LA BIOLOGIE
-CHISINAU 2004-
SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE
entele enumerate mai sus joaca un rol foarte important in viata contemporana. Apa, care este considerata elixirul vietii, este foarte utila atit pentru natura cit si pentru om. Ea influienteaza dezvoltarea vegetatiei, solurilor, mentinerea vietii animalelor, etc.Tot ea contribuie la procesele exogene si modificarea reliefului. Aerul, care se intilneste adinc in scoarta terestra, si foarte departe sus in atmosfera este si el extrem de folositor. Datorita lui putem trai si respira. Aerul, ca si apa, sunt necesare vietii si activitatii omului, dar totusi cel mai important rol in natura, il joaca solul.
Concomitent a avut loc si formarea solului - pedogeneza.
O , Al O , etc), devin iluviale (de acumulare).
, elemente nutritive, etc).
cub de sol se gasesc pina la 7-10 miliarde de microorganisme.
Prin fertilitate se intelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive (compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele), apa si aer necesare dezvoltarii normale in perioada de vegetatie. Deci, solul este format atit din substante organice, cit si din substante minerale.
Solul contine si aer, care este necesarpentru respiratia radacinilor plantelor, animalelor si microorganismelor. Rezulta ca solul nu este solid. Aproximativ 2/5 din el este alcatuit din apa si aer.
TIPURI DE SOL
amorf), slab structurat. Spre adimc acest suborizont trece in brun-roscat cu structura columnara sau prismatica si dura.
. Orizontul B in partea inferioara are caracter iluvial cu continut mai ridicat de argila fina, structura poliedrica, tasat.
SO etc.). Principalele caractere sunt conditionate de prezenta cationilor de Na care partial inlocuiesc in complexul absorbtiv Ca. Prezenta Na conduce la formarea humatului de Na, care, spre deosebire de humatul de Ca, este mai solubil si mai cafeniu. Structura devine bulgaroasa sau columnara. Profilul solonetului consta din orizontul A cu caracter solodizat-cenusiu deschis, lamellar, columnar. Grosimea profilului este relativ mica (50-60 cm).
Solonceacurile se formeaza sub influienta apelor fretice mineralizate. Evaporarea apei conduce la acumularea in profil si la suprafata solului a sarurilor solubile. Dupa nivelul apelor freatice se divizeaza in doua - molice si hidrice.
avind urmatoarea structura pe categorii de folosinta: teren agricol- 75,5 %, paduri si plantatii forestiere- 12,5 %, alte categorii de terenuri- 12 %. Plantatiile perene- preponderent vii si livezi, care se supun cu regularitate lucrarilor si tratamentelor chimice, constituie 14,5 % din terenurile agricole. Astfel suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 2/3 din suprafata totala a tarii si 85,3 % din suprafata terenurilor agricole.
Spatial, pe teritoriul Moldovei este pronuntata zonalitatea pe altitudine si pe latitudine. In nord-vestul Codrilor, la altitudinea de 300-400 m deasupra nivelului marii, in padurile de fag si carpen s-au format solurile brune de padure. La altitudinea de 200-250 m deasupra nivelului marii, in gorunisuri s-au format soluri cenusii de padure, iar in locurile mai joase - cernoziomurile care parca contureaza solurile cenusii si brune de padure.
1.Cernoziomuri podzolite si levigate, soluri cenusii si cenusii-inchise de padure; silvostepa Platoului Moldovei de nord
2.Cernoziomuri tipice si levigate, cu portiuni de cernoziomuri podzolite de soluri cenusii-inchise; Podisul prutului
3.Cernoziomuri tipice si levigate;pratostepa Baltilor
4.Cernoziomuri obisnuite si levigate, cu portiuni de cernoziomuri podzolite, soluri cenusii si cenusii-inchis de padure; silvostepa podisului Soroca
5.Cernoziomuri levigate, tipice si podzolite, soluri cenusii si cenusii-inchise de padure; silvostepa podisului Rezina
6.Cernoziomuri tipice, levigate si obisnuite cu portiuni de soluri cenusii-inchise de padure; silvostepa din sud-vestul Podisului Podoliei
7.Soluri brune si cenusii de padure; padurile de fag si stejar, carpen ale inaltimii Codrilor Centrali
8.Soluri cenusii de padure, cernoziomuri podzolite si levigate; paduri de gorun si carpen, stejar din Codri
9.Cernoziomuri levigate, tipice, obisnuite si solonetizate, cu portiuni de soloneturi si soluri cenusii; silvostepa din vestul Codrilor
Cernoziomuri levigate si tipice cu portiuni de soluri cenusii; padurile de carpen din Codri
11.Cernoziomuri obisnuite si levigate cu portiuni xerofite de padure, cernoziomuri compacte si solonetizate; silvostepa girnitelor de pe cimpia Moldovei de Sud
12.Cernoziomuri levigate si xerofite de padure cu portiuni de cernoziomuri podzolite si soluri cenusii-inchise de padure;silvostepa podisului Tigheci
13.Cernoziomuri obisnuite si carbonatice de stepa, cu amestec de ierburi si poacee; cimpia Moldovei de Sud.
14.Cernoziomuri obisnuite, carbonatice sudice si soluri de lunca inundabila; cimpia Nistrului inferior
Astfel, Republica Moldova a fost impartita in patru provincii:
Provincia de silvostepa ce ocupa 38,8 % din teritoriul republicii. In aceasta provincie predomina cernoziomurile tipice si cele lavigate. Solurile cenusii de padure constituie circa 10 %. Suprafata solurilor hidromorfe, precum si a celor humice carbonate este neinsemnata.
Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul republicii. Suprafata solurilor de padure constituie 40 %, a cernoziomurilor podzolite si celor lavigate - circa 30 %.
Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34,7 % din teritoriul republicii. Genetic, tine de vegetatia de stepa. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice,pe alocuri se intilnesc cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte.
Provincia de stepa ucraineana cu cernoziomuri sudice.
Cu toate ca in ultimii ani folosirea pesticidelor si fertilizantilor s-a redus, poluarea solurilor continua.
CE PUTEM FACE NOI
PENTRU A PUTEA TRAI INTR-UN MEDIU AMBIANT CURAT SI NEPOLUAT, TREBUIE SA RESPECTAM NISTE REGURI EXTREM DE IMPORTANTE:
SADIREA A CITOR MAI MULTI POMI SI ARBUSTI
PASTRAREA CURATENIEI NU NUMAI IN APROPIEREA LOCUINTEI NOASTRE, DAR SI IN IMPREJURIMILE LOCALITATII IN CARE TRAIM
RESPECTAREA CANTITATILOR DE INGRASAMINTE MINERALE SAU NATURALE, ETC
BIOBIBLIOGRAFIE:
CARTEA - PAMINTUL-PRINCIPALA BOGATIE NATURALA A MOLDOVEI
CARTEA - GEOGRAFIA FIZICA A REPUBLICII MOLDOVA
COLECTIA - ARBORELE LUMII
PARERI PROPRII
|
