STRUCTURA MICROSCOPICĂ A PIELII

EPIDERMUL

Este separat de derm prin membrana bazala pe care sunt asezate celulele stratului bazal, de forma cilindrica, asezate paralel, asemanator elementelor unui gard (īn palisada), cu nucleul la polul apical al celulei, adesea īn mitoza, deoarece stratul bazal (germinativ) are rol īn regenerarea epidermului. Celulele bazale sunt legate de membrana bazala prin hemidesmosomi, iar īntre ele si de celulele stratului spinos, prin desmosomi. Fixarea lor la jonctiunea dermo-epid 828v2115i ermica se realizeaza prin filamente de ancorare. Celulele bazale au o evolutie de circa o luna, timp īn care ajung la suprafata pielii sub forma celulelor cornoase (de aici denumirea de keratinocit). Īn psoriazis turnoverul celulelor epidermice se reduce la aproximativ o saptamāna. Īntre keratinocitele stratului bazal se gasesc melanocite (celule dendritice cu rol īn melanogeneza = formarea pigmentului melanic). Celulele dendritice intraepidermice fara potential de melanogeneza dar cu rol important īn imunitatea pielii (celule prezentatoare de antigen), poarta denumirea de celule Langerhans

Stratul filamentos (spinos, corpul mucos al lui Malpighi) este format din 10-20 rānduri de celule care, spre suprafata devin din ce īn ce mai turtite si care sunt caracterizate prin prezenta unor punti intercelulare (desmozomi) de aspect filamentos, de unde deriva si denumirea stratului. Īn interiorul celulelor se gasesc microfilamente (tonofilamente) cu rol īn keratogeneza.

Stratul granulos este format din celule romboidale, cu marele ax orizontal si citoplasma īncarcata cu granule de keratohialina.

Stratul lucidum (prezent īn tegumentele palmoplantare) este format din celule turtite, dispuse paralel cu suprafata pielii, avānd nucleu picnotic si citoplasma bogata īn lipide.

Ultima patura a epidermului este formata de stratul cornos, 4 -10 rānduri de celule lipsite de nucleu, cu citoplasma bogata īn keratina (scleroproteina intens sulfurata) dispusa sub forma de filamente īntr-o matrice alcatuita din granule de keratohialina. Partea superficiala a stratului cornos este formata din celule cornoase care īsi pierd legatura intercelulara si se descuameaza continuu, formānd stratul disjunct.

DERMUL

Partea superficiala a dermului poarta numele de corp papilar, deoarece la acest nivel tesutul conjunctiv al dermului prezinta invaginari spre epiderm (papilele dermice) care delimiteaza invaginari ale epidermului spre derm, denumite creste interpapilare. La nivelul papilelor dermice vasele sanguine ajung īn vecinatatea membranei bazale. Epidermul nu prezinta vascularizatie proprie, fiind hranit de la nivelul vaselor dermice prin procesul de osmoza.

Statul profund al dermului poarta denumirea de corion si este format din tesut conjunctiv mai dens decāt dermul papilar.

Ţesutul conjunctiv al dermului prezinta structura caracteristica oricarui tesut conjunctiv, fiind format din celule, fibre si substanta fundamentala.

Celulele tesutului conjunctiv sunt reprezentate de fibroblaste, histiocite, plasmocite, monocite, limfocite, mastocite, polimorfonucleare. Cresterea numarului elementelor celulare ale dermului are importanta īn procesele inflamatorii īntālnite īn majoritatea dermatozelor.

Fibrele conjunctive elaborate de fibroblaste sunt fibre de colagen, elastice si de reticulina:

- fibrele de colagen sunt excesiv reprezentate īn dermatozele scleroase (cicatrici, sclerodermii).

- fibrele elastice sufera degenerari importante sub actiunea razelor solare (elastoze solare) si sub actiunea hormonala a glucocorticoizilor (vergeturi īn sarcina, cortico­terapie).

- fibrele de reticulina formeaza o retea fina care este grav alterata īn procesele de tuberculoza (īn sarcoidoza fibrele de reticulina sunt pastrate, fenomen important īn diagnosticul diferential histopatologic al celor doua entitati).

Substanta fundamentala a tesutului conjunctiv al dermului este bogata īn glicoproteine ce contin mucopolizaharide. Īn patologia cutanata asistam adesea la alterari ale substantei fundamentale dermice (degenerescenta fibrinoida īn colagenoze, depuneri de calciu īn calcinoze cutanate etc.)

HIPODERMUL

Este format din lobuli de tesut adipos separati prin septe conjunctive, īn care se gasesc vasele si nervii pielii.

Vascularizatia pielii este realizata de artere, vene si limfatice. Se descriu un plex vascular subpapilar si unul subdermic, interconectate prin numeroase ramuri perpendiculare pe suprafata pielii. Din plexul papilar pornesc vase spre papilele dermice.

Nervii pielii se clasifica īn:

- senzitivi sunt ramuri dendritice ale neuronilor din ganglionul spinal, care formeaza terminatiile senzitive libere din epiderm sau corpusculii senzitivi din derm (Krause, Ruffini, Vater-Paccini etc.).

- motori inerveaza muschii striati (muschii pielosi ai fetei).

- vegetativi inerveaza vasele, glandele pielii si muschii erectori ai firelor de par.

ANEXELE PIELII

Firul de par

Firul de par este format din tulpina (partea vizibila) si radacina (partea inclusa īn grosimea pielii). Radacina prezinta portiunea profunda īngrosata - bulbul - care are īn zona inferioara o excavatie numita papila firului de par ce contine celule germinative asemanatoare celor din stratul bazal al pielii, cu rol īn cresterea parului. Īn papila patrund vase de sāge care asigura nutritia firului de par. Radacina firului de par este īnconjurata de un sac conjunctivo-epitelial denumit foliculul pilos īn care se deschide glanda sebacee. Īn unghiul obtuz format de suprafata pielii si radacina firului de par se gaseste muschiul erector al parului.

Deosebim trei tipuri de fire de par:   

- lanugo peri lungi, fini, ce apar intrauterin, dispar la o luna dupa nastere   

- vellus : peri scurti, subtiri, fara medulara, īnlocuiesc perii lanugo

peri terminali lungi, grosi, cu medulara (pe scalp, axile, regiunea pubiana si zone andro­­gen-dependente)

Unghiile

Sunt reprezentate de lamele cornoase care acopera fata dorsala a ultimelor falange ale degetelor. Unghia este formata din radacina si corpul unghial. Matricea unghiei se gaseste sub radacina si are rol īn regenerarea unghiei. Unghia este asezata pe patul unghiei, fiind inconjurata de repliurile periunghiale.

Glandele pielii

Glandele sebacei sunt glande holocrine care secreta un material grasos īn urma transformarii treptate a celelelor glandulare īn sebum.

Glandele sudoripare sunt de doua feluri: eccrine si apocrine.

Glandele eccrine sunt merocrine, adica secretia lor provine din prelucrarea complexa a plasmei sanguine de catre celulele secretorii din glomerulii sudoripari. Se gasesc pe toata suprafata pielii, fiind foarte numeroase palmoplantar si īn regiunea frontala. Canalul excretor al acestor glande se deschide la suprafata pielii prin porii sudoripari.

Glandele apocrine sunt holomerocrine, adica secretia lor rezulta atāt din prelucrarea plasmei sanguine cāt si din "topirea" zonei apicale a celulelor glomerulului sudoripar. Se gasesc īn numar mare in regiunea axilara si inghino-perineala. Canalul lor excretor se varsa īn foliculii pilosi adiacenti.