ALTE DOCUMENTE
|
||||||||
Taurine:
Rasa BRUNA ZONA COLINARA SI DE MUNTE |
Rasa BALTATA CU NEGRU ROMANEASCA ZONA DE CAMPIE |
Rasa BALTATA ROMANEASCA ZONA COLINARA SI SUBMONTANA |
Rasa PINZGAU ZONA DE MUNTE |
Mai ales vacile de lapte din care fac parte rasele: -Rosia dobrogeana
-Pinzgau de Transilvania
-Friza
Dupa produstia pe care o ofera se pot clacifica diverse rase:rasede lapte,rase de carne,rase de mixte
Suine:
Folositi pentru carne si grasime
Cu rasele: Bazna,Mangalita,Landrace,Alb mijlociu,Duroc.
Dupa productia re care o ofera sunt impartie in doua grupe:rase de carne,rase de mixte.
Ovine si caprine:
Folosite pentru lanasi lapte.
Cu rasele :Merinos de Palas,Karakul,Spanca.
La toate aceste rase productia principala este de:lapte,piei,lana.
Pasari:
Rasele combatante se cresteau in trecut pentru luptele de cocosi. In prezent ele sunt crescute pentru frumusetea penajului, in scop ornamental si pentru expozitii. |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
Rasele grele au ca si caracteristica comuna greutatea corporala mare (3,4 - 4,5 kg femela Cochinchina, Brahma, Dorking, Langshan, etc.) si 4,5 - 5,5 kg masculul. |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
Rasele mixte au greutatea cuprinsa intre
2,5 - 3,5 kg femela si 3,5 - 4,5 kg g masculul. Din aceasta
grupa fac parte rasele Orpington, Plymouth Rocks, |
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Rasele usoare au greutatea corporala relativ scazuta (pana la 2 kg femela si pana la 3 kg masculul). Ele sunt crescute pentru productia mare de oua. Au un consum relativ mic de furaje. Din aceasta categorie fac parte rasele: Italiana, Hamburg, Orlov, Leghorn, La Fleche, Dominicana, etc. |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
Rasele de ornament si pitice se caracterizeaza prin caracterul decorativ al penajului, rotate, frizate, cu coada lunga. Din aceasta categorie fac parte rasele: Paduana, Olandeza, Houdan, Phoenix,formele pitice ale celorlalte rase (Cochinchina), precum si rasele pitice propriuzise: Mii de flori, Chabo, Sebrint, Bantam, etc. |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
Cabaline: (cai de munca si pentru agrement)
Caii reprezinta o sursa de energie motrica pentru agricultura si transporturi, fiind utilizati ca mijloc de turism ecvestru si in sport
Calul Ahal-Tekin este o rasa veche, dezvoltata īn Rusia, originara din Asia unde a fost folosit de catre triburile nomade drept cal de razboi. Calul Ahal-Tekin are o rezistenta uimitoare care a fost dovedita īn 1935 cīnd un grup de cai Ahal-Tekin au fost dusi īntr-o calatorie grea prin desert, spre Moscova, fara apa.
Īnaltime
142 - 152 cm
Culoare
Roib, sur sau balan cu puncte negre. Parul are o stralucire metalica
Caracteristicile rasei
Cap mic si simpatic cu urechi lungi, gīt lung si subtire, corp lung, picioare fine, coama si coada cu par rar. Este robust, are pasul mare, rapid si plin de vigoare
Temperament
Ager, īncapatīnat si īndraznet
Utilizare
Pentru calarie, curse de viteza sau rezistenta
rasa American Paint
Istoria rasei
Calul American Paint provine din caii spanioli adusi īn Statele Unite si a fost popular printre indienii americani drept cal de razboi. Nu este o rasa īn adevaratul sens al cuvīntului. Totusi, pentru a fi considerat ca facīnd parte din aceasta rasa, un cal trebuie sa provina de la ''Quarter Horse, US Thoroughbred'', sau ''Paint Horse breeding''. Exista doua tipuri: Overo cu capul cu pete albe si pe corp pete colorate īmprastiate neregulat, adesea cu picioare negre si Tobiano cu capul de o singura culoare (cu exceptia unor pete normale ex. tinta, stea, etc.), petele colorate sunt obisnuite, ovale sau rotunde si cel putin partea de jos a picioarelor este alba. Exista si exemplare cu caracteristicile ambelor tipuri si acestea sunt numite "Tovero".
Inaltime
pana la 160 cm
Culoare
Alb cu diferite proportii din alte culori
Temperament
Inteligent si dispus
Utilizare
Pentru calarie, munca la ferma, rodeo, spectacole, sarituri, dresaj
Calul Andaluz
a fost dezvoltat īn sudul Spaniei, fiind folosit de catre armata si la coride. A contribuit si la crearea de noi rase.
Inaltime
151 - 161 cm
Culoare
Obisnuit sur, dar se poate īntlni si murg sau alte culori
Temperament
Inteligent docil si calm
Utilizare
La calarie, dresaj de īnalta scoala, coride.
Arab
Calul Arab reprezinta una din cele mai vechi si
nobile rase, provenind din vechiul Equus Caballus Aryanus,
perfectionata si meliorata prin dragostea si
daruirea poporului arab fata de cal.
La formarea si perfectionarea calului arab un rol important l-au avut
factorii social-istorici din vremea respectiva, calul reprezentīnd un
mijloc ce satisfacea din plin cerintele vietii nomade.
Inaltime
144 - 157 cm
Culoare
Murg, vīnat, roib, rar negru si foarte rar alte culori
Caracteristici ale rasei
Cap mic de forma usor conica, ochi mari cu privire a blīnda, bot mic, gīt arcuit, spinare si sale musculoase si rezistente. Coama bogata este purtata pe una din fetele laterale. Coada este sus prinsa, cu par abundent si matasos.
Temperament
Curajos, sprinten si inteligent
Utilizare
La calarie si competitii.
Lusitano
Calul Lusitano este originar din Portugalia si este īnrudit cu cel Andaluz. A fost folosit pentru munca la ferma si īn cadrul coridelor.
Pur sange francez
Calul Pur Sīnge Francez s-a format īn prima jumatate a secolului trecut prin īncrucisari alternante dintre Arab si Pur Sīnge Englez.
Inaltime
144 - 160 cm
Culoare
Roiba sau murga si foarte rar sura
Caracteristicile rasei
Cap fin, gīt lung purtat oblic. Spinare si sale rezistente, membre bine proportionate
Temperament
Echilibrat, cu aptitudini de viteza, rezistenta si tinuta sobra
Utilizare
Pentru sport
Semigreu romanesc
Poneii Shetland sunt originari din Insulele Shetland din nordul Scotiei, desi originea exacta nu este determinata exact. Erau folositi īn mine la tractarea vagoanelor cu turba . Poneiul Shetland a devenit prima rasa de ponei recunoscuta prin crearea īn 1603 a registrului genealogic al rasei. Īn 1890 a fost īnfiintata ''Shetland Pony Stud Society''.
Inaltime
Pana la 102 cm
Culoare
Negru, murg, maro, gri-castaniu,baltat
Caracteristicile rasei
Poneiul Shetland are capul mic īn lungime, dar mare, umeri oblici, spinare si picioare scurte, coama si coada bogate. Este īn stare sa traga greutati considerabile. Robust si viguros.
Temperament
Īncapatīnat si independent
Utilizare Pentru agrement si plimbari cu trasura.
Calul Shire este cel mai mare din rasele native din Anglia si a fost folosit īn principal pentru tractiune. Īn 1878 a fost īnfiintata 'Cart Horse Society' (mai tīrziu va deveni 'Shire Horse Society') pentru ameliorarea rasei. Calul Shire-Horse a fost deasemenea folosit la concursuri de tractare de greutati. Mecanizarea a determinat scaderea numarului de exemplare dar calul Shire-Horse este īnca popular la spectacole si prin berarii care īl folosesc la munca īn orase.
Inaltime
Peste 162 cm
Culoare
Roib, maron, negru sau gri cu alb din abundenta pe gambe
Caracteristicile rasei
Frunte larga cu ochi mari, nas mic, gīt gros, corp musculos, par lung la jaret si la genunchi Capabil sa tracteze greutati mari.
Temperament
Docil, linistit si harnic
Utilizare
Pentru munca īn agricultura, pentru tractiune si spectacole
Iepuri
Exista peste 70 de rase de iepuri de casa, care se impart in patru categorii: rase mari (ajung pana la 12 kg), rase mijlocii (au greutatea intre trei si cinci kilograme), rase mici (sub trei kilograme) si rase cu parul lung (cea mai cunoscuta fiind Angora).
IEPURI MARI
Uriasul belgian Originar din provincia Flandra, acesta are capul mare,
urechile in forma de V, cu lungimea de 15-18 cm. Culorile blanitei: salbatica
(aguti), neagra, cenusiu-inchis, brun, si fluture - adica alb cu extremitatile
(urechi, bot si labe) negre.
Marele alb Foarte popular in Belgia si Germania, are capul rotunjit
(masculul) sau alungit (femela), ochii de culoare roz, urechile lungi (circa 16
cm), cu varfurile rotunjite.
Berbec englez Originar din Anglia, are capul mare, berbecat, urechile
foarte lungi, de pana la 65 cm, atarnande. Are ochii de culoare cenusie, iar
blanita este de un negru-cenusiu.
Berbec francez (de Rouen): gri, galben, baltat, pestrit; urechile au
28-30 cm si sunt atarnande.
Berbecul german este cel mai mare, ajungand chiar la 12 kg, cu urechi de
30-40 cm si culori diverse: cenusiu, negru, albastrui, alb.
IEPURI MIJLOCII
Chinchilla
S-a format ca rasa in Franta si are culoarea gri, asemanatoare cu cea a
rozatorului Chinchilla lanigher. Blanita este matasoasa, puful este
cenusiu-deschis, iar parul este alb la baza si cenusiu la varf.
Argintiu francez Corpul are culoarea argintie, extremitatile sunt negre,
si urechile mici (de 14 cm), in forma de V. Blanita este un amestec de fire
albe, albastre si negre, asemanatoare vulpii argintii.
Alb vienez Are o superba blanita alba, stralucitoare si matasoasa,
asemanatoare cu cea a Hermelinei.
IEPURI MICI
Alaska
Este o rasa originara din Rusia! Culoarea este de un negru stralucitor, cu
puful de culoare albastruie, urechile sunt in forma de V, iar ochii - cafenii.
Olandeza este baltata, alb cu negru: urechile, partile laterale ale
capului si jumatatea posterioara a trunchiului sunt negre, iar restul blanitei
este alb. Hermelina este o rasa creata in Polonia, are greutatea de
1,5-2 kg si este foarte pretentioasa. Are blanita alba, stralucitoare.
RASE CU PARUL LUNG
Angora de tip englez are "mot" pe cap, "cercei" la urechi si "papuci" in picioare. Iepurii cu par lung trebuie periati si tunsi.
CE TREBUIE SA STII DESPRE IEPURI
DURATA DE VIATA
Este intre opt si zece ani. Puii cresc foarte repede, iar dupa varsta de trei
luni fiecare trebuie sa aiba o
cusca separata, pentru a evita luptele teritoriale.
CUSCA
Pentru interior exista custi speciale. Afara, li se amenajeaza o ingraditura
din plasa de sarma, pentru ca sa se poata misca in voie.
HRANA
Iepurii pot manca si de 70-80 de ori in decurs de 24 de ore, in portii mici,
durata unei mese fiind de circa doua minute.
De aceea, mancarea trebuie sa li se acorde la discretie.
Le plac foarte mult semintele de ovaz, orz si porumb, taratele, mazarea,
legumele uscate si plantele. Vor aprecia fanul si hrana proaspata (varza,
morcovii, merele, perele si rosiile).
Au nevoie de saruri minerale, care se gasesc in comert sub forma de batoane
pentru lins. Ca desert, ofera-le paine neagra prajita, rosii verzi
si pepene.
Intrucat iepurii au nevoie sa rontaie incontinuu, vor manca tot ce este verde
in gradina; ba chiar si propriile excremente, care ii ajuta la digestie.
INMULTIREA
Iepurii sunt animale precoce din punct de vedere sexual.
Ei ajung la maturitate sexuala in jurul varstei de sapte-opt luni, iar o
iepuroaica poate sa fete de la trei pana la sase ori pe an.
(Masculii tineri isi marcheaza teritoriul cu urina, care miroase foarte
puternic si iti poate distruge hainele.)
SANATATEA
Puii se vaccineaza la varsta de patru-cinci saptamani contra virusului bolii
hemoragice virale a iepurelui si a mixomatozei.
O afectiune dermatologica frecventa la iepuri este raia auriculara, care
necesita tratament adecvat. Iepurele nu poate vomita; de aceea, alimentele
alterate determina afectiuni gastrointestinale foarte grave, care ii pot fi
fatale.
Albine si viermi de matase
Prolificitatea matcii -
Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca
trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui
sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii
si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O
matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu
degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o
anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind
transmise la descendenti.
- Rezistenta la
iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt
ingrijite bine de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De
aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca iernile noastre sunt destul
de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor,
consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si
un consum mai
mic de miere.
- Blandetea albinelor -
Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita
lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de
mult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la
boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la
boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra
curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin comparatie,se intampla ca la
oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
- Harnicia la cules -
Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii,au un
numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua activitatea pana mai
tarziu.De obicei,un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii
reprezinta o dovada.
- Productia de
miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul
sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de
miere marfa,este valoroasa
Pesti
Pestii ocupa aproape orice habitat acvatic. Unele specii se
afla in cel mai mare lac aflat la cea mai mare inaltime (lacul Titicaca din
America de Sud - 3810m deasupra nivelului marii); alte specii au fost observate
in cel mai adanc lac ( lacul Baikal - 1637m adancime) din Rusia si in
adancurile abisale ale oceanelor (7000m). In izvoarele calde din Mexic, unele
specii pot indura pana la 45° C in timp ce in apele de langa Antarctica, pestii
vietuiesc la aproximativ -2° C. apa nu ingheata la aceasta temperatura din
cauza continutului bogat de sare, iar pestii nu ingheata deoarece sangele lor
contine un fel de antigel biologic. Unii pesti vietuiesc in ape dulci aproape
pure, in timp ce altii din Hispaniola tolereaza un grad de salinitate de patru
ori mai mare decat cel din apa marii. Pestii de pestera isi pot petrece toata
viata in intuneric, in timp ce pestii din mlastinile din desert suporta nivele
record ale radiatiilor solare. Un grup de pesti din America de Sud
supravietuiesc anual in urma unor secari periodice prin petrecerea acestor
perioade in adevarate oua de dormit, pentru a cloci si a se dezvolta odata cu
venirea urmatorului sezon umed.
Numarul cel mai mare de specii marine se afla in apele tropicale, datorita
recifilor de corali. Cea mai mare diversitate de specii de peste de apa dulce
poate fi gasita in marile lacuri ale Africii si in izvoarele bazinelor
tropicale, in special in bazinul Amazonului din America de Sud.
Exista peste 25.000 de specii diferite de pesti in lume si
aproximativ 2000 in America de Nord.
De fapt, pestele reprezinta mai mult decat jumatate din totalitatea animalelor
vertebrate.
Exista pesti plati, pesti slabi (numai piele si os), pesti care se tarasc pe
pamant, pesti care zboara, pesti electrici, pesti care vietuiesc in bancuri.
Pestii variaza ca marime si colorit. Unii sunt minusculi, masurand doar 2 inci
in lungime (Naked Gobi). Altii sunt uriasi. Rechinul balena (whale shark)
masoara aproape 15 metrii (mai lung decat un autobuz!!!!). Unii sunt lipsiti de
colorit si pestriti. Altii au dungi oblice, verticale sau pete. In timp ce
altii sunt plini de culori aprinse: rosu, galben, portocaliu, verde, roz,
argintiu si albastru. Diversitatea imensa din lumea pestilor este rezultatul a
400 de milioane de ani de evolutie si conditii de mediu unice asociate cu viata
de sub apa.
Criteriile
care stau la baza clasificarii speciilor sunt: colorit viu si forme anatomice
cat mai aparte, conditii speciale legate de biotopul natural.
Specie: Acipenser nudiventris - viza
Famile: Acipenseridae
Tip bazin: Pasnic
Origine: Marea Neagra, Caspica, Aral
Tmp 10ŗC-20ŗC
Dim. mascul: 180-200 cm
Tmp reproducere: 20ŗC-25ŗC
Hrana Carnivor
Observatii: Comportament anadrom, dificil de rescut, apa putin sarata
Specie de apa dulce si limpede, rar
observata in mare. Botul este scurt si conic, rotunjit la capat. Gura dreapta.
Spatele de un cenusiu inchis, cu nuante de cafeniu, pe laturi ceva mai deschis,
iar abdomenul este alb.
Se hraneste cu crustacei si larve de insecte (rusalii, vetrite), care se
dezvolta la 6-8 m adancime. Hiberneaza in fluvii, alaturi de cega, in gropi
adanci si cu fund tare. Traieste cca 30 de ani. Femela depune intre 200.000 si
1.000.000 de icre pe bancuri de nisip si pietris, la curent puternic in lunile
mai-iunie. Cantaresc intre 46-80 Kg
Famile: Acipenseridae
La exemplarele tinere, botul este triunghiular si ascutit la varf, iar la cele batrane devine din ce in ce mai scurt si mai moale. Gura semilunara, mare, iar buza inferioara, continua. Cu 41-52 scuturi laterale si 9-11 ventrale. Dorsal cenusiu pana la negru, ventral alb. Culoarea variaza dupa mediu: cei din Dunare cenusii mai deschis, cei din mare mai inchisi.
Specie solitara, traind pe fund mitiloid si fascolinoid, la adancime de de 50-70 m. Se hraneste cu crustacei, moluste, creveti, crabi si cu mari cantitati de pesti (crap, avat, babusca, platica, guvizi, hamsii),poate ajunge la 4-5 m (500-1200 kg, rar 2000 kg). In aprilie-mai migreaza in Dunare, unde femela depune, pefundul pietros si nisipos, intre 500.000 si 5.000.000 de icre. Ierneaza in grupuri. Traieste in mod obisnuit 30-60 de ani, insa poate trece si peste 100 de ani. Pot exista hibrizi cu nisetrul, pastruga si viza.
|