Schita unui organism citologic de cunoastere
Cautarile legate de existenta si implicarea unui distinct organism de cunoastere in ansamblul relatiilor organism-mediu au fost indreptate in directia organizarii superioare psihice a activitatii. Pentru actualul nivel de cunoastere neurocognitiva si neurofiziologa s-a putut delimita nivelul aplicativ si "palpabil" al reprezentarilor (Delacour). O alta tendinta investigativa s-a indreptat spre adancurile metabolice ale celulei, cu deosebire spre cea a celulei nervoase. Acolo au fost reperate procese citologice de sinteza a neurosecret 818e44i orilor, responsabile petru mentinerea unor stari de echilibru decisive pentru realizarea cotractiilor musculare, pentru edificarea arhitecturii de suport a comportamentului, pentru reusita articularii plastice comportamentale, pentru atingerea de inalte performante mentale etc. Sunt argumente care vin sa sustina existenta inca din aceste adancuri a schitei macar a interventiei unui organism de cunoastere.
In multe privinte mecanismele citoneuronale ale vietii psihice, de generare si directionare a starilor subiective pare deseori de domeniul science-fiction-ului. Cu atat mai mult cu cat efectul subiectiv rezultat este "unul" si limitat ca actiune iar cauza acestuia se afla in interiorul multitudinii de multe miliarde de celule nervoase. In acele adancuri profunde s-au identificat insa reguli precise de sinteza a neursecretorilor, unde abaterile de la acestea au o toleranta limitata, care daca sunt depasite genezeaza stari maladive ireversibile. Unele boli mentale sunt direct dependente de metabolismul celulei nervoase (schizofrnia, Parkinson, screloza in placi). De asemenea, sub influenta conditiilor stimulative din mediu se genereaza stari metabolice de sinteza de neurosecretori decisve pentru atingerea de inalte performante mentale, de marirea capacitatilor de invatare, de memorare, de concentrare a atentiei etc. In primul capitol al lucrarii (p. ) am sugerat ca asemenea efecte sunt cuantificabile doar la prezenta sau absenta in sange a unui optim de concentratie de sare sau de zahar. Au mai fost insa identificate aici numeroase alte (peste 60) produse de acest fel (gama aminocaziti, fosfolipide s.a.), toate cu efecte decisive asupra performantelor mentale. Substanta subiectiva nu este pre-facuta neurosecretor, doar un anumit nivel de performanta mentala se raporteaza la anumite sinteze neurosecretorii, la cele care se produc la etajele superioare de organizare ale nevraxului (hipofiza, sisetem limbic s.a), la etaje morfogenetice cu trecut natural istoric relativ recent.
Existenta in "schila" a interventie unui organism de cunoastere din aceste adancuri al metabolismului celular mai este sustinuta si de alte evidente. In aceasta categorie se inscrie cresterea sensibilitatii in perioade delimitate din viata ontogenetica, de pregatirre pentru receptionarea unor stimuli si nu a altora. O sensibilizare insa care poate fi la fel de bine rezultatul unor mecanisme de antrenare si autoantrenare intentionata, de edificare "educata" a comportamentului. Existenta lor este indirect probata de usurimea cu care respectivele substante neurosecretorii pot sa fie substituite, de a fi inlocuite cu doar surogatele (uneori neferice) ale acestora, cu cea a unor substante comun denumite droguri. Exista in aceasta directie doua categorii de evidente. Pe de o parte se disting dovezile de sorginte filogenetica si antropogenetica, adica cele in acord cu care in intregul trecut natural istoric al naturii daca mai sunt cunoscute dovezi doar accidentale ca animalele si omul sa ajunga sa se imbete (alcoolic) - din consumul unor fructe cu fermentatie rapida, este fara precedent producerea si consumul stimulativ de astazi al alcoolului, completat de cel a cafelei si tutunului. O nevoie ajunsa astazi adanca, nascuta si intretinuta doar din incercarea de a pune in locul a ceea ce este aici schitat ca organism de cunoastere, cu un substitut (nefericit sau desuet) al acetuia.
Pe de alta parte, dintr-un trecut doar social istoric s-a constatat efectul analgezic al unor substante extrese din plante. Ele avea darul sa suspende in intregime sau doar local actiunea algezica sau dureroasa a unor agenti stimulatori interni sau externi nocivi. Intre timp studiile sistematice au demonstrat ca efectele consumarii sistezelor acestor extracte se exercita asupra metabolismului celulei nervoase, ca acestea pot sa actioneze diferit, pe diverse nivele de organizare a sistemului nervos, dependent de timpul si "adancimea" viscerala la care sa-si exercite influenta de suspendare etc. Modul sinergic si recurent de interventie al acestor substante, de a putea actionea diferentiat asupra functiilor unor etaje si parti superioare specializate a sistemului nervos reprezinta un alt argument indirect pentru actiunea din aceste adancuri ale metabolismului celulei nervoas a unui organism de cunoastere, a existentei si interventiei macar in scita a acestuia.
Sumar
- Viata psihica debuteaza chiar de la nivelul activitatii metabolice a fiecarui neuron din cele peste 40 miliarde de celule nervoase ale omulu. Activitatea metabolica a acestora asigura exercitarea functiilor de relatie ale organismului cu mediul. Cu exceptia lipsei procesului de mitoza, din care cauza nu se poate reproduce, metabolismul celulei nervoase este acelasi ca a oricari alte celule din organism.
- Psihoneurologic intereseaza cu deosebire activitatile metabolice responsabile de generarea si conducerea impulsului nervos, la receptionarea unui semnal neuronal, cum experienta este retinuta ca o experienta traita. Diferit decat intr-un conductor fizic, transmiterea impulsului nervos se realizeaza pe baza unor mecanisme proprii, ascultand de principiul "totul sau nimic"; diferit decat de trensmiterea impulsului in conductori fizici, impulsul nervos intra intr-o stare refractara absoluta.
- Elementele structurale si functionale ale celulei nervoase sunt axonul si dendritele. Impulsul neuronal se trasnmite de la dendrite spre zona postsinaptica a axonului, de unde poate fi preluat de axonii nervului alaturat. Transmiterea impulsului este concomitenta unei complexe activitati membranale, de interventie a unor asa-zise pompe ionice, generatoare de potential electric, rezultat strapungerii membranei de ionii de potasiu si sodium.
- Viteza de transmitere in nerv depinde in principal de grosimea fibrei, ca si de grosimea tecii de mielina care inveleste fibra nervoasa. Medierea transmiterii este realizata de substante neurotrasnmitatoare, secretate de butoni sivezici, caresunt descarcate prin fantele sinaptice.
- Actiunea senzoriala si mentala generalizata a analgezicelor asupra centrilor din SNC este in ordine inversa aparitiei lor pe linie filogenetica. Ordinea anestezierii fibrelor nervoase este in functie de gradul de mielinizare, de grosimea fibrei si a tecii, de cantitatea de anestezic.
- Drogurile actioneaza la nivelul de jonctiune dintre celulele neuronale, unde se substitue actiunii neurotransmitatorilor, cauzant, pe langa tulburari fiziologice si vegetative si tulburari senzoriale, motorii si mentale. Consumarea repetata de droguri creaza fenomenul de dependenta.
- Descoperirea LSD-ului, un drog de sinteza, a reprezentat un moment cu insemnatate sociala aparte, care, in particular lanseaza cauza profesionala a psihologului nu numai de a lucra in domeniul prevenirii consumului de droguri, dar si a stabilirii pragurilor peste care consumul exagerat al unui aliment devine daunator ca un drog .
Teme de seminar
- Informatii privind influenta LSD in lumea artistica a filmului pot fi gasite la adresa www.rsc.couk/zebidee/links.htm.
- Mai multe informatii despre A. Hoffman se gasesc pe pagina oficiala de web a Fundatiei Albert Hoffman (www.hoffman.rog).
|
