnologica cand strugurii au o anumita compozitie chimica specifica prepararii diferitelor categorii de vinuri. Campania de recoltare a strugurilor pentru vin este mai scurta decat a strugurilor pentru masa , ea dureaza doua - trei saptamani deoarece cele mai multe soiuri se incadreaza in epocile IV si V de maturare a strugurilor
Cele mai multe soiuri se recolteaza la coacerea deplina. Deoarece campania de recoltare dureaza 25 - 30 zile , culesul incepe cu 10 - 15 zile inainte de coacerea deplina si se incheie cu 10 - 15 zile dupa aceasta .
Strugurii pentru vin se culeg separat pe soiuri si numai in cazuri deosebite se recolteaza in amestec , dar in nici un caz nu se vor amesteca soiurile albe cu cele rosii .
Soiurile albe se recolteaza primele , in ordinea coacerii , urmeaza soiurile aromate si in final soiurile rosii. Hibrizii producatori directi se recolteaza si se vinifica separat .
In anii ploiosi cand exista pericolul atacului de putregai cenusiu se recolteaza primele soiurile sensibile la mucegai ( Galbena de Odobesti , Feteasca regala ).
Se vor recolta inainte de maturitate deplina strugurii afectati de mucegai , de grindina etc. Dupa maturitatea deplina se pot recolta strugurii sanatosi in toamnele lungi si insorite .
Recoltarea strugurilor se face manual prin taierea acestora cu foarfeci sau bricege si asezarea lor in galeti de plastic sau cosuri de nuiele captusite cu folie de polietilena. Strugurii se transporta la capetele parcelelor unde se golesc in bene si se transporta cat mai rapid la locurile de vinificatie. Nu este voie sa se zdrobeasca strugurii in bene pentru a nu se oxida mustul .
Daca transportul se face la distante mai mari , recolta este avariata si timpul calduros , se impune transportul strugurilor sub protectia dioxidului de sulf .
|
