TESUTURI
Lumea vie se caract printr'o mare diversitate de specii situate pe diferite trepte de evolutie si adaptate la dif medii. Toate org sunt alc din celule, iar in fct de modul de organizare distingem: organisme unicel (cel joaca rol de organism si realizeaza fct de relatie, nutritie si reproducere) si org pluricel (cel, prin diferentiere ->tesuturi).
Tesutul=o grupare de cel care au aprox aceeasi forma, structura, si indeplinesc aceleasi fct. Ramura biologiei care se ocupa cu studiul tesuturilor= histologie. Tesutu reír un nivel de prganizare si integrare a materiei vii superior celulei. Diferentierea si gruparea cel in tesuturi si respectiv organe se realizeaza dupa un program genetic.
TESUTURI VEGETALE
In dezv individuala a unei plante intalnim 2 etape: 1) Cel ou(zigot) --> embrion ( din tes embrionare); 2) tes embrionare (prin diferentiere celulara)--> tes adulte.
Criteriile de clasificare a tes vegetale:
1) Dupa forma cel - Tesuturi Parenchimatice (sunt formate din cel izodiametrice; - sunt alc din cel care lasa spatii intercel si au pereti celulozici subtiri); - Tesuturi Prozenchimatice (prozenchimuri) (formate din cel alungite care pota vea pereti laterali ingrosati; - ex: la structura frunzei-tes palisadic; la vasele conducatoare).
2)Dupa gradul de diferentiere : ->Tes embrionare/meristematice/formative (alc din cel mici, uniforme, pline cu citoplasma; nucleu in general mare, situat central; pereti celulozici subtiri, un lasa spatii intercel; sintetizeaza intens subst organice; cel isi pastreaza capacitatea de a se divide; le int atat in str embrionului, dar si la pl adulta.
Dupa pozitie: - meristeme apicale (in vf radacinilor, tulpinilor,ramurilor, asegura cresterea in inaltime), meristeme laterale/secundare (asegura cresterea in grosime; fac parte cambiul libero-lemnos-cr in grosime si inele de crestere- si cambiul subero-felodermic-cel lui genereaza, prin diviziune, la ext suberul si la int felodermul- meristeme intercalare (la graminee-pl cu tulpina pai- si asegura cresterea in lungime)
->Tes Definitive (int la planta adulta; - cela u forma si structura adaptata indeplinirii unei anumite fct; cel si-au pierdut capacitatea de a se divide->cel strict specializate, cu citoplasma putina, vacuole Mari si pot avea membrana ingrosate). In fct de specificul lor pot fi
1)Tes de aparare - la ext organelor, cu rol de protectie : a) primare (caracterizeaza plantele anuale, si pe cele bienale si perene in primu an de viata. Fac parte: - epiderma si productiile epidermice-perii si stomatele, cu cel strans unite intre ele, si pereti ext care pot fi bombati si impregnati cu diferite substante- ; exoderma - rol de protectie, la niv radacinilor,imediat sub rizoderma - si endodermo - spre int, alc din cel cu pereti ingrosati.; b)secundare - suber (rol de protectie mecanica si izolare termina; alc din cel moarte, impregnate cu suber:coaja de cartofi); - felodermul (alc din cel vii; la unele tulpini, cel lui pot contine cloroplaste-tulpini ierboase, lemnoase, in primii ani de viata).
2)Tes fundamentale(parentimuri) - intra in alc organelor vegetative ale pl; au capacitatea de a produce/depozita substante; pot fi : a)asimilatoare (sintetizeaza substante; intalnite in str frunzei:tes palisadic si lacunar); b)de depozitare (in str tulpinilor+radacinilor; cel au capacitatea de a depozitadiferite subst-amidonul); c)aerifere (in str pl superioare acvatice; cel lasa intre ele spatii mari cu aer); d)acvifere (cel au capacitatea de a depozita apa-in str pl care cresc in zone aride)
3)Tes Conducatoare: a)vasele lemnoase (-la angiosperme s.n. trahee; - vase alungite prin care circula seva bruta; -si-au pierdut peretii despartitori/transversali->aspect de tuburi suprapuse; - peretii laterali pot prez ingrosari->confera rezistenta); b)vasele liberiene (ciuruite) (- alc din cel vii; - peretii transv se pastreaza dar sunt perforati; -viteza de circulatie a sevei brute < ) -- la niv radacinii, fascicolele lemnoase alterneaza cu cele liberiene, pe cand, in restul pl se asociaza=>fascicole libero-lemnoase.
4)Tes Mecanice/De Sustinere - au fct similara scheletului la vertebrate, confera rezistenta la indoire si torsiune; a)colenchimul (-tes viu, elastic, alc din cel cu pereti celulozici ingrosati de obicei la coltul cel, neuniformi; in str petiolului, tulpinilor); b)sclerenchimul (-tes mort: ingrosarile cupr intreaga cel=>ea moare; mai rigid decat colenchimul, intalnit in str unor fructe: la para=scleride);
5)Tes Secretoare - cel au un continut protoplasmatic dens, specializate in sinteza unor subst cu rol in polenizare,aparare sau digestie extracel; - cel secretoare pot fi dispuse sub f unor buzunare secretoase/glandulare(portocala) sau formand canale; - unele cel ale epidermei pot fi prevazute cu cel secretoase; - din subst produse de ele fac parte : uleiuri eterice,rezine,subst otravitoare/urticante,alcaloizi(morfina, atropina,strichina); -pot produce rasini,hormona vegetali,latexuri,cauciuc; - la pl carnivore tes secretoare sunt dispuse pe tentacule digestive.
Cz: Toate org pl sunt formate din cel, respectiv tesuturi; in cursul dezv plantelor,cel isi modifica forma si structura->se specializeaza functional; La pl matura intalnim 2 tipuri de tes : maristematice/formative si definitive(specializate); Din interactiunea structural functionala ordonata a tes se diferentiaza organele si respectiv organismul vegetal.
|
