VITAMINELE
Relatia dintre regimul alimentar si boli s-a transformat din simpla probabilitate în posibilitate; astazi însa, ea a devenit o certitudine. Daca înainte medicina preventiva era privita cu scepticism,astazi ea este acceptata prin puterea faptelor chiar si de cei mai conservatori reprezentanti ai profesiunii medicale. Nutritia adecvata a devenit un crez al anilor '90.
Pentru a trai trebuie sa extragem vitaminele din alimentatia naturala, sau sa completam necesarul cuvenit.
Cuvântul "vitamina", cei mai multi dintre noi se gândesc imediat la pilule si de aici ia nastere, în mod automat, confuzia 212g69c cu drogurile si medicamentele. Or, în ciuda faptului ca vitaminele pot suplini adesea atât rolul medicamentelor cât si pe cel al drogurilor, ele nu sunt nici una, nici alta. în termeni cât se poate de simpli, vitaminele sunt substante organice necesare vietii. Ele îndeplinesc un rol esential în functionarea normala a organismului omenesc si, cu câteva exceptii, nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului intern. Absolut necesare pentru cresterea, mentinerea vitalitatii si bunastarea generala a organismului nostru, vitaminele se gasesc în cantitati foarte mici în toate alimentele de provenienta naturala.
Vitaminele nu sunt nici pilule cu efect energizant si nici înlocuitori ai hranei zilnice.
Multi oameni îsi închipuie ca vitaminele pot înlocui mâncarea. Fals. în realitate, ele nu pot fi asimilate în lipsa alimentelor obisnuite.
. Vitaminele nu pot înlocui proteinele, nici orice alt aliment nutritiv, ca de exemplu: minerale, grasimi, carbohidrati, apa etc. Asa cum nu se înlocuiesc unele pe altele.
Vitaminele ca atare nu constituie componente ale organismului nostru.
CUM ACŢIONEAZĂ ELE?
Daca am compara organismul omenesc cu un motor cu combustie interna si am considera vitaminele ca fiind bujiile acestuia, atunci ne-am putea face o idee despre felul în care actioneaza aceste uimitoare substante nutritive.
Vitaminele regleaza metabolismul intern prin intermediul sistemelor enzimatice. O singura deficienta vitaminica poate deregla întregul organism.
Vitaminele sunt componente ale sistemelor enzimatice care, actionând asemenea unor bujii, stimuleaza si regleaza metabolismul asigurând functionarea întregului ansamblu la cei mai înalti parametri.
Comparativ cu celelalte substante nutritive - proteine, grasimi si carbohidrati - necesarul de vitamine (chiar si în cazul regimurilor bazate pe megadoze) este minuscul. Dar lipsa unei singure vitamine poate pune în pericol întreg organismul.
CE SUNT ELEMENTELE NUTRITIVE?
Desi multi oameni cred ca elementele nutritive si vitaminele se suprapun perfect, nu este chiar asa.
Sunt sase elemente nutritive importante.
Carbohidratii, proteinele, grasimile, mineralele, vitaminele si apa - toate sunt elemente nutritive, componenti ai hranei necesari pentru sanatatea organismului. Nutrientii au un rol foarte important fiind indispensabili în functionarea organelor interne, în prelucrarea alimentelor, generarea energiei vitale si procesul de evolutie a celulelor.
CUM ACŢIONEAZĂ ELEMENTELE NUTRITIVE?
Pentru a le utiliza, organismul descompune elementele nutritive.
In principiu, elementele nutritive actioneaza prin intermediul digestiei. Digestia este un proces de-continua descompunere chimica a substantelor care patrund în organism prin gura. Aceste substante sunt fractionate prin actiune enzimatica în fragmente mai mici si mai simple din punct de vedere chimic, fragmente ce pot fi absorbite prin peretii traiectului digestiv - un tub de peste zece metri lungime deschis la ambele capete - patrunzând în cele din urma în circuitul sanguin.
MINERALELE
Principalele sapte minerale sunt: calciul, iodul, fierul, magneziul, fosforul, seleniul si zincul.
Desi pentru buna functionare a organismului uman sunt necesare în jur de optsprezece minerale, specialistii considera un numar de sapte ca fiind indispensabile: calciul, iodul, fierul, magneziul, fosforul, seleniu si zincul.
Mineralele active în corpul dumneavoastra sunt: calciul, clorul cromul, cobaltul, cuprul, fierul, fluorul, fosforul, iodul, magneziul manganul, molibdenul, potasiul, seleniul, sodiul, sulful, vanadiul si zincul Oligoelemente ca borul, siliciul, nichelul si arsenicul sunt de asemenea necesare pentru optimizarea procesului de crestere si a celui de osmoza.
CORPUL OMENESC ARE NEVOIE DEi ACŢIUNEA COMUNĂ A TUTUROR SUBSTANŢELOR
Singure, vitaminele nu sunt suficiente.
Oricât de importante ar fi ele, în lipsa mineralelor, vitaminele nu-si pot îndeplini rolul. îmi place sa spun adeseori ca mineralele sunt un fe de Cenusarese ale lumii nutritiei fiindca, desi putini stiu acest lucru vitaminele nu-si pot îndeplini rolul, nu pot fi asimilate fara ajutoru mineralelor. si, cu toate ca organismul uman este capabil sa sintetizeze câteva vitamine, el nu poate fabrica nici macar un singur mineral.
POFTELE sI CE POT SEMNIFICA ELE
Poftele, care pot semnala uneori de alergii, sunt cel mai des modalitatea prin care natura ne înstiinteaza ca organismul nostru nu primeste cantitatea necesara dintr-un anume mineral sau vitamina. De cele mai multe ori aceasta "foame" specifica este determinata de un regim alimentar inadecvat.
Iata câteva din cele mai raspândite pofte si semnificatia lor probabila:
Unt de arahide: Nu e deloc suprinzator faptul ca face parte dintre cele mai des întâlnite pofte, deoarece untul de arahide este o bogata sursa de vitamina B. Daca borcanul va tenteaza adesea, probabil ca treceti printr-o stare de stres si cantitatea de vitamine B ingerata nu va este suficienta. Având în vedere faptul ca 50 g unt de arahide va furnizeaza 284 de calorii.
Banane: Daca va surprindeti întinzând mâna iar si iar dupa câte o banana, motivul ar putea fi o carenta de potasiu. O banana de marime mijlocie contine cam 555 mg potasiu. Persoanele carora li se administreaza diuretice sau cortizon (care consuma cantitati mari de potasiu) jinduiesc adesea la banane.
Brânza: Daca poftiti la brânza mai mult decât va atrage gustul ei, cu siguranta ca ceea ce va lipseste de fapt este calciul si fosforul (daca va plac sortimentele de brânza procesata, pe lânga calciu si fosfor primiti, fara sa stiti, aluminiu si sare.) Ati putea încerca de asemenea sa mâncati mai mult broccoli care contine cantitati mari de calciu si fosfor, fiind în
acelasi timp mai sarac în calorii decât brânza.
Mere: Un mar pe zi nu va fereste neaparat de doctor, dar va ofera multe elemente nutritive de care celelalte alimente pe care le mâncati duc probabil lipsa: calciu, magneziu, fosfor, potasiu. Merele sunt de asemenea o excelenta sursa de pectina, ce contribuie la scaderea nivelului de colesterol. Daca aveti tendinta de a mânca multe grasimi saturate, acesta ar putea fi motivul pentru care poftiti la cât mai multe mere.
Unt: Foarte dese sunt cazurile în care vegetarienii poftesc la unt din cauza cantitatii reduse de grasimi saturate pe care le ingereaza. Pe de alta parte, daca sunteti atrasi mai degraba de untul sarat, e posibil ca ceea ce va lipseste de fapt sa fie chiar sarea.
Cola: Dorinta de a bea cola ascunde adesea o nevoie de zahar si de un supliment de cofeina. Bautura nu are nici o valoare nutritiva.
Nuci: Daca aveti un mic fix cu nucile, probabil ca v-ar prinde bine ceva mai multe proteine, vitamina B sau grasimi. Daca preferintele sunt nucile sarate, atunci probabil ca va lipseste mai degraba sodiul. în general, persoanele supuse unui stres tind sa manânce mai multe nuci decât cele relaxate.
înghetata: în ciuda continutului ei ridicat de calciu, înghetata este dorita mai cu seama datorita zaharului pe care îl furnizeaza. Diabeticii si hipoglicemicii sunt nestapâniti în fata unei înghetate, ca si cei care tânjesc sa se întoarca la o copilarie ferita de griji.
Muraturi: Daca sunteti însarcinata si poftiti la muraturi înseamna ca probabil aveti nevoie de sare; daca nu sunteti însarcinata, dar jinduiti dupa muraturi, motivul este cu siguranta acelasi (muraturile contin si o însemnata cantitate de potasiu.)
Slanina: Dorinta de a mânca slanina se traduce de obicei prin nevoia de grasime. Persoanele supuse unor regimuri alimentare stricte sunt cele mai susceptibile de a da iama prin camara cu slanina. Din nefericire, grasimile saturate pe care le contine nu sunt singurul punct în defavoarea Sa; slanina este foarte bogata în nitriti cancerigeni. Daca sunteti un adept a' slaninei, asigurati-va si suplimentele necesare de vitamine C, A, D si E pentru a contracara surplusul de nitriti.
Oua: Pe lânga proteine (doua oua va pot furniza 13 g de proteine),
sulf, aminoacizi si seleniu, cei ce iubesc ouale ar putea cauta de fapt lipidele continute în galbenus, sau - în mod paradoxal - colina care dizolva grasimile si colesterolul.
Pepene galben: Este posibil ca nu doar gustul lui delicat sa fie ceea ce va atrage la acest pepene; cantalupul are un continut ridicat de potasiu si vitamina A. Mai precis, un sfert de pepene va asigura 3400 UI de vitamina A. Iar daca va gânditi ca pepenele galben mai contine si vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, biotina si inozitol, va dati seama ca nu veti avea decât de câstigat de pe urma satisfacerii acestei pofte, mai cu seama ca o jumatate de pepene galben va furnizeaza doar 60 de calorii.
Masline: Indiferent daca va plac cele verzi sau negre, motivul este acelasi: cerinta de sare. Persoanele cu hipofunctie tiroidiana vor fi cu siguranta atrase de masline.
Sare: Nu exista nici umbra de îndoiala, sodiul este cel care va lipseste în acest caz. Persoanele carora le place sa manânce sarat pot fi suspectate de un deficit de iod tiroidian, ori de boala lui Addison, cauzata de nivelul scazut al sodiului în organism. Hipertensivii doresc adeseori sa manânce sarat si nu ar trebui sa o faca.
Ceapa: Nevoia de condimente indica uneori existenta anumitor probleme la plamâni sau sinusuri.
Ciocolata: în mod sigur unul din cele mai "poftite" alimente, daca nu chiar cel mai "poftit". Partizanii ei înflacarati jinduiesc de fapt dupa continutul ei de zahar si cofeina (o ceasca de cacao furnizeaza cinci pâna la zece miligrame de cofeina). Daca doriti sa renuntati la ciocolata, puteti încerca sa o înlocuiti cu roscovele (Ceratonia siliqua, fructele unui copac
mediteranean).
Lapte. La adulti, nevoia de a bea lapte poate desemna o lipsa de calciu, sau de aminoacizi - triptofan, leucina sau lisina. Persoanele nervoase cauta adesea în mod inconstient triptofanul din lapte, deoarece acest aminoacid are un puternic efect linistitor.
Mâncarea chinezeasca. Desigur ca este delicioasa, dar cel mai adesea glutamatul monosodic este cel care o face dorita. Persoanele cu deficit de sare prefera de obicei mâncarea chinezeasca (glutamatul monosodic poate cauza uneori o reactie histaminica tradusa prin dureri de cap si congestia fetei; daca solicitati, multe restaurante chinezesti va
pot prepara astazi mâncarea fara acest ingredient).
Maioneza: Fiind un aliment bogat în grasimi, maioneza este deseori dorita de vegetarieni sau de cei care au eliminat celelalte lipide din meniul lor.
Fructe acre. Pofta persistenta de a mânca fructe acre poate indica adesea probleme de ficat sau vezica biliara.
Var si murdarii. Copiii au adeseori tendinta de a mânca var de pe pereti si murdarii. în mod frecvent, aceasta se traduce printr-un deficit de calciu sau de vitamina D. în astfel de cazuri este neaparat necesara o reevaluare a regimului alimentar al copilului si un consult medical. Dorinta de a mânca produse non-alimentare se întâlneste uneori si la femeile gravide care trebuie însa sa stie ca ingerarea unor asemenea substante poate fi daunatoare pentru dezvoltarea fatului.
|
