Relatii Trofice In Ecosisteme

Relatii Trofice In Ecosisteme

Categorii Trofice

Intre vietuitoarele care alcatuiesc biocenoza unui ecosystem se stabilesc diferite relatii dintre care cele mai importante sunt relatiile de nutritie numite relatii trofice.Ele asigura circulatia substantelor in biocenoza si functionarea ecosistemului.

Datorita acestor relatii,fiecare ecosystem,terestru sau acvatic,prezinta o anumita structura trofica a biocenozei.Aceasta include trei categorii de vietuitoare numite categorii trofice si anumume producatorii,consumatorii si descumpunatorii.

Producatorii sunt organismele autotrofe.Cele mai importante sunt plantele verzi terestre.

Producatorii,datorita fotosintezei ,produc substante organice din substante anorganice.Aceasta productie de substanta organica constituie elementul de baza in nutritia majoritatii organismelor;de aceea,plantele verzi se numesc producatori.

Producatorii sunt consumati direct sau ajung indirect in hrana animalelor(in hrana omului ajung direct prin consumul de cereale,fructe,legume si indirect,prin consumul de lapte,carne etc. care provin de la animale ce s-au hranit cu producatorii).

Consumatorii sunt animalele heterotrofe;acestia consuma substante organice produse de plante verzi pe care le transforma in substante proprii.

Consumatorii influenteaza producatorii in mod diferit.De exemplu,unii consumatori pot simula raspandirea anumitor plante,care sunt greu consummate(urzica,cactusii etc.) sau pot limita raspandirea altora,mergand uneori pana la distrugerea lor; de exemplu,in unele regiuni din Grecia si Africa,caprele sunt ,,responsabile" de distrugerea padurilor,respectiv extinderea deserturilor.

Dupa felul hranei, consumatorii se clasifica in:

Consumatori primari (de ordinul 1)-animale care se hranesc cu plante;ele se numesc animale fitofage(de exemplu , mamifere erbivore)

-Consumatori secundari (de ordinul 2)-animalele care se hranesc cu consumatori primary;ei folosesc indirect substantele organice de la producatori prin intermediul consumatorilor primari(de exemplu, buburuza se hraneste cu paduchi de plante, care la randul lor sug seva plantelor)

-Consumatori tertiari(de ordinul 3)-animalele care se hranesc cu consumatori secundari; ei sunt carnivore, de talie mare, care nu cad prada altor animale; se numesc si carnivore de varf(de exemplu, acvila, leul, rechinul)

-Consumatori cuaternari(de ordinul 4)-animalele care se hranesc cu consumatori    tertiary(de exemplu, parazitii pasarilor rapitoare mari).Consumatorii care se hranesc numai cu alte animale se numesc animale zoofage.In categoria consumatorilor intra si animalele omnivore(porcul mistret, ursul), precum si animalele saprofage; ele se hranesc cu dijectii sau detritusul organic(de exemplu, ramele).

Descompunatorii(reducatorii) sunt bacteriile si ciupercile microscopice care descompun, prin oxidare sau reducere, substantele organice in substante anorganice, din material provenita dupa moartea producatorilor si a consumatorilor .Aceste substante sunt redate biotopului si vor fi folosite de plantele verzi in fotosinteza.Dintre descompunatori, bacteriile gasesc conditii favorabile de viata mai ales, in materialul de origine animala aflat in putrefactie, iar ciupercile, in materialul vegetal.Descompunatorii sunt prezenti in toate ecosistemele.

Lanturi Si Retele Trofice

Majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama altora fiind consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme. In ecosystem, hrana circula de la producatori -> consumatori fitofagi -> consumatori zoofagi.

Asezand organismele in linie, in ordinea in care sunt mancate unele de altele se obtin un lant in care hrana circula intr-un singur sens.

Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice successive se numeste lant trofic

El este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice successive.

Lantul trofic este un sir de verigi care se succed de la producatori pana la ultimul consummator.Fiecare veriga reprezinta o specie.

Dupa tipul de ecosystem, lanturile trofice pot fi terestre si acvatice.

Dupa timpul de activitate al diferitor specii, lanturile trofice sunt diurne si nocturne.In unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau animala, urmata de verigile animalelor saprofage si zoofage.Numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un numar mai mare.Acest numar este limitat datorita mai multor factori care amintim:

Nu toata hrana(substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga urmatoare; o parte este neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde prin respiratie.

Volumul limitat la cantitatii de substante mineral care patrund in veriga initiala si care depend de resursele minerale din soi;

Dimensiunea hranei (de exemplu, o balena sau un elefant nu pot fi inghitite de alte animale).

Cresterea consumului de energies pre capatul lantului trofic (animalele zoofage consuma mai multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage, iar acestea, consuma mai multa energie decat producatorii).Intr-un lant trofic se constata cresterea dimensiunilor consumatorilor spre capatul lui.In multe lanturi trofice intra si omul, care poate fi: Plante-> animale domestice -> om sau prin consumul de peste, omul incheie unele lanturi trofice.

Consumator dintr-o viata intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti paraziti la om (viermi paraziti, tantari).In ecosistemele antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte decat in cele naturale, deoarece dispar o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin distrugerea unor plante).Intr-un ecosystem, lanturile trofice nu sunt isolate unele de altele.Ele se intretaie in anumite puncte de contacu sau noduri.In aceste noduri se gasesc specii care consuma hrana diferita si de aceea pot functiona in doua sau mai multe lanturi trofice(de exemplu , o planta de grau este consumata de insecte, dar si de diferite mamifere; uliul se hraneste cu pasari, dar si cu mamifere mici).Datorita intretaierii lanturile, biocenoza se prezinta ca o retea.Ea se numeste retea trofica.Intr-o retea trofica sunt lanturi trofice principale, alcatuite din specii dominate ca numar si lanturi trofice secundare, conectate intre ele prin diferite verigi.Retelele trofice dintr-un ecosystem vin in contact cu ecositemele vecine(de exemplu, reteaua trofica a unei pajisti de campie sic ea a unei manoculturi).In zona de contact se constata un numar mare de specii care sunt active in ambele retele (de exemplu, pe malul unui lac cuibaresc numeroase pasari se hranesc cu peste).Intr-o retea trofica circulatia substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu trofic, in care toate lanturile trofice se inched si se reunsesc prin descompunatori dupa schema: Substante anorganice -> Producatori (P) -> Consumatori fitofagi (C1) -> Consumatori zoofagi(C2,C3) -> Descompunatori (D) -> Substante anorganice.

Niveluri si piramide trofice

Numarul si masa plantelor verzi (P) dintr-un ecosystem (de exemplu, un lan de grau) este mult mai mare decat numarul consumatorilor C1.Daca am comprima toate plantele de grau (P) s-ar obtine un strat mult mai gros decat al consumatorilor C1, iar stratul consumatorilor C2 ar fi mult mai subtire decat stratul C1.

Organismele care apartin aceleiasi categorii trofice, deci au aceeasi functie trofica poarta numele de nivel trofic

Nivelurile trofice poarta numele categoriilor trofice(de exemplu, plantele de grau formeaza nivelul producatorilor, soarecii de camp - nivelul consumatorilor primari).

Numarul nivelurilor trofice este redus (cel mult cinci) datorita, in primul rand, pierderilor de energie transferata de la un nivel trofic la altul.

Unele organsime apartin unui singur nivel trofic )plantele autotrofe,animale fitofage, animale zoofage si animale parasite).

Alte organisme apartin mai multor niveluri trofice in functie de hrana consumata (porcul mistret care este omnivore, vrabiile care vare se hranesc mai mult cu insecte, iar iarna cu seminte si resturi menajere).

Uneori, indivizii aceleiasi specii apartin unor niveluri trofice diferite( de exemplu, puietul unor pesti este fitofag, iar adultii sunt zoofagi).

Daca asezam nivelurile trofice dintr-un ecosystem in ordinea unui lant trofic se obtine graphic o piramida numita piramida trofica .Ea exprima raporturile dintre nivelurile trofice successive.

Piramida numerelor este reprezentarea grafica a numarului diferitelor organisme din fiecare nivel trofic la un moment dat.

Ea exprima numarul organismelor din fiecare nivel trofic al unui ecosystem la un moment dat.Acest numar este reprezentat graphic prin ari unui dreptunghi.

Baza piramidei o formeaza nivelul producatorilor, iar varful piranidei, nivelul consumatorilor tertiari.Ingustarea piramidei, spre varful ei indica descresterea numarului indivizilor care apartin speciilor reactive (talia acestora creste, insa). De exemplu intr-o padure, munarul producatorilor este mai mare decat cel al consumatorilor.

Piramida numerelor se aplica in orice ecosystem, terestru sau acvatic.Exista insa si exceptii care se inscriu sub forma unor priramide imperfecte( de exemplu, intr-un ecosystem acvatic, fitofagele pot consuma rapid fitoplanctonul si inmultindu-se foarte mult, ele pot depasi numarul producatorilor); un alt exemplu este atunci cand producatorul este foarte mare in raport cu consumatorul direct ( de exemplu, stejarul si omizile paroase ale stejarului).

Daca in locul numerelor se ia in considerare biomasa unui nivel trofic se obtine tot o piramida trofica numita piramida biomasei