Sistemul nervos
este la randul ei acoperita de 'celulele Schwann', iar in sitemul nervos central teaca de mielina este acoperita de celulele oligodendrogliale. Teaca de mielina este intrerupta in sens longitudinal de 'nodurile Ranvier', iar in segmentul internodal teaca prezinta un numar de incizuri oblice numite 'incizuri Schmidt-Lantermann' ce contin citoplasma celuleleor Schwann.
Comisura cenusie prezinta central canalul ependimar. Acesta comunica in regiunea superioara cu ventriculul IV, iar inferior (maduva sacrata) se dilata si devine ventriculul V al lui Krause.
B. Sistemele lemniscale
-acestea conduc excitatii bine localizate (conducere rapida), au protectie corticala in aria somestezica si au putine sinapse. In aceasta categorie intra fasciculele spinotalamic lateral, Goll, Burdach si lemniscul trigeminal.
C. Sistemul extralemniscal
-acesta conduce excitatiile difuz localizate (conducere lenta), nu ajunge in aria somestezica (se termina in nucleii din trunchiul cerebral) si au multe sinapse. In aceasta categorie intra fasciculele spinotalamic anterior, spinoreticular, spino-olivar, spino-vestibular, spino-cortical.
1.Capsula interna (anterior sunt situate fibrele pt membrul superior, la mijloc cele pt trunchi iar posterior cele pt membrul inferior)
2.Mezencefalul -prin pedunculii
cerebrali (fibrele pt membrul superior sunt situate intern, cele pt trunchi la
mijloc, iar cele pt membrul inferior sunt situate extern)
3.Puntea (fibrele sunt diseminate
de nucleii pontini si de catre fibrele transversale pontine)
4.Bulbul -fibrele fasciculelor
piramidale se concentreaza in partea anterioara a bulbului, 75-90% din fibre se
incruciseaza cu cele de partea opusa formand decusatia piramidala (vizibila pe
fata anterioara a bulbului); restul 10-25% din fibre nu se incruciseaza in
bulb.
Fibrele care se incruciseaza la nivelul bulbar formeaza fasciculul cortico-spinal piramidal (incrucisat), care ajunge in funiculul lateral de partea opusa. Aici el este plasat medial de fasciculul spinocerebelos dorsal si posterior de fasciculul spinotalamic lateral.
Fibrele care nu se incruciseaza bulbar coboara in maduva, alcatuind fasciculul cortico-spinal (piramidal) direct, impropriu numit astfel, intrucat si aceste fibre se incruciseaza la nivelul medular insa, mai precis in comisura alba, ajungand si ele de partea opusa fisurii mediene centrale.
Fibrele ambelor fascicule piramidale nu se termina direct in neuronii alfa sau gamma (neuronii alfa controleaza contractia, iar neuronii gamma raspund de tonus). Fibrele fasciculelor piramidale se termina pe interneuroni, iar prin acestia impulsul este transmis neuronilor alfa si gamma.
b)Fasciculele extrapiramidale. Au origine in toate etajele encefalului. Controleaza motilitatea automata si semiautomata, care insotesc activitatea motorie voluntara. Fasciculele extrapiramidale sunt reprezentate de: fasciculul vestibulo-spinal, reticulo-spinal, rubro-spinal, tecto-spinal, olivo-spinal, nigro-spinal, (toate avand originea in nuclei de substanta cenusie dispusi in etajele trunchiului cerebral).
Bibliografie:
Buzescu A., Scurtu A.L. -Lucrari practice anatomie -A.N.E.F.S.-1996;
Iagnov Z., Repciuc F., Rusu G. -Anatomia omului, Ed. Medicala, Buc. 1954;
Iagnov Z., -Anatomia omului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1958;
Iagnov Z., -Anatomia omului, Ed. Medicala, Bucuresti, 1962;
Ifrim M., -Anatomia si biomecanica educatiei fizice si sportului, Ed. didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978.
|
