Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Tesuturi vegetale - tesuturi meristematice (meristeme), tesuturi de protectie, floemul (tesutul conducator liberian)


TESUTURI VEGETALE

Tesuturile sunt grupari de celule distincte sub raport structural si functional. Se deosebesc mai multe categorii de tesuturi:

TESUTURI MERISTEMATICE (MERISTEME)

Sunt tesuturi ce-si mentin permanent caracterul embrionar, functia lor fiind aceea de a genera celule, care se diferentiaza sub actiunea factorilor interni si externi alcatuind tesuturi definitive. Meristemele sunt constituite din celule de dimensiuni reduse, strans unite intre ele, cu nucleu voluminos 131b14b , citoplasma bogata si fara substante ergastice si vacuole.

Dupa locul unde se afla in planta, se disting doua categorii principale de meristeme:



a. Meristeme apicale. Se afla la varful organelor (radacina, tulpina) si asigura cresterea lor in lungime. La extremitatea varfului in conul de crestere (varful vegetativ) se afla meristemul primordial, constituit din cateva celule initiale si derivatele lor cele mai apropiate. Din meristemul primordial rezulta meristemele primare, reprezentate prin: protoderma, strat periferic care va genera atat rizoderma radacinii cat si epiderma tulpinii; meristem fundamental, generator al scoartei primare si maduvei; procambiu, sub forma mai multor suvite longitudinale inglobate in meristemul fundamental, din care se vor diferentia fasciculele conducatoare.

b. Meristeme laterale. Se constituie in tesuturile structurii primare ale radacinii si tulpinii si, prin diviziuni tangentiale, formeaza tesuturi secundare care produc cresterea in grosime a radacinii si tulpinii. Ele se mai numesc si meristeme secundare. Aici apartin cambiul si felogenul.

Cambiul. Formeaza o teaca cilindrica unistrata in lungul radacinii si tulpinii (inel in sectiune transversala) si, prin diviziuni alternative ale initialelor fusiforme, genereaza spre interior lemn (xilem) secundar si spre exterior liber (floem) secundar (fig. 11). Celulele lui sunt mai ales alungite pe directia axului (prozenchimatice). Fac exceptie doar celulele cambiale care prin diviziuni alternative produc atat spre interior cat si spre exterior parenchim al razelor medulare. Aceste celule sunt parenchimatice si se numesc initiale de raza ale cambiului.

Text Box: Fig. 11 – Diferentierea celulelor provenite din initialele cambiale fusiforme (sectiune transversala): c – celula cambiala; f – element de tub ciuruit; ca – celula anexa; x – element traheal (dupa Holman si Robbins din Kaussmann, B., 1963)Text Box: ca

Felogenul. Se constituie in scoarta primara (uneori in epiderma sau periciclu) si formeaza spre exterior tesut protector multistrat (suber), iar spre interior tesutul numit feloderm. Are o activitate limitata in timp: in decursul vietii plantelor se formeaza mai multe felogene, mereu mai spre interior, ajungand a se diferentia si in liberul secundar.

TESUTURI DE PROTECTIE

Sunt tesuturi definitive cu pozitie periferica. Atunci cand iau nastere din meristemele primare se numesc tesuturi de protectie primare, iar atunci cand sunt formate de felogen se numesc tesuturi de protectie secundare.

Tesuturi de protectie primare sunt epiderma, care inveleste tulpinile (lujerii) cu structura primara si frunzele, si respectiv exoderma, care inveleste radacina cu structura primara.



Epiderma are celule cu peretii exteriori cutinizati, cerificati ori impregnati cu SiO2. Celulele ei sunt vii si, exceptand celulele stomatice, fara cloroplaste (fig. 12). Epiderma prezinta formatiuni: stomate ce au rol in schimbul de gaze si transpiratie si peri ce au rol de protectie, secretie etc.

Fig. 12 – Stomata in epiderma unei frunze: a – celule stomatice sectionate; b – ostiola; c – celule anexe; d – camera substomatica; e – parenchim lacunar; f – celule epidermice (din Raven, P. H. si colab., 1992)

Tesutul de protectie secundar este suberul, care se caracterizeaza prin pereti impregnati cu suberina. Spre deosebire de epiderma, celulele lui sunt moarte la maturitate, dispuse de obicei in mai multe straturi din serii de celule suprapuse radiar (fig. 13). Interiorul celulelor este plin cu aer, iar peretii pot contine rasini si tanin, ceea ce le mareste calitatea protectiva. Fiind impermeabile, datorita suberinei, straturile compacte de suber nu permit schimburi de gaze si transpiratia tesuturilor vii, mai interne. Aceste procese se realizeaza la nivelul lenticelelor, in dreptul carora, in locul straturilor compacte, felogenul genereaza un tesut suberos afanat, tesutul de umplere (fig. 13).

Fig. 13 – Suber cu lenticela la soc (Sambucus nigra): suberul (sb) generat spre exterior de felogen (fg), se afla sub epiderma (ep); spre interior felogenul a dat nastere unui strat de feloderm (fd), delimitat de scoarta primara (sc. pr.); straturile afanate din dreptul lenticelei apartin tesutului de umplere (t.u.) (dupa Barykina, R. P. si colab., 1971)

PARENCHIMUL

Este foarte bine reprezentat in organele plantelor. Aici apartin: tesutul asimilator din frunze (mezofilul), tesutul de depozitare din diferite organe, tesutul de absorbtie cum este scoarta primara a radacinii etc.

XILEMUL (TESUTUL CONDUCATOR LEMNOS)

Este un tesut complex care, in afara transportului apei cu saruri minerale prin celulele sale lungi, conducatoare, mai indeplineste si rol mecanic prin fibrele sale (fibre xilematice), precum si rol de depozitare prin celulele sale parenchimatice.



Celulele conducatoare ale xilemului, numite elemente traheale, sunt de doua tipuri: traheide, caracteristice gimnospermelor, dar intalnite si la angiosperme, si elemente de vase, caracteristice angiospermelor. Deosebirea principala dintre ele este ca elementele de vase se suprapun cap in cap formand tuburi lungi (pana la 1,5 m) numite trahee sau vase perfecte, intrucat peretii terminali vecini sunt strabatuti de perforatii care permit circulatia usoara a sevei brute. In schimb traheidele, numite si vase lemnoase imperfecte, nu-si pierd individualitatea, intrucat se articuleaza unele cu altele in siruri lungi, fara ca peretii terminali vecini sa fie strabatuti de perforatii mari, ci doar de numeroase punctuatiuni areolate.

Traheele si traheidele generate pe parcursul cresterii in lungime a tulpinii si radacinii au mai ales ingrosari inelate si spiralate, iar cele generate mai tarziu au peretii cu ingrosari in retea sau prezinta ingrosari uniforme (doar in dreptul punctuatiunilor peretii raman subtiri) (fig. 14).



Text Box: Fig. 14 – Tipuri de trahee: A – vas inelat; B – vas spiralat; C – vas reticulat; D – vas punctat (dupa Nultsch, W., 1969)FLOEMUL (TESUTUL CONDUCATOR LIBERIAN)

Este de asemenea un tesut complex care, in afara functiei de transport a sevei elaborate, indeplineste si rol mecanic prin fibrele sale floematice si sclereide, precum si de depozitare prin celulele sale parenchimatice.

Celulele conducatoare ale floemului se numesc elemente ciuruite si au in pereti numerosi pori grupati in campuri ciuruite (fig. 15).

Text Box: Fig. 15 – Tub ciuruit cu celule anexe: g – celule anexe; p – invelis protoplasmic; S1 si S2 – placi ciuruite; S3 – campuri ciuruite in peretii laterali (dupa Nultsch, W., 1969)La angiosperme, elementele ciuruite au campurile ciuruite din peretii terminali vecini cu porii mai largi decat din ceilalti pereti. Acesti pereti terminali ± oblici sunt numiti placi ciuruite. Elementele ciuruite se suprapun cap in cap, alcatuind tuburi ciuruite (vase liberiene). Spre deosebire de elementele traheale ale xilemului, elementele ciuruite raman vii la maturitate. Reticulul endoplasmic al protoplastilor din celule vecine este interconectat la nivelul porilor. Fiecare element ciuruit este insotit de 1-2 celule anexa care, spre deosebire de elementele ciuruite, au nucleu.



TESUTURI MECANICE

Asigura rezistenta la solicitari mecanice (compresiune, intindere, indoire etc.), avand deci rolul scheletului de la animale.

Sunt de doua tipuri: colenchim si sclerenchim.

a. Colenchimul. Este constituit din celule vii ce au numai pereti primari, cu ingrosari neuniforme din celuloza si substante pectice. Poate fi colenchim angular, cand ingrosarile sunt la colturi sau colenchim tabular (fig. 16), cand numai peretii tangentiali sunt ingrosati.

Fig. 16 – Tipuri de colenchim: A – angular la Cucurbita; B – tabular la Sambucus: lm – lamela mijlocie; pr – perete radiar; pt – perete tangential; ct – citoplasma; cl – cloroplaste (dupa Braune, W. si colab., 1994)

b. Sclerenchimul. Este constituit din celule moarte la maturitate, ce au si perete secundar (ingrosat uniform si mai adesea lignificat).

Poate fi alcatuit din celule alungite (prozenchimatice) si ascu-tite la capete, si atunci se numeste sclerenchim fibros. Aici apartin, spre exemplu, fibrele din lemnul secundar (fibre xilematice, fibre lemnoase) (fig. 17) care dau taria lemnului si fibrele floematice (fibre liberiene). Cand  celulele alcatuitoare sunt ± izodiametrice, tesutul apartine la sclerenchimul scleros. De exemplu, nodulii din fructul de par sunt alcatuiti din celule izodiametrice numite sclereide.

Text Box: Fig. 17 – Sclerenchim: A – fibre xilematice de diferite tipuri (din Yudd, W.S. si colab., 1999); B – sclereide cu punctuatiuni sub forma de canalicule (dupa Bonnier, G. si colab., 1905)O categorie speciala de tesuturi o reprezinta tesuturile secretoare, cum sunt, spre exemplu, canalele rezinifere si laticiferele, cu celule ce secreta rasini, respectiv latexuri etc.






Document Info


Accesari: 79
Apreciat: hand

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )